Originea românilor
#26281
Publicat: 25 februarie 2009 - 18:46
eleonora15, on Feb 25 2009, 07:39, said: Poate Cezar vorbea de alți goți,era beat cînd a zis asta sau un visător îi pune asta în cîrcă.Latina nu va apare sora limbii goților germani în veci. E prima dată cînd aud așa ceva. E normal să nu aveți succes cu asemenea despărțiri în care SAR-ma e format ca și SAR-donic sau SAR-sailă. Acel Sorin Olteanu pe care tot îl citați a explicat f simplu țși clar de ce seasmănă multe cuvinte în diverse limbi de ex Japoneză și română,cuvinte care au în aceste limbi înțelesuri diferite și care evident mnu provin dintr-o limbă comună mai veche.Ele seamănă pt că sînt construite cu un număr redus de sunete milioane de cuvinte.Cu atît mai mult ,zic, eu or să fie asemănări între cuvintele unei singure limbi. Ceea ce faceți dv e TOTAL eronat; stejar......stă jarul provenit din acest lemn mai mult decît altul.....e o explicație puerilă. Domnule "lingvist" ,trebuia să știți că grupa de limbi latine există pt unii jurnaliști; lingviștii o numesc ROMANICE.Asta pt că tot ei numesc latină o singură limbă și anume aceea din Latium.E adevărat că ei admit că acea limbă s-a vorbit în mai multe variante de ex latina prisca,latina tîrzie,latina evului mediu (în scris).Deci dacă tot vă prezentați ca lingvist respectați terminologia lingviștilor. Rom^na este o limba extrem de veche,cu cuvinte atestate in scris cu mii de ani inaintea Imperiului Roman. Exista argumente absolut plauzibile ce pot sustine vechimea limbii rom^ne, cel putin de pe vremea construirii sistemului ceramic de canalizare subterana din Rom^nia, de acum 7200 de ani, de la Sarmis e getu Za, regia.. Bogăția de nume hinduse, vedice din România ne determină să afirmăm că europenii VEDII erau RU-MÂN-I cu atât mai mult cu cât ei se numeau și RA-MAN-I și foloseau cuvinte identice cu românii de azi, ca de exemplu LIMBĂ, POTECĂ, BANI. Ei au fost cei care dupa 1500 de ani au construit in India ,la Har-APA, acelash tip de canalizare subterana. Iată o listă de cuvinte ale RAMANILOR VEDII, din mai multe surse : Română Vedică Etimon Toponime Zei 1-APĂ APA latin LA HORE DEVA 2-BAN "MONEDĂ" BAN necun. TURBAT DASI=dacii 3-BAN "STĂPÂN" maghiar 4-BOU BO lat IASC=iasca DANU 5-GATA GATA albanez GAIA IAMA 6-GÂT GÂT "cărare la Gange" slav 7-GEAMĂNĂ JAMANA lat GAȚI=pantaloni APA 8-GRAMADĂ GRAMATA slav CRIȘNA =Crish 9-GUȘĂ GOSA lat CAR ACI =car aici ȘIVA=ceva 10-IAMA IAMA turc CĂLCATA "Calcuta" 11-IASCĂ IASCA lat 12-IATĂ IATA bulgar 13-ISMĂ ISMA necun. DELI=deluts 14-LIMBĂ LAMBA lat PATNA =Putna 15-MAIU MAIU lat DACA =cutit dacic 16-MÂNIE MANIU lat 17-MASCARĂ MASCARA turc 18-MUIERE MUHEREA lat 19-MUTRĂ MUDRA grec 20-NIMICA NIMILICA lat 21-NIȚICĂ NADICA nec 22-PARA "MONEDĂ" PARA turc 23-PĂMÂNT BAMAN lat 24-PITĂ PITA bulgar 25-PLEAVĂ PLAVA slav 26-PLUTĂ PLUTA bulgar 27-POTECĂ PATICA bulgar 28-PRICINĂ PRACINA bulgar 29-SOARE SURIA lat 30-VAD VAD lat Limbile hinduse sunt foarte puțin cunoscute de către români, deși acest lucru este imperios necesar pentru a studia limba română, care stă la originea celor hinduse, în partea care privește lexicul lor european. Mutra la români este expresia feței, etimon grec, dar la hinduși, ea este expresia gesturilor, în dans. Alte cuvinte rumâno-vedice sunt JUG, a se IN-VÂRTI, ZVON, ZÂT!, RAI, PĂSAT, HAZ, DANDANA, a CIUPI, BRAMBURA, CANDRIU, după Mioara Alecu-Călușiță, ca și CĂLARE, PE, EA, MAI, TARI, ÎNCĂ, DUȘMAN; CIOLI „pe furiș”, corelat evident cu a CIULI urechile, a KIULI și CIOALNI „a păcăli, a fura”, în maghiară; medicina AIUR-VEDICĂ este categoric corelată cu cuvintele românești a AIURA și a VEDEA AIUREA ce semnifică în bună parte fenomenul halucinogen, unul dintre efectele pe care le combate sau le urmărește medicația, în sensul bun al cuvântului. Augustin Deac, în „Istoria adevărului istoric“, p. 380-390, dă o listă cu peste 1.400 cuvinte, identice, în română și sanscrită, una dintre variantele limbii vedice. VAR înseamnă cetate. Toponimele VAR-TE, în Brașov, VAR-NA, în Bulgaria, VER-O-NA, în Italia, VAR-ȘOV-IA și VAR-OȘ „oraș“, în maghiară, pleacă de aici. De la aceste 60 de cuvinte RAMANE VEDICE putem constata că RAMANII erau RUMÂNI și vorbeau o ROMÂNĂ care nu s-a schimbat deloc, în 4000 de ani. PRACINA și LAMBA pot sugera faptul că vocalele puteau fi citite ca în engleză, rezultând PRICINA și LIMBA ori chiar APA NU ȘADE pentru UPA NI ȘADE, o sintagmă cu substrat filozofic în cea mai pură limbă română. Din 30 de cuvinte vedice, la 13 există eticheta de etimon „latin“, 5 de etimon „bulgar“, 3 de etimon „turc“, 3 de etimon slav și unul de etimon chiar maghiar. Unde erau latinii, bulgarii, turcii, slavii și maghiarii, în urmă cu 4000 de ani ? Observăm că etichetele de latin, slav și turc ori maghiar, sunt niște grave erori, pentru că ele de fapt aparțin limbii daco-române. Constatarea că, astăzi, arte marțiale hinduse se cheamă CĂLARE PE EA, MAI TARI, ÎNCĂ TARI, că CIOLI, înseamnă a CIULI, a KIULI, că AIUR VEDA înseamnă a vedea aiurea, în hindusa contemporană, că există cel puțin 60 de cuvinte rumânești în vedică, 300 de cuvinte onomatopeice și 1000 de cuvinte matcă cu etimon necunoscut, ne face să fim siguri că limba română nu s-a schimbat în ultimii 4000 de ani, de când este atestată limba vedică în India. Schimbările mult mai mari, între etimoanele latine romane și cuvintele românești, sugerează un grad de rudenie început cu 7000 de ani în urmă și nicidecum cu 1900 de ani în urmă, de pe vremea lui Traian și Decebal. Atunci noi vorbeam aproape aceeași limbă ca și astăzi. Romanii vorbeau o limbă rumână mult mai veche, cu rădăcini de acum 7000 de ani. Ea s-a dezvoltat în alt sens, luând o altă turnură, așa cum se întâmplă adesea cu colectivități izolate, ce conservă forme arhaice dintr-o limbă, precum canadiana franceză ori modul de a vorbi din Basarabia. Marele nostru istoric Constantin Daicoviciu spunea, în urmă cu mulți ani, că dacii vorbeau o limbă proto-latină. Asta înseamnă că de fapt și el recunoștea că rădăcinile limbii latine au apărut, prima dată, la rumânii din România. Rădăcinile românești ale limbii latine au ajuns, odată cu rumânii din România, în Italia, Franța și Spania, generând limba latină clasică și limbile romanice, probabil, începând cu 4-7 mii de ani în urmă. Tot ele au ajuns, odată cu rumânii din România de acum 4-5 mii de ani, în India și Sciția de pe Amur, constituind o parte din vocabularul hindus vedic, avestic și sanscrit, plus o parte din vocabularul cunoscut al sciților DAC-ARIENI (DOC-ARIENI). CEARA, cuvânt latin, este un toponim pe Amur, lângă Habarovsk; HABAR, cuvânt hittit, nu „turc“. ZEIA este un hidronim vecin, sugerând fie „cuvântul“ românesc ZA, zeia, ZEIȚĂ, fie cuvântul românesc ZOAIE „apă murdară“. Tot aici mai există toponimele BORZEA „BORZĂ, INSECTĂ“; BORZEȘTI, toponim din Moldova, de unde începea Sciția Major, întinsă până la Pacific. Mai există o serie de aspecte puțin cunoscute și totuși cu o oarecare relevanță. La hinduși, Gangele este un fluviu sfânt. Cărarea ce face legătura între lume și Gange se cheamă GÂT așa cum la rumâni se cheamă legătura dintre trunchi și cap. Zeul morților, la hinduși, se cheamă IAMA, cuvânt ce putea fi compus din altele două, ce fac parte din sintagma „IA MĂ Doamne“, folosită adesea de români pentru a invoca propria moarte. A da IAMA sugerează tot ceva asemanător cu un iureș al morții. Eticheta de etimon turc este nerelevantă. GAIA, GEEA, Zeița Pământ, face uneori parte din modul de a invoca moartea unui adversar, chiar și în glumă, pierzându-se de fapt sensul autentic, din sintagma „lua-te-ar GAIA!“, după Mioara Călușiță-Alecu. Numărătoarea românească de la 1 la 10 este identică cu cea a rumânilor VEDII cu care mai are în comun și cuvântul SUTĂ, care nu exista la oștenii lui Traian, dovedind cât de greșit este etichetată latinitatea noastră de sorginte romană. Română Latină Vedică Rusă Germană Rromă UNU UNO UNA ADIN AIN IEC DOI DUE DUIA DVA ȚVAI DUI TREI TRE TREIA TRI DRAI TRI PATRU QUATRO PATRA CETÂRE FIR ȘTAR CINCI CINQUE PANCIA PIAT FÜNF PANCI ȘASE SES ȘASE ȘEST ZEX ȘA ȘAPTE SEPTEM SAPTA SEM ZIBEN EFTA OPT OCTO ASTE VOSEM ACT OCTO NOUĂ NOVE NAVA DEVIAT NOIN NIAO ZECE DECEM DAȘA DESIAT ȚEN DEȘ O SUTĂ CENTUM SATA STO HUNDERT Putem observa de la bun început că etimologia latină pentru cele 11 cuvinte ale numărătorii românești este cel puțin hazardată dacă nu chiar eronată de-a binelea. VEDII sunt atestați de 4000 de ani în India. ROMA este atestată de 2753 de ani. VEDII sunt europeni plecați din ROMÂNIA. Cele mai multe toponime vedice din Europa le găsim pe teritoriul României. Inima vechii civilizații europene este în România și atunci ce ne împiedică să spunem că limba RAMANILOR BRAHMANI, INDO-EUROPENII ARIENI VEDII, ESTE UN DIALECT RUMÂNESC, de acum 4-5 mii de ani? Nimic, decât o modestie, prost înțeleasă. Este evident că CINCI rumânesc a devenit CINCUE latin și că PATRU rumânesc a devenit CUATRO latin și CETÂRE rus, precum ZECE, Decem, Dașa, Desiat, Țen, Deș, pentru că AQUA se trage din APĂ și nu invers., C se trage din P, nu invers, D din Z, nu invers. PATRU românesc este neschimbat de 4000 de ani, ca și ZECE. Limba română este neschimbată de 4000 de ani. Celelalte limbi europene, latina și rusa s-au schimbat în acest interval de timp, mult mai mult decât româna. Ele se trag din română nu invers. P și F sunt eufonii sau modificări mai mici, mai apropiate, ca și D, T, ori Z, T, spre deosebire de P, C (Patru-Catro, Cetâre), precum APĂ, AQUA. SUTĂ, în limba română, există de cel puțin 4000 de ani și evident că nu derivă din KENTUM roman, ci cel mult din forma SATA a rumânilor RAMANI. Pe lângă cele aproximativ 60 de cuvinte românești vedice, vechi de cel puțin 4000 de ani, discutate mai sus și atestate în limba rumânilor indo-europeni ramani vedii, redăm mai jos o listă de cuvinte românești, vechi de peste 4000 de ani, atestate în sumeriană, hittită și DAC-ARIANĂ (TOC-ARIANA, SCITICĂ), după Constantin Daniel, Lazăr Tonciulescu, Lucia Wald și Dan Slușanski. Română Sumeriană Etimon Nume 1-ABĂTUT ABATU latin ERIDU=Arad 2-ABIS ABSU lat LAGAȘ=Lugosh 3-AGĂ AGE turc MARI=mare 4-AMAR MARU lat TE PE GAURA 5-AN ANNU lat CURI CALZI 6-APĂ AP lat TURNAT 7-ARAC ARACU grec BADIA TU 8-ARGAT ARDATU bulgar IZBIERA=zbiera lui 9-ARIE ARA lat LIPIT IȘTAR=lipit de 10-ASTUPATU ASCUPATU lat GUDEA=g^dea 11-BA PA bul LU GAL ZA GESSI 12-BALANSU BALASU franceză ADAPA 13-BALTAG BALAG turc AN (ZEU SUPREM) 14-BULUC BULUUH turc MAMI=mamica 15-BUTUC BUTUCU necunoscut NANA 16-A CĂRA CA®A lat ZABABA=baba Za 17-A SE CĂRA CAAR lat ZAGROS=zeul gros 18-CHIMEN CAMUN bul 19-CHIN CHIN maghiar 20-CHITIT CHITTU sârb 21-CORNU CARNU lat 22-CURAJ GURAJ francez 23-CURVARU CURGARU lat 24-DIBUIT DIBU nec 25-DUGOS DUG(plictisitor) nec 26-A DURA DUR lat 27-GÂDEA GUDA nec 28-HAIDUC HAIDU bul 29-IMPĂRAT PARA lat 30-ÎN INA(ÎNĂUNTRU) lat 31-ÎNȘELATU SALATU lat 32-LA A lat 33-LA LA lat 34-A LU LU lat 35-MALAC MALAH bul 36-MANĂ MANA(CEREASCĂ) slav 37-MĂRITIȘ MARHITU lat 38-MĂ ME lat 39-MESCHIN MUSCHEN francez 40-MUGUR AMUGUR albanez 41-NĂNAȘĂ NANSE lat 42-NENE NE bul 43-OGOR UGAR bul 44-A RAGE RAGINTU lat 45-RĂCAN RACANU nec 46-RIGĂ PIIR RIG grec 47-A SA SA lat 48-AL SĂU SU lat 49-A SĂRI SAAU lat 50-SIGUR SICCURA lat 51-SILA SILA slav 52-SUB SUB lat 53-ȘICANAT SACANAT francez 54-ȘOIM SUUM maghiar 55-ȘUBĂ SUBAT sârb 56-ȘUȘANEA SUSANA turc 57-ȘUT ȘUT englez 58-A ȘUTI SUTI rrom 59-URĂ UR lat 60-UȘURAT USSURU lat Română Hittită Etimon Nume 1-APE UAPPE lat ARINA=arin 2-APUC EP lat CAR CHE MIȘ=mishca 3-GENUNCHI GENU lat MARAȘ=Muresh 4-HABAR HABIRU turc HABIRU 5-A LĂIA LAHU lat TELEPINU=teleleu 6-A LUCI LUC lat RUNDAS=r^ndash 7-ÎS ES lat TARCHINU=tarcat 8-A MURI MER lat I LU IANCAS=Ianca 9-OASE HASTAI lat 10-PÂRJOL PAHUR grec MURSILIS =silitor 11-RÂNDAȘ RUNDAS slav 12-SFÂNT SPAND slav 13-A SPÂNZURA SPANDI slav 14-TELELEU TELEPINU maghiar 15-VEȘMÂNT VAȘUVAR lat Română Limba Sciților Etimon Nume 1-NERV SNAURA lat AKINAKES 2-OCHI AK lat 3-OCARĂ AKAR(LACRIMĂ) slav 4-OPT OKT lat 5-PÂRJOL POR maghiar 6-TREI TRE lat 7-N-AI SNAI lat 8-IM-BÂC-SIT (SNAI)PAC nec 9-PÂC-LĂ (SNAI)PAC slav 10-BEC PAC(A VEDEA) francez În listele de mai sus, deși sunt cuvinte mai vechi cu cel puțin 2000 de ani decât cele latinești, constatăm că lor li se atribuie, cu totul eronat, etimonul latin. Asemenea erori par să fie mult mai numeroase decât ne-am fi așteptat. |
#26282
Publicat: 25 februarie 2009 - 19:15
Pierde_verile, on Feb 24 2009, 19:43, said: Nu observi că mama învață copilul o anumită limbă în cadrul familiei. Limba este un sistem cu o mare inerție. Mamele își pot învăța copiii cu prioritate o anumită limbă (limba pe care o cunosc ele cel mai bine), însă limba pe care o vor vorbi definitiv aceștia poate fi diferită de limba mamei. Ei pot alege odată ieșiți din copilărie să vorbească limba tatălui sau mai tîrziu limba partenerului de viață, astfel de lucruri fiind frecvente într-o comunitate cu multe căsătorii mixte. N-aș zice că limba este ceva cu o mare inerție, ba din contră, pentru că intervine factorul uman, care se adaptează rapid la condițiile de mediu. Românii plecați în străinătate în zone în care nu există comunități compacte de conaționali au tendința să uite limba, pentru că n-o mai folosesc în limbajul de zi cu zi. În cazul în care se căsătoresc cu cineva autohton (din țara de emigrație) e foarte probabil ca copiii lor să nu învețe deloc româna. Deci în decurs de o generație limba maternă se poate pierde cu ușurință, dacă practicarea ei nu prezintă nici un avantaj concret. Pierde_verile, on Feb 24 2009, 19:43, said: Nu observi că doar slavii puteau fi bilingvi, numai ei ar fi vorbit împiestrițat. Satul (ambulant) de romanici habar nu avea de felul cum se vorbea în satul de slavi. Pornești e la o premisă greșită, care este cumva influențată de situații mai apropiate de zilele noastre, cînd comunitățile sînt bine definit etnic de sute de ani. Satul daco-roman nu cred că avea conștiința unei "naționalități" bine precizate, din moment ce după plecarea romanilor nu s-a mai constituit nici un stat pe teritoriul Daciei timp de sute de ani, deci nu a existat un factor statal integrator pentru comunitățile daco-romane. Avea însă în mod sigur o limbă mai mult sau mai puțin definită, provenită din latină+dacă. Nici satul slav nu cred că avea vreo identitate "națională", ci poate una mai mult "tribală" (trib în sens de clan, adică grup de oameni cu legături de rudenie), membrii săi aparținînd unui anume trib slav. Oricum slavii care s-au stabilit în România au rupt legătura cu populațiile mai mari din care proveneau, pentru că populațiile respective or fi migrat mai departe, iar pe vremea aceea legăturile nu se puteau păstra atît de ușor ca în ziua de azi. În al doilea rînd, din ce am citit eu, nu am observat menționarea vreunui război româno-slav, deci comunitățile de daco-romani și cele de slavi nu s-au aflat în vreo stare conflictuală majoră (războaie, răscoale sau altele asemenea). A fost o conviețuire pașnică, care în mod sigur a favorizat integrarea în comunități mixte, care s-au transformat ulterior în comunități de români (deci a dispărut diferențierea daco-roman și slav). Era o evoluție normală pentru acele vremuri, cu ajutorul căreia comunitățile se puteau apăra mai bine, era deci un mecanism adaptativ în plus în lupta pentru supraviețuire. În situații extreme este nevoie de o înțelegere lingvistică rapidă. Deci din cauza vremurilor extrem de tulburi era favorizată o apropiere interetnică, mai ales că nici una din cele două populații nu era încă bine definită din punct de vedere al conștiinței apartenenței la o naționalitate. Că tot mi s-a reproșat că am dat citate numai din cartea lui C.C. Giurescu, scrisă în 1935. Am să dau mai jos fragmente dintr-o carte scoasă în 2003 (reeditată în 2007) și scrisă de un colectiv de istorici români și englezi. Partea "De la începuturile civilizației la sinteza românească", de unde sînt extrase fragmentele, este scrisă de Prof.dr. Mihai Bărbulescu de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. =============================================== Toate popoarele romanice din Europa își datorează existența unei duble asimilări. Mai întîi se petrece asimilarea elementului autohton de către elementul roman. [...] Asimilarea elementului autohton este rezultatul pretutindeni al colonizării și romanizării, apărînd astfel sinteze etnice romanice: daco-romanii, galo-romanii, ibero-romanii. [...] A doua asimilare înseamnă "topirea" unor elemente migratoare în masa populațiilor romanice: francii, vizigoții și burgunzii în Gallia, vizigoții și suebii în peninsula Iberică, ostrogoții și longobarzii în Italia, unele neamuri germanice, iar mai tîrziu slavii în Dacia. (pag. 94-95) ......................................... Amestecul daco-romanilor cu alte populații, pînă la slavi, se va fi făcut în mică măsură sau chiar deloc. El este în orice caz greu de surprins arheologic și istoric. De aceea un rol asemănător celui deținut de germanici în etnogeneza romanicilor din vestul europei, poate fi atribuit în regiunile carpato-danubiene, doar slavilor. (pag.100) .................................... Importante așezări mixte, daco-romane și slave s-au găsit la Iași (sec. al VI-lea), Hlincea (com. Ciurea, jud. Iași), ale cărei începuturi se plasează în secolul al VII-lea, Suceava, în diferite cartiere din București (Ciurel, Militari, Străulești); o mare necropolă din sec. VI-VII la Sărata Monteoru (jud. Buzău), cu ceramică amestecată, slavă și de tradiție daco-romană. (pag. 101) .................................... În contact cu slavii romanitatea orientală a căpătat cele mai însemnate particularități care o deosebesc de romanitatea occidentală. (pag. 102) .................................... Spre sfîrșitul celei de-a doua jumătăți a mileniului I se constată creșterea numărului de așezări, corespunzător progreselor demografice.[...] Fortificațiile apar abia acum, spre sfîrșitul mileniului, în secolele VIII-IX, perioadă ce aparține culturii Dridu. [...] Apariția acestor așezări întărite este rezultatul transformărilor de ordin social și economic în comunitățile locale. Sub autorizarea unor juzi și cneji, prin efortul colectiv al obștei și al unor uniuni de sate, s-au construit locurile de refugiu și apărare, necesare în fața noilor migrări de populații nomade dinspre răsărit. (pag. 102) ................................... Atitudini politice au determinat și pozițiile schimbătoare ale istoriografiei din România referitoare la slavi. Dacă la sfîrșitul anilor '40 și în anii '50 li se atribuiau în mod forțat slavilor descoperiri aparținînd altor migratori ori autohtoni, în anii '70 și '80 descoperiri slave au "devenit" autohtone. Este limpede că, începînd cu secolele VI-VII, în cultura romanică nord-danubiană se amestecă slavii, în proporții - obiectiv - greu de stabilit. (pag. 118) Mihai Bărbulescu - Istoria Românilor (editura Corint 2007) ============================================= Pierde_verile, on Feb 24 2009, 19:43, said: La ce le trebuia slavilor limba romanică/română? Ar fi fost creștinați cumva în românește, fără știrea Țarigradului? În fond astăzi în România există comunități lingvistice conservate de sute și sute de ani. De ce slavii trebuia să fie asimilați (cei care nu ar fi zburat în Bulgaria și Macedonia)? Chiar și astăzi sunt diferențe lingvistice păstrate de secole într-un sat și altul. Ideea că totul se desfășura rapid, în două trei secole, într-o societate constituită, precum cea americană, în care oamenii trebuia să interrelaționeze cu toții între ei, cu granițele fixate, este de-a dreptul stupidă Slavilor le trebuia limba daco-romană din același motiv pentru care daco-romanilor le trebuia limba slavă. Comunitățile vecine care se află în relații bune schimbă între ele produse (lapte, brînză, grîu, etc,) și servicii (tăiat de lemne, construit de case, munci agricole, etc.), ca să nu mai zic de oameni (căsătorii mixte). O comunitate poate fi mai pricepută la păstorit (daco-romanii), alta la agricultură (slavii). Era deci în avantajul ambelor comunități să ajungă la un limbaj comun și acesta s-a făcut în cazul daco-romanilor prin preluarea masivă de cuvinte slave, iar în cazul slavilor prin preluarea limbii daco-romane (gramatică + cuvinte latine). Evident că asta s-a realizat treptat, pe parcursul a sute de ani și nu a fost gata decît atunci cînd n-au mai existat comunități separate de daco-romani și de slavi, ci doar de români. Pierde_verile, on Feb 24 2009, 19:43, said: Și nu uita că limba slavă care ne-a influențat, sau cu care am interacționat, este de departe doar bulgara veche. Faptul că ai pornit campania asta pro-slavă, care are corectitudinea ei, te obligă să știi și să înțelegi mai mult. Chiar nu văd ce importanță are că limba slavă vorbită pe teritoriul Daciei era majoritar bulgară, sîrbă, rusă sau poloneză. Era o limbă slavă și continuăm să-i rostim cuvintele chiar și în ziua de azi. Faptul că aceste cuvinte ne ajută să ne exprimăm ideile merită respectul nostru, la fel cum merită respectul și limba latină sau limba dacă. Nici latina adusă în Dacia nu era cea mai elevată latină posibilă, fiind limba vorbită de popor (latina vulgară), nu cea vorbită de literați (latina clasică). Acest amestec de limbi (dacă+latină+slavă) a dat limba română, care e limba cea mai potrivită pentru poporul român, pentru că s-a născut și a evoluat împreună cu el. Poți să crezi ce dorești despre "campania mea" care este "pro-slavă" în măsura în care este "pro-strămoși". Eu susțin că trebuie prezentat tot adevărul istoric, fără cosmetizări sau cenzurări și fără interferențe politice. Nu e posibil ca ascunderea sau mistificarea adevărului să fie sancționată în toate științele, dar în istorie (ori lingvistică) să fie tolerată. Poporul român merită să-și cunoască istoria și este sigur în stare s-o accepte așa cum e ea în realitate. Cît despre slavi, recunoașterea lor ca strămoși ar fi un act de dreptate istorică și ar fi în interesul poporului român dar și al istoricilor, care ar scăpa de acuzațiile de falsificare a istoriei după cum le dictează politicienii. Nu originea unui popor sau a unui om este cel mai important lucru, ci ceea ce realizează poporul/omul de-a lungul existenței sale. Nu se dau diplome pentru origine elevată, se dau însă pentru realizări concrete în folosul omenirii. Romanii nu sînt apreciați pentru originea lor, ci pentru imperiul pe care l-au creat, pentru construcțiile făcute, pentru sistemul legal, pentru operele de artă și de cultură create în acele timpuri. Lăudăroșenia cu originea nu servește la nimic, pînă una-alta popoarele slave le-au luat-o înainte românilor. Părerea mea e că importantul factor biologic (genetic) adus de slavi la constituirea poporului român ar trebui și el scos în evidență, alături de cel lingvistic, bineînțeles. Ce se întîmplă acum este ca și cum un om și-ar recunoaște doar perechea de bunici de la oraș, nu și pe cea de la țară, pentru că i se pare că i-ar strica imaginea printre colegi și prieteni. Dar poate că e tocmai invers, i-ar îmbunătăți imaginea, pentru că ar apărea ca un om deschis, care nu are nimic de ascuns, este lipsit de complexe și sigur pe el. Editat de crisdiac, 25 februarie 2009 - 19:20. |
#26283
Publicat: 25 februarie 2009 - 19:25
eleonora15, on Feb 25 2009, 07:39, said: Poate Cezar vorbea de alți goți,era beat cînd a zis asta sau un visător îi pune asta în cîrcă.Latina nu va apare sora limbii goților germani în veci. E prima dată cînd aud așa ceva. E normal să nu aveți succes cu asemenea despărțiri în care SAR-ma e format ca și SAR-donic sau SAR-sailă. Acel Sorin Olteanu pe care tot îl citați a explicat f simplu țși clar de ce seasmănă multe cuvinte în diverse limbi de ex Japoneză și română,cuvinte care au în aceste limbi înțelesuri diferite și care evident mnu provin dintr-o limbă comună mai veche.Ele seamănă pt că sînt construite cu un număr redus de sunete milioane de cuvinte.Cu atît mai mult ,zic, eu or să fie asemănări între cuvintele unei singure limbi. Ceea ce faceți dv e TOTAL eronat; stejar......stă jarul provenit din acest lemn mai mult decît altul.....e o explicație puerilă. Domnule "lingvist" ,trebuia să știți că grupa de limbi latine există pt unii jurnaliști; lingviștii o numesc ROMANICE.Asta pt că tot ei numesc latină o singură limbă și anume aceea din Latium.E adevărat că ei admit că acea limbă s-a vorbit în mai multe variante de ex latina prisca,latina tîrzie,latina evului mediu (în scris).Deci dacă tot vă prezentați ca lingvist respectați terminologia lingviștilor. Cuvintele care sunt scrise integral in alta limba se cheama ca sunt atestate de vechimea scrierii respective. Am dat o lista de 125 cuvinte rom^nesti existente ca atare in vedica,sumeriana,hittita si tocariana (scitica). Iata o lista de cuvinte rom^nesti onomatopeice, care nu aveau cum sa ajunga la noi daca nu ar fi fost folosite si de daci si de geti si de traci si de pelasgi. Conceptul oficial al originii limbii rom^ne nici nu permite o catalogare a limbii rom^nesti in raport cu alte limbi, de vreme ce "nu exista cuvinte concepute de rom^ni", in ciuda faptului ca, cuvintele oficiale cu compunere onomatopeica, impreuna cu cele fara etimon cunoscut, depasesc fondul latin roman, cu cel putin 200 de cuvinte= dublul fondului albanez de substrat. Limbile indo-europene, nu ar fi existat fără această fază onomatopeică a limbii române, care a condus, prin sistematizare la codurile sonore artificiale, elaborate, pe care le găsim în morfemele noastre. În Dicționarul explicativ al limbii române, din 1975, sunt trecute peste 265 de onomatopee: 1-.A--.BAU-BAU--.BOC --.HĂIS --.ABA--.BEHEHE--.BONCA---.CHELAU --.AH---.BÂJBÂJ---BONDAR---.CRAC --.AHA---BÂL BÂL---BRR---CRANȚ --AHO---.BÂLDÂBÂC—BRUH--CRI, CRI --AI;AI—BÂLTÂC---CUCURIGU --ALA BALA---BÂR---BUF---DUP --ALELEI—BÂȚ---BULBUC---ZDUP --BALANG---BÂZ---CAȚ;CÂȚ---DURDU --BANG—BLEAȘC--- CEA--- E --EH—HAI---LINCALINCA---PUF--EI --EHE---HĂLĂLĂIT---MACMAC --CRONCĂNIT---PUFĂIT --HĂRMĂLAIE---MĂCĂIT---RAP, RAP --ELEI----HĂUIT---MIAU---RĂPĂIT --FÂL---AU---MIEUNAT---RÂCÂIT --FÂRN---AUU---MIORLAU---RÂGÂIT --FÂS---AUIT---MIORLĂIT---RONȚ --FĂ---AOLEO---RONȚĂIT--FÂȚ --HĂULIT---MIURCĂIT---SCÂRȚ --FLEAȘC---HE---MÂR---SCÂRȚÂIT --FLEAȘCA---HÂC---MÂRÂIT --SCRÂȘNET --FLEOȘC---HEHEI---MOLFĂIT---SFÂR --FLEȘCĂIT---HÂR---MORFOLIT---SFÂR --FLEȘCĂRAIE---HÂRA---MOR, MOR --SFOR, SFOR---FOFOLOG---HÂRÂIT --MORMĂIT---SFORĂIT--FOJGĂIT --HÂRȘ---MURMUR---SSS--FOLFĂIT --HÂRȚ---MURMURAT --SÂSÂIT---FONF---HÂȘ---O---SMAC --FORNĂIT--- HAȚ---OAC---ST--FOȘNIT --HÂȚA HÂȚA--- OF---ȘFICHI --GAGA---HÂȚÂNAT---OHO---ȘÂȘÂIT --GHIORĂIT---HM---ONĂNĂIT---ȘO --GHIORȚ---HO---ORĂCĂIT---ȘONTÂC --GÂFÂIT---HODOROG---PAC--ȘUIET --GÂGÂIT---HODORONCA---PĂCĂNIT --ȘUȘOTIT---GÂLGÂIT---HOP---PAF --ȘUȘUIT---GÂNGURIT---HORCĂIT --PIU---TA, TA---GÂZĂ---HUIET---PIC --TAC---GOGÂLȚ---HUO---PIRUIT --TĂCĂIT---GROHĂIT---HURDUZ---PIS --TARAM---GUIȚ---BURDUZ---PISCUIT --TEA---GURLUIT—HURDUCĂIT---PIS --TII---HA---HURUIT---PÂS---TIC, TIC --HAI---HUȚA---PÂS, PÂS---TICĂIT --HAIT---IA---PIU, PIU---TICTAC---HAM --IACA---PAC---TILING---HĂMĂIT --IACATĂ---PĂCĂIT---TING --HAP—HĂPĂIT—HA---PÂLPÂL --TÂR, TÂR---HARCEA---IU, IU --PÂLPÂIT---TÂRÂIT—HARHĂT--IUI --PLEAȘC---TÂRȘÂIT---HÂRȘTI---IHI --PLEOSC---TOC, TOC---HAȚ1----RA --PLICI---TOCABOCA--HAUHAU --LĂLĂIT---POC---CIOCABOCA--HAHA --LIPĂIT---POCĂNIT---CIOCCIOC --HĂHĂ---LIPALIPA---PST---CIOCĂNIT --TRANC---TRONC---TRONCĂNIT --TROPA---TROPĂIT---ȚA---ȚAC --ȚANC---ȚINGHILING---ȚÂȚ---ȚIU --ȚÂR----ȚÂȘT---ȚUȘTI---ȚÂȘ --ȚÂȘNET---ȚOP---U---UF--UGUIT --UHU---UIUIU---UIDEO---UȘ --VÂJ---VUI---VIUM---ZANG --ZAPZAP---ZBÂR---ZBÂRNÂIT --ZDRANG---ZDRĂNGĂNIT---ZDRONG --ZDUP---ZGÂLȚ---ZĂNGĂNIT --ZÂZÂIT---ZORNĂIT---ZUMZĂIT --ZUP---ZURUIT---ZVÂC---ZVÂR --VAI 266VAIET Oricine este tentat să creadă că aceste sunete ale naturii există în toate limbile pământului și totuși onomatopee internaționale sunt puține, cum ar fi HOHO, HAHA, HOP, MIAU, HAM, MOR MOR, PIS, PIS, PIȘ, AH, UF, IAI, OIVEI. Ele nu formează la alții cuvinte derivate, decât rareori, cum ar fi KNOC, echivalentul englez al lui POC românesc. În alte limbi europene, derivarea din onomatopee este o excepție, pe când în română compunerea onoatopeică este aproape o regulă. Fără sunetele  și Ă nici nu pot fi redate autentic sunetele din natură. Latina, greaca și germana nu au aceste sunete; mi se pare că nici albaneza nu îl are pe Â. PAC, POC, sunt cuvinte ce aparțin numai limbii române, deoarece ele au cuvinte derivate doar în română. Francezul spune „face POC”, dar nu „a POCNI”. Nici un alt european nu înțelege a BÂZÂI, a TÂRÂI, HÂRTOAPĂ, HÂRLEȚ, GHIORĂIT, FLEȘCĂIT, HODOROGIT, etc. Ele pot avea o vechime de sute de mii de ani și mai bine. Onomatopeea este de regulă monosilabică. Ea constituie un cod sonor natural și un cuvânt-imagine, o „pictogramă“, o „hieroglifă”, adică o metaforă în sine. Toți istoricii, inclusiv Alex Boldur, constată că omul european se trage doar din Bazinul hidrografic al Dunării de Jos, spațiul Carpato-Dunăreano-Pontic, care constituie de fapt sudul Europei Centrale. Lumea din acest teritoriu folosește frecvent onomatopeea în limbajul colocvial, cu excepția grecilor. În română, cuvintele cu compunere onomatopeică sunt chiar mai numeroase decât lista de onomatopee prezentată mai sus, precum a CÂRÂI, a BOLBOROSI, TÂRÂIALĂ, SCRIJELIT, SCRIS, SCREMUT, SFORĂIT, SFOARĂ, HÂRJOANĂ, etc., unde se recunaște mai greu componenta onomatopeică. Elaborarea unui cod verbal pe fondul unui fenomen natural, se bazează pe observație și comparație, procese raționale extrem de simple. Folosirea sunetelor din natură pentru descrierea unor fenomene din natură a dus la compunerea primelor cuvinte rumânești, cu vechime posibilă de zeci de mii de ani. Cine crede că aceste cuvinte cu compunere onomatopeică sunt puține se înșeală. Iată o listă a lor, aproximativă, după DEX: 1 ALIVANTA 2 BALANGA 3 ASEBĂLĂNGĂNI 4 A BĂNĂNĂI 5 BANGA 6 DANGĂT 7 BAUBAU 8 A BĂLĂBĂNI 9 BĂLĂBĂNIT 10 BĂLĂLĂU 11 A BĂLMĂJI 12 BĂRZĂUN 13 A BEHĂI 14 BENGHI 15 ZBENGHI 16 A SE BÂȚÂI 17 A BÂIGUI 18 A BÂJBÂI 19 A SE BÂLBÂI 20 A BÂRÂI 21 A SE BÂȚÂI 22 A BÂZÂI 23 BÂZDÂC 24 BÂZDÂGANIE 25 BOAMBĂ 26 BOBÂRNAC 27 BOROBOAȚĂ 28 A BOCĂNI 29 A BODOGĂNI 30 A BOLBOROSI 31 A BONCĂLUI 32 BONDAR 33 BORZĂ 34 BOȘOROG 35 BUBURUZĂ 36 A BUFNI 37 BUHU 38 BUHA 39 BULBUCI 40 BULBUCAT 41 BULBOANĂ 42 CEAC-PAC 43 A CHELĂLĂI 44 ACHIHĂI 45 A CHIȚĂI 46 A CICĂLI 47 A CÂRÂI 48 A CÂRTI 49 A CHIORĂI 50 A CHIUI 51 A CHIRĂI 52 A CIRIPI 53 A CIOCĂNI 54 A CLĂNȚĂNI 55 CLANȚĂA 56 ACLĂMPĂNI 57 C IOC 58 A CLEFĂI 59 A CLIPOCI 60 A CLOCOTI 61 A COTCODĂCI 62 A CRÂCNI 63 A CRÂMPOȚI 64 A SE DĂRĂPĂNA 65 A DĂNGĂNI 66 A DÂRDÂI 67 A DUDUI 68 DE-A DURA 69 DURĂU 70 A FLEOȘCĂI 71 FELEȘTOC 72 FÂȚÂIT 73 FIȚE 74 A SE FÂSTÂCI 75 FLEANCA 76 A FLENCĂNI 77 FOFÂRLICA 78 A SE FOI 79 A SE FRICHINI 80 GĂLĂGIE 81 GĂRGĂRIȚĂ 82 GĂRGĂUN 83 A GIUGIULI 84 GÂGÂLICE 85 GÂNGAV 86 GROHĂIT 87 GROHOTIȘ 88 HARABABURĂ 89 HARȚ 90 AHĂRȚUI 91 HĂIS 92 A HĂLPĂI 93 A HĂPĂI 94 HULPAV 95 A HÂRÂI 96 A HĂRĂȚI 97 HĂRMĂLAIE 98 HAȚ 99 HĂT 100 HĂȚIȘ 101 HĂU 102 A SE HÂRBUI 103 A SE HÂRJONI 104 HÂRLEȚ 105 HÂRTOAPE 106 HÂRLOS-TEA 107 HÂRZOB 108 A SE HÂȚÂNA 109 A SE HLIZI 110 HO 111 HODOROG 112 HODOROGEALĂ 113 ASEHODO-ROGI 114 HODORONC-TRONC 115 HOHOTE 116 HOPA 117 UNHOP 118 AHOR-CĂI 119 HUHUREZ 120 HUIDUIALĂ 121 AHURDUCA 122 A ICNI 123 PLEOSC 124 A IMPROȘCA 125 A INGĂIMA 126 A SE LĂLĂI 127 A LIPĂI 128 A ORĂCĂI 129 A ORCĂI 130 PARASCOVENIE 131 A PĂCĂNI 132 PIC, PIC 133 A PICA 134 A PIRUI 135 A PISCUI 136 A PIUI 137 PIS 138 PIȚIGOI 139 A SE PIȚIGĂI 140 A LUA PIUITUL 141 A PÂLPÂI 142 A PÂRÂI 143 PÂRÂU 144 PÂRJOL 145 PÂRȚAG 146 A PLESCĂI 147 A PLEOSCĂI 148 PLISC 149 POCNET 150 A POCNI 151 A PĂCĂNI 152 PRÂSNEL 153 A PUFĂI 154 A PUFNI 155 PUFNITURĂ 156 PUPĂZĂ 157 A RĂBUFNI 158 A RĂGUȘI 159 A RĂPĂI 160 A RÂCÂI 161 RÂC 162 A RÂGÂI 163 A RONȚĂI 164 RONȚĂIT 165 ROSTOGOL 166 A ROSTOGOLI 167 A RĂZUI 168 A ROADE 169 RĂZĂTOARE 170 A SCĂPĂRA 171 A SCHEUNA- 172 A SCĂRMĂNA 173 A SCÂRȚÂI 174 A SCRIJELI 175 A SCOCIOR 176 ASCORMONI 177 A SCOROJI 178 ASCOTOCI 179 A SCREME 180 SCRÂNCIOB 181 A SCRÂȘNI 182 ASCURMA 183 A SFÂRÂI 184 SFÂRLEAZĂ 185 SFOARĂ 186 A SFORĂI 187 SFORĂIALĂ 188 A SÂSÂI 189 A SPOROVĂI 190 A STUPI 191 A SFICHIUI 192 ȘIROI 193 ȘIȘTAR 194 ȘOAREC 195 CLOȚAN 196 CLOȘCĂ 197 A ȘUIERA 198 TĂMBĂLĂU 199 TĂRĂBOI 200 TĂRĂȘENIE 201 A TICĂI 202 A TÂRȘÂI 203 A TÂRÂI 204 A TOARCE 205 A TOCA 206 A TOCI 207 ATRĂNCĂNI 208 TRIL 209 TRIȘCĂ 210 TROAHNĂ 211 ATRONCĂNI 212 ATROPĂI 213 ATROPOTI 214 ATROZNI 215 TROZNET 216 ATRĂZNI 217 TRĂZNIT 218 TRĂZNAIE 219 TURAVURA 220 ATURUI 221 LA ȚANC 222 AȚĂCĂNI 223 ASEȚĂCĂNI 224 ȚĂCĂNITURĂ 225 A ȚIPA 226 A ȚÂRÂI 227 A ȚÂRLÂI 228 A ȚIUI 229 AȚÂȘNI 230 AȚÂȚÂI 231 AȚOPĂI 232 ȚOAPĂ 233 A ȚUCA 234 ȚUȘTI 235 A UGUI 236 UGER 237 A URLA 238 URLOI 239 A UȘUI 240 VISCOL 241 A VÂJÂI 242 VÂLVĂ 243 VREASC 244 CRAC 245 TROSC 246 CRACĂ 247 AVUI 248 VUIET 249 VAIET 250 AVĂITA 251 ZBANȚ 252 AZBIERA 253 ZBIERĂT 254 RĂGET 255 A RĂCNI 256 RĂCNET 257 A SE SBÂNȚUI 258 A ZBÂRNÂI 259 ZBRANCA 260 A SE ZBUCIUMA 261 A O ZBUGHI 262 A ZBURDA 263 A ZDRELI 264 A ZDRĂNGĂNI 265 A ZDRANGĂNI 266 A ZDRUMICA 267 A ZDRUNCINA 268 A SMUCI 269 A ASMUȚI 270 A ZDUPĂI 271 ZEXE 272 A ZGÂLȚÂI 273 A ZGÂRIA 274 AZGREPȚĂNA 275 A ZORNĂI 276 ZURGĂLĂI 277 ZORZOANE 278 A ZUMZĂI 279 ZUMZET 280 GUGUȘTIUC 281 A CRĂNȚĂNI 282 GRĂUNȚE 283 GRÂU 284 A ZVÂRLI 285 ZVÂRLITURĂ Ele sunt de trei ori mai multe decât sursa noastră albaneză, pe care o pomenim mereu. Din 285 de cuvinte matcă derivă aproximativ 1000 de cuvinte românești formate prin compunere onomatopeică exclusivă, la care se adaugă aproximativ 100 de onomatopee ce nu au derivate și nenumărate cuvinte ce conțin onomatopeea de tipul CĂR-ĂUȘIE COP-ÂRȘĂU, AC-OPE-RIȘU, SCRI-SOAR-E, în care ăușie, rșău, rișu și scri sunt zgomote din natură. Am putea fi tentați să credem că toate limbile europene pot avea cel puțin 1000 de cuvinte derivate din onomatopee și nenumărate cuvinte formate din coduri elaborate după modelul codurilor naturale, dar acest model nu se potrivește oricărei limbi și oricărei evoluții umane. Străinii nu au aceste cuvinte și nici nu le înțeleg. Străinii au copiat mai mult sau mai puțin deformat morfeme și cuvite românești. Onomatopeea este o formă de exprimare aproape exclusiv românească. Un străin nu înțelege nimic din a bâzâi, a hârâi. Acest model se potrivește numai limbii române. Forma primară a derivării din onomatopee nu există decât în limba română. POCNOVATI și FÂSOVATI nu există, deși rusa este dintre puținele limbi europene care au sunetul Â;ea totuși are puține onomatopee din care nu derivă cuvinte. Toate cuvintele de pe lista de mai sus pot fi recunoscute cu ușurință de către rumâni, dar îi lasă indiferenți pe străini, la care acest sistem de semnalizare a dispărut de mult. Doar românii pot recunoaște sensul subtil al morfemelor, care rezultă în metafore numai românești, opace pentru străini, așa cum sunt surogatele sex, falus, pentru noi. La „a FOT-E”, românii zâmbesc, dar străinii pot înțelege „a FOT-O-grafia”. Legea fundamentală a românilor, datina, a fost aceea care a împiedicat până și dispariția onomatopeelor și atunci cum să permită ea dispariția din limba dacilor a numelor pentru APĂ, PĂMÂNT și SOARE ?! O simplă alunecare eufonică de la POC la FOC poate genera un model rațional de multiplicare a cuvintelor-imagine, cu exprimarea de noțiuni legate cauzal, cu sunete asemănătoare, POC, FOC, BOC-ET, VOC-E. Secvența de sunete naturale asemănătoare PAC, POC, PIC, creează o „imagine sonoră“ pentru sunet, în aceste cuvinte monosilabice, indiferent de vocala dintre consoane și poate sugera aceeași imagine chiar dacă am introduce și un diftong între consoane, de exemplu PIOC, datorită capacității de abstractizare a ființei umane. Capacitatea de abstractizare poate creia codul sonor P*C dacă înlocuim sunetul vocalic cu un simbol fictiv, să zicem cu o steluță *. Codul sonor P*C, fiind un fenomen de abstractizare, de generalizare, poate exprima sunetul „PAC, POC, PIC“, dar și aspecte apropiate, asociate ori condiționate, cum ar fi luminozitatea, PÂC-LA, catastrofa PAC-OS-TE și dimensiunea, „mic“ PIC, PIC-I, PIC-ĂT-UR-Ă, „mare“ PAC-OS-TE. Experiența alunecării eufonice duce în continuare la codul F*C--FOC, FAC-LĂ, FĂC-LIE, B*C--IM-BÂC-SIT, P*C--PÂC-LĂ, pentru luminozitate și B*C--BOC-ET, V*C--VOC-E, pentru sunet. Evoluția ciclică a naturii, creșterea și descreșterea, este dintre fenomenele importante din viața de zi cu zi. Lumea se umflă și se dezumflă, periodic. Această sferă semantică ocupă cele mai multe coduri, 65, față de altele la nivel de 2-4. Sunetul natural FÂS, care stârnește ilaritatea tocmai prin puterea cu care evocă imagiea dezumflării și a umflării, poate servi drept cod sonor pentru multe cuvinte românești care descriu o expansiune, o umflătură: F*S-- FAS-OLE, FUS, FES, FUS-TĂ, dar și aspectul opus, ceva care se dezumflă sau este îngust; FIS-UR-AT, FIS-UR-Ă, FIS-Ă;care FÂS-ÂIE. Alunecarea eufonică duce la codurile: V*S--VAS, VIZ-UIN-Ă, VÂS-CU' și la VEȘ-TED; B*S--BĂȘ-IC-Ă, BOAȘ-E și BIS-TUR-IU, pe o BUZ-Ă P*S--PĂS-TAIE, PEȘ-TE, PEȘ-TERRA și a POS-TI. Inventivitatea a dus la elaborarea de coduri artifificiale după modelul celor naturale și apoi detașate complet de ele, într-un sistem unitar, un tipar specific limbii române, un schelet propriu pe care se așează, la locul lor, doar cuvintele care sunt și au fost românești, chiar dacă ele ne apar astăzi turcești, ungurești, slave ori franțuzești Sunetul natural se alătură de multe ori secvenței elaborate și rezultă cuvinte ca VIJ-ELIE, VI-SCOL. VIJ, VI-, sunt zgomote și -ELIE, -SCOL, sunt coduri sonore elaborate. |
#26284
Publicat: 25 februarie 2009 - 19:30
Hangeonos, on Feb 25 2009, 14:16, said: Trebuie sa privim totul firesc ca o miscare de populatii si nu neaparat migratii. Romanii / Rom^nii, vor urca constant la nord de Dunare inca din 375-400 perioada huno-germanica (daca nu luam in considerare Dacia Constantiana). Romanii orientali raman in afara imperiului inca din 375-400 si 600, iar apoi se rup complet de lumea greco-bizantina. APOI vor migra intr-o fasie nord-Dunareana ce cuprinde Panonia-Carpatii-Campia nord-pontica, adica in spatiul TURANIC, spatiu niciodata slavizat ci doar de tranzit pt., slavi. Cand Slavii se vor rupe de turanici, ei vor deveni inamici ai acestor turanici si vor fi antrenati spre Grecia montana si Iliria, de unde se vor replia prin presiune bizantina mai spre nord. ADICA Slavii umplu spatiul sud-dunarean, paraziteaza un timp Bizantul si apoi trec in simbioza, retragandu-se din Grecia, in Moesia si Iliria dupa 800-900, complet, adica in locurile de origine la perioada 510-717, de altfel aceste regiuni proxime Dunarii nu raman golite de slavi, ci de aici slavii pornesc raidurile spre coastele maritime bizantine. Nu exista urme arheologice specifice ale trecerii slavilor peste teritoriul Rom^niei. Majoritatea rom^nilor erau sedentari fiind agricultori. Agricultorul este legat de glie,pe care nu o paraseste decat trecand pe lumea ceealalta. Agricultorul scapa pana si de razboinici, dandu-le o parte din produse. Doar ciobanii erau nomazi si ei au reprezentat totdeauna o minoritate ca si astazi. Ai dreptate EL, am ajuns la un numitor comun Existenta Grupului lingvistic NEO-romanic, indiferent cum ii spunem unii ori altii (romanic, PRE-LATIN, ...). Problema este de a DOVEDI existenta acestui grup INAINTEA LATINEI ! CUM facem asta ? DACA aceste limbi ar fi existat inaintea Latinei nu credeti ca Dacii, Romanii, galii, iberii, etc, se vor fi mirat si vor fi EXCLAMAT ca azi "GINTA NOASTRA", HERMANO !, FRATRE ! (In Evul Mediu multi calugari si drumeti italieni prin Tariile Rom^ne au observat similitudinea lingvistica si au incercat s-o explice; la fel istorici germani, etc). Prestigiul Romei a pus toate limbile romanice, inclusiv româna, în umbra Cetății Eterne, mai mault sau mai puțin justificat, dar germenii limbii latine au existat înainte și în afara Romei. Nu intotdeauna migratorii luau tribut alimentar, ci luau si oameni, mai pradau, luau totul, ... Slavii sunt atestati, oricum cum crezi ca au aparut serbii si bulgarii ?! Umbra latinei ori ba, tot trebuiau sa spuna ceva, la fel cum a spus Caesar de celtica din Galia, ori altii despre latina Panonilor, apoi despre limba scito-sarmatica a getilor, ... |
#26285
Publicat: 25 februarie 2009 - 19:43
domnule Hageonos, ceea ce dv scrieți s-a mai spus de multe zeci de ori pe acest topic.
De ce ați pus qută din ceea ce am scris eu? Dv scrieți de cu totul altceva. Dați tot timpul impresia că vorbiți singur. În privința nsunetului Ă sînteți clar în eroare Multe limbi îl au de ex Bulgară,rusă,franceză,germană,engleză,în ultimele două chiar f des.Latina, greaca și germana nu au aceste sunete; mi se pare că nici albaneza nu îl are pe ÂDacă nu știți că germana și albaneza au sunetul Ă e mai bine să vă apucați de altceva și să nu mai dați cu presupusa; în albaneză e și marcat grafic cu E cu două puncte deasupra. Vă rog ,dacă mai reproduceți quotă să vă referiți doar la ce e scris și să nu mai scrieți într-o postare despre multe lucruri pt că nu se poate răspunde la toate. Crisdiac scrie o postare Kilometrică despre zeci de chestii la care ar trebui răspuns tot prin postări kilometrice.Cine ar mai citi? Infinity, ce faci cu textul acela?Nu ai arătat un text scris într-o limbă străină dar despărțit în cuvinte în limba română. Vrei să-ți copiez iară aiureala aia despărțită de tine den greacă? Editat de eleonora15, 25 februarie 2009 - 19:51. |
#26286
Publicat: 25 februarie 2009 - 20:12
eleonora15, on Feb 25 2009, 19:43, said: domnule Hageonos, ceea ce dv scrieți s-a mai spus de multe zeci de ori pe acest topic. De ce ați pus qută din ceea ce am scris eu? Dv scrieți de cu totul altceva. Dați tot timpul impresia că vorbiți singur. În privința nsunetului Ă sînteți clar în eroare Multe limbi îl au de ex Bulgară,rusă,franceză,germană,engleză,în ultimele două chiar f des.Latina, greaca și germana nu au aceste sunete; mi se pare că nici albaneza nu îl are pe ÂDacă nu știți că germana și albaneza au sunetul Ă e mai bine să vă apucați de altceva și să nu mai dați cu presupusa; în albaneză e și marcat grafic cu E cu două puncte deasupra. Vă rog ,dacă mai reproduceți quotă să vă referiți doar la ce e scris și să nu mai scrieți într-o postare despre multe lucruri pt că nu se poate răspunde la toate. Crisdiac scrie o postare Kilometrică despre zeci de chestii la care ar trebui răspuns tot prin postări kilometrice.Cine ar mai citi? Infinity, ce faci cu textul acela?Nu ai arătat un text scris într-o limbă străină dar despărțit în cuvinte în limba română. Vrei să-ți copiez iară aiureala aia despărțită de tine den greacă? In privinta textului ma predau, fie cum vrei tu maestre. Da, sunetul Ă, se gaseste chiar mai mult in Engleza decat in Rom^na, caci englezii spun mereu DĂ ..., ĂGHEN ... Nu stiu daca avem ceva original in limba. |
#26287
Publicat: 25 februarie 2009 - 20:16
[quote name='crisdiac' date='Feb 25 2009, 19:15' post='6069078']
Mamele își pot învăța copiii cu prioritate o anumită limbă (limba pe care o cunosc ele cel mai bine), însă limba pe care o vor vorbi definitiv aceștia poate fi diferită de limba mamei. Ei pot alege odată ieșiți din copilărie să vorbească limba tatălui sau mai tîrziu limba partenerului de viață, astfel de lucruri fiind frecvente într-o comunitate cu multe căsătorii mixte. N-aș zice că limba este ceva cu o mare inerție, ba din contră, pentru că intervine factorul uman, care se adaptează rapid la condițiile de mediu. Românii plecați în străinătate în zone în care nu există comunități compacte de conaționali au tendința să uite limba, pentru că n-o mai folosesc în limbajul de zi cu zi. În cazul în care se căsătoresc cu cineva autohton (din țara de emigrație) e foarte probabil ca copiii lor să nu învețe deloc româna. Deci în decurs de o generație limba maternă se poate pierde cu ușurință, dacă practicarea ei nu prezintă nici un avantaj concret. [quote] Saracia datelor despre rom^ni in istorie s-ar putea sa se datoreze unei tolerante reduse a lor pentru straini,indiferent care. Singurii straini care ne-au invadat fara ca rom^nii sa riposteze au fost tiganii. De pe vremea lui Herodot, 400 de ani BC, stim ca rom^nii erau multi si ocupau un spatiu imens. Nimeni nu a reusit sa-i stap^neasca pe toti deodata,pentru a-i putea sili sa-si abandoneze limba. La nivel de 400 de ani BC, Herodot nici nu auzise ca exista romanii pe lume ori Roma,dar stia despre geti si nu-i exclus sa-i fi considerat geti pe romani,pe buna dreptate. Inrudirea cu romanii este o certitudine,dar nu de pe vremea lui Traian si Decebal, ci de 7000 de ani,in conformitate cu documentatia prezentata de Guido A.Mansueli si M.Gimbutas. Limbajul onomatopeic si imensul fond cu etimon necunoscut pe l^nga fondul extrem de redus (100 de cuvinte) al etimoanelor slave nord-dunarene este o dovada ca rom^nii si-au pastrat limba nealterata. Toate cuvintele sunt compuse din coduri care însumate descriu, pe românește, o noțiune, prin și cu ajutorul elementelor componente, la nivelul de precizie, de exactitate, pe care îl poate oferi o metaforă. Un AC-OPE-RIȘ este ceva legat „ca cu acul“ de problema apei = OPE, care poate produce sunetele RIȘU, atunci când vin ȘU-VOAIE, ȘI-ROAIE pe acoperiș. Imaginea metaforică din unele cuvinte românești este uneori așa de intensă, atât de plastică, încât limbajul elevat le evită, din pudoare, mai mult sau mai puțin motivată. Surogatele nu mai sunt cuvinte-imagine, metafore și astfel, pe români nu-i jenează cu nimic niște cuvinte precum fund, sex, falus, vulvă, vagin, fecale sau urină, în evident contrast cu plasticitatea imaginilor românești. Multă lume a fost sfătuită să spună POFTIM și nu HA?!, ca țăranu', deși numele zeiței hittite a veștilor, HA-BIRU, rezultă din acest țărănesc HA?! Asemenea intervenții arată cauze și modalități de schimbare a unui vocabular cu altul, din rațiuni, uneori, bizare. Din cele mai vechi timpuri, rumânii au elaborat „un alfabet sonor“ de coduri monosilabice, plecând de la cele din natură și au creiat una dintre limbile cele mai bogate și mai nuanțate din lume, cu un sistem unitar, rigid, imuabil, de morfeme codate, cu un înțeles distinct într-o sferă semantică și cu un înțeles apropiat sau total diferit în altă sferă semantică. Rigiditatea acestui sistem se datorează tradiției românești, numită și DATINĂ, ce exprimă un DETERMINISM „un DAT DIVIN“, cu valoare de TABU. Datina nu a permis nici dispariția onomatopeelor autentice, multidecimilenare, dar nici dispariția cuvintelor apărute la români în primul neolitic european, pe teritoriul României, inima vechii civilizații europene, când nu existau încă nici greci, nici latini, nici slavi, ci doar rumânii, cei care vorbeau românește cu 300 de cuvinte compuse din onomatopee, 1000 de cuvinte cu etimon necunoscut și aproximativ 100 de cuvinte daco-ilire, prezente în albaneză, pe care le redăm mai jos. FONDUL DE CUVINTE ROMÂNEȘTI, CU ETIMON NECUNOSCUT A 1.a ABURCA 2.ACĂTĂRII 3.ADICĂ 4.ADICĂTELEA 5.a ADULMECA 6.AFIN 7.AFINE 8.ALDAN 9.ALEAN 10.ALELEI 11.ALELUIA 12.ALINT 13.ALIVANTA 14.AMIN 15.AMURG 16.AMUȘ 17.ANĂ 18.ANDREA 19.APRIG 20.a AROMI 21.a ASMUȚI 22.AVAN B 23.BABAN 24.BABAROS 25.BACCEA 26.BACI 27.BADE 28.a BĂGA 29.BĂIAT 30.a se BĂLĂNGĂNI 31.BALANGĂ 32.BALAUR 33.BALĂ 34.BALCÂZ 35.BALERCĂ 36.BALTAG (sumerian= BALAG) 37.BAN 38.BĂLĂRIE 39BĂLĂȘTOACĂ 40.a BĂNĂNĂI 41.BAR 42.BARAGLADINĂ 43.BAȘOALDĂ 44.BATĂR 45.BATCĂ 46.BATIR 47.BAUBAU 48.BĂ! 49.a BĂDĂDĂI 50.BĂHNITĂ 51.BĂHNOS 52.BĂIATĂ 53a BĂLĂBĂNI 54.BĂLĂBĂNIT 55a se BĂLĂLĂI 56.BĂLĂLĂU 57.BALBISĂ 58.BĂLEGAR 59.a BĂLMĂJI 60.BĂNICĂ 61.BĂRĂGAN 62a BĂRĂNI 63.BĂRZĂUN 64.BĂȘCĂLIE 65.BĂȚ 66.BĂȚOS 67.BECHIU 68.BECI 69.BEDREAG 70.a BEHĂI 71.BELDIE 72.BELDIȚĂ 73.BELȘIȚĂ 74.BELȘUG 75.BENGHI 76.BERC 77.a BEȘTELI 78.BEZNĂ 79.BIBILICĂ 80.a BICHIRI 81a se BÂIGUI 82.a BÂJBÂI 83.a BÂLBÂI 84.a BÂRÂI 85.a BÂRLIGA 86.BÂRLOG 87.BÂRNĂ 88.BÂRZOI 89.a BÂRFI 90.BÂTĂ 91.BÂRSANĂ 92.BÂȚÂIT 93.BÂZDÂC 94.BÂZDÂGANIE 95.BLACHEU 96.BLEANDĂ 97.BLEAȘCĂ 98.BLEAU 99.BLEOJDIT 100.a BLEOJDI 101.BOACĂ 102.BOACĂN 103.BOACĂNĂ 104.BOAMBĂ 105.BOARFĂ 106.BOARȚĂ 107.BOROBOAȚĂ 108.BOBÂRNAC 109.BOBOTEAZĂ 110.a BOCĂNI 111.BOCNĂ 112.BODÂR LĂU 113.BOJOC 114.a BODOGĂNI 115.a BOLBOROSI 116.a BOLBOȘA 117.a BOMBĂNI 118.a BONCĂNI 119.BONDAR 120.BOANTĂ 121.BONT 122.BORDEI 123.BORFAȘ 124.BORHOT 125.a BORÂ 126.BOROBOAȚĂ 127.BORȚ 128.BORȚOS 129.BORZĂ 130.BOSUMFLAT 131.BOT 132.BOTĂ 133.BOTCĂ 134.BOTEI 135.BOTOS 136.BOȚ 137.BOȚIT 138.BRAGHINĂ 139.BRAMBURA 140.BRANCIOG 141.a BRĂNUI 142.BREBAN 143.BRIE 144.BRÂNĂ 145.BRÂNCĂ 146.pe BRÂNCI 147.a ÎMBRÂNCI 148.BRÂNZĂ 149.BREAZĂ 150.BROBOADĂ 151.a ÎMBROBODI 152.BRUFT 153.a BRUFTULUI 154.BRUSTURE 155.a BUBUI 156.BUBURUZĂ 157.BUC 158.BUCĂU 159.BUCIUM 160.BUFLEI 161.BUFNIȚĂ 162.a BUFNI 163.BUFT 164. BUFTEA 165.BUHĂ 166.BUHU 167.BUIANDRUG 168.BUIESTRU 169.BUIMAC 170.BOJDEUCĂ 171.BULBOANĂ 172.BULBUCI 173.BULBUCAT 174.BULEANDRĂ 175.BULHAC 176.BULUMAC 177.ÎMBULZEALĂ 178.BUMB 179.a BUNGHINI 180.BUNIC 181.BURCĂ 182.BURDAC 183.BURDUF 184.BURDIHAN 185.BURDUHĂNOS 186.a BURDUȘI 187.a se BURDUȘI 188.BURLAN 189.a BURNIȚA 190.BULGĂRE 191.BULVAN 192.a se BUNGHI 193.BURTĂ 194.BUSUIOC 195.BUȘTEAN 196.a BUȘUMA 196.BUT 197.BUTALCĂ 198.BUTUC 199.BUTUCĂNOS 200.BUTURUGĂ C 201.CACADÂR 202.CAIMAN 203.CALOIAN 204.CALTABOȘ 205.CARABĂȚ 206.CATRAFUSE 207.CAȚĂ 208.CAVAL 209..CĂLUȘ 210.CĂLUȘAR 211.CĂPȘUNĂ 212.CĂPUȘ 213.a se CĂRĂBĂNI 214.CĂRĂBUȘ 215.CĂRPĂNOSC 216.CĂTINĂ 217.CĂULĂ 218.CEA 219.HĂIS 220.CEAC 221.CEAC-PAC 222.CEATAL 223.CEAȚĂ 224.CEAUN 225.a CHELĂLĂI 226.CHELBE 227.CHELBOS 228.a CHELFĂNI 229.a se CHERCHELI 230.CHEREM 231.CHERSIN 232.CHICHINEAȚĂ 233.CHICHIȚĂ 234.a CHIFTI 235.a CHIHĂI 236.CHILOMAN 237.CHIOMP 238.a se CHIRCI 239.a CHIRFOSI 240.CHIȘTOC 241.CHIȚIBUȘ 242.CHIȚCĂIT 243.a CICĂLI 244.CIMILITURĂ 245.CIMPOI 246.a se CINCHI 247.CINTEZOI 248.CIOACĂ 249.CIOARECI 250.CIOCÂRLIE 251.CIOCLOVINĂ 252.CIOCLEI 253.CIOCOI 254.CIOLPAN 255.CIORCHINE 256.a se CIOROVĂI 257.CIOT 258.CIUF 259.a CIUGULI 260.CIUL 261a CIULI 262.CIULEANDRA 263.CIUMP 264.CIUMPEI 265.CIUNT 266.CIUNG 267.CIUTĂ 268.CÂRLAN 269.CÂRLIONȚ 270.a CÂRTI 271.COCĂ 272.COCIOABĂ 273.COCIOC 274.COCÂRJAT 275.COCLAURI 276.COCOAȘĂ 277.a COCOLI 278.COCON 279.COCOR 280.a COCOȚA 281.COLAREZI 282.COLB 283.COLIN 284.COMĂNAC 285.a COPLEȘI 286.CORCODUȘĂ 287.COȘMELIE 288.COȘTEREAȚĂ 289.COTÂRLĂ 290.a CHIORĂI 291 a CHIUI 292.a CHIRĂI 293, a CHIȚĂI 294.a CIOCĂNI 295.a CIRIPI 296.CIUHUREZ 297.a CIURUI 298.CÂRĂ 299.CÂRC 300.a CLĂNȚĂNI 301.CLANȚĂ 302.a CLĂMPĂNI 303.a CLEFĂI 304.a CLIPOCI 305.a CLOCOTI 306.COCOLOȘ 307.a COLCĂI 308.aCOTCODĂCI 309.COTOI 310.COTOR 311.COTOROANȚĂ 312.COTOȘMAN 313.a COTROBĂI 314.COTROG 315.a COTROPI 316.COVILTIR 317.a COVÂRȘI 318.CRATIȚĂ 319.CRĂCIUN 320.a CRÂCNI 321.CREȚ 322.a CRÂMPOȚI 323.CRÂNCEN 324.CUCĂ 325.CUMPLIT 326.CURCUBEU 326.CURMĂTURĂ 326.CURMEZIȘ 326.CURSĂ 327.CUSTURĂ 328.CUȚIT 329.CUVÂNT D 330.DAR(conj.) 331.DA 332.a se DĂRĂPĂNA 333.a DĂNGĂNI 334.a DÂRDÂI 335.DE 336.a DESFĂTA 337a se DESTRĂBĂLA 338.DEȘĂNȚAT 339.a se DEȘTEPTA 340.DEVLĂ 341.a DEZBĂRA 342.a DEZBINA 343.a se DEZMĂȚA 344.a se DEZMETICI 345.DIBACI 346.a DIBUI 347.DIHAI 348.DIMINEAȚĂ 349.DÂRLOAGĂ 350.DÂRLOG 351.DÂRVALĂ. 352.DODII 353.DOINĂ 354.a DEZVOLTA 355.DĂRMOZ 366. DOLOFAN 367.a DOMOLI 368.DOR 369.a DORI 370.DRAC 371.DUHOARE 372.a DUDUI 373.DUIOS 374.DUMICAT (dumi=mic, în sumeriană) 375.de-a DURA 376.DOBOȘ 377.DURDULIU E 378.ENOT F 379.FĂCAIE 380.FELEȘTOC 381.FERCHEȘ 382.FERCHEZUIT 383.a FERI 384.a se FERI 385.FICAT 386.FIȚE 387.a se FÂSTÂCI 388.FÂȚĂ 389.a se FÂȚÂI 390.FLACĂRĂ 391.FLĂCĂU 392.FLĂMÂND 393.FLEAC 394.FLEANCA 395.FLECULEȚ 396.FLECUȘTEȚ 397.a FLENCĂNI 398.a FLECĂRI 399.FOFEAZĂ 400.FOFÂRLICA 401.FLIT 402.FLUȘTURATEC 403.a FLUTURA 404.FOFOLOG 405.a se FOI 406.a FRICHINI 407.FRICOS 408.a FOȘNI 409.FRIȘCĂ 410.FRÂU 411.FUFĂ 412.FUIOR 413.FULG 414.FUNIGEL G 415.GACI 416.GAIE 417.GARF 418.GAȘCĂ 419.GAURĂ 420.GĂGĂUȚĂ 421.GĂLĂGIE 422.GĂLIGAN 423.GĂMAN 424.GĂOACE 425.GĂRGĂUN 426.GĂVAN 427.a GĂTA 428.GENUNE 429.GHEARE 430.GHEB 431.GHEBE 432.GHES 433.GHIBIRDICI 434, a ÎNGHESUI 435.a GHICI 436.GHIDUȘ 437.a GHIFTUI 438.GHIMIRLIE 439.GHIMERNIȚĂ 440.GHIOAGĂ 441.GHIOC 442.GHIOCEL 443.GHIONOAIE 444.GHIONT 445.GHIZD 446.a GINI 447.GIREADĂ 448.a GIUGIULI 449.GÂDE 450.a GÂFÂI 451.GÂGÂLICE 452.GÂLCĂ 453.GÂLMĂ 454.GÂNGAV 455.GÂNJ 456.GÂT 457.GLAGORIE 458.GLOABĂ 459.GLONȚ 460.GLUGĂ 461.GOANGĂ 462.a GOGI 463.GODAC 464.GOGEAMITEA 465.GOGLEZE 466.GOGOAȘĂ 467.GOGOLOI 468.GOGOMAN 463.GOGONAT 464.GOGONEA 465.GOGONEȚ 466.GOGORIȚĂ 467.GOGOȘAR 468.GOL 469.GOLOGAN 470.GRĂTAR 471.GRĂUNTE 472.GREABĂN 473.GREAȚĂ 474.GROHOTIȘ 475.GROPAR 476.GRUI 477.GURGUI 478.GUTUI H 479.HA? 480.HACHIȚE 481.HAHALERĂ 482.HAI. 483 HAIDOS 484.HAIHUI 485.HAINĂ 486.HARCHINĂ 487.HARNIC 488.HARTAN 489.a HĂRȚUI 490.HAT 491.HABUC 492.HĂBĂUC 493.HĂLĂCIUGĂ 494.a HĂLĂDUI 495.a HĂLPĂI 496.HĂMESEALĂ 497.a fi HĂMESIT 498.a HĂRĂȚI 499.a HĂRĂZI 500.HĂRMĂLAIE 501.HĂT 502.HĂNDRĂLĂU 503.HĂȚ 504.HĂȚIȘ 505.HĂU 506.a HICĂI 507.a se HÂI 508.HÂRB 509.HÂRCĂ 510.a se HÂRJONI 511.HÂRLEȚ 512.HÂRLOSTEA 513.HÂRTOAPE 514.HÂRZOB 515.HÂTRU 516.a se HÂȚÂNA 517.a se HLIZI 518.HLUIAN 519.HO! 520.HOANGHINĂ 521.HOAȘCĂ 522.HOASPE 523.HOBÂC 524.HODOROG 525.HODORONC 526.HOGEAC 527.HOHOTE 528.HOINAR 529.HOIT 530.HOITAR 531.a se HOLBA 532.HOLDĂ 533.HOLERĂ 534.HOP 535.a HORCĂI 536.HOREȚ 537.HORINCĂ 538.HORIȘTE 539.a HOTĂRÂ 540.HOȚ 541.HRAM 541.HRENȚUIT 542.HUDUBAIE 543.HUHUREZ 544.HUIDUIALĂ 545.HUIDUMĂ 546.HULĂ 547.aHULI 548.HULPAV 549.HUMĂ 550.a HURDUCA 551.a se HÂRȘI 552.HOJMĂLĂU I 553.IARĂ ȘI 554.IASCĂ 555.IATĂ 556.IAZMĂ 557.IBINCĂ 558.IC 559.ICI 560.a ICNI 561.IE. 562.IELE 563.IMAȘ 564.IMBOLD 564.IMOS 565.INCURI 566.a se IȚI 567.IUTE 568.IZBÂNDĂ 569.a IZBUTI 570.IZMĂ 571.IZMENEALĂ Î 572.a ÎMBIA 573.a ÎMBINA 574.a ÎMBÂCSI 575.a ÎMBLĂTI 576.a ÎMBUIBA 577.a se ÎMPLETICI 578.a se ÎMPOPOȚONA 579. a ÎMPREJMUI 580.a ÎMPRESURA 581.a ÎMPROȘCA 582 a ÎNCĂERA 583.aÎNCOTOȘMĂNA 584.a ÎNCURCA 585.pe ÎNDELETE 586.a ÎNFIRIPA 587.a ÎNFOFOLI 588.a ÎNGĂIMA 589.ÎNGĂLATĂ 590.ÎNGURZIT 591.a ÎNJGHEBA 592.a ÎNSENINA 593.a ÎNSUȘI 594.a ÎNȘELA 595.a ÎNȘFĂCA 596.a ÎNTÂMPINA 597.a ÎNTÂLNI 598.a se ÎNTÂMPLA 599.ÎNTÂMPLARE 600.a se ÎNTUNECA 601.a ÎNȚĂRCA 602.a ÎNVIORA 603.a se ÎMBUIBA 604.a se ÎNDELETNICI J 605.JANGHINOS 606.JANȚ 607.JAVRĂ 608.JĂRĂGAIE 609.JĂRPĂN 610.JDER 612.a JECMĂNI 613.JEP 614.JERPELIT 615.JGHEAB 616.JIGANIE 617.JIMBĂ 618.JINTIȚĂ 619.JEG 620.JOARDĂ 621.JUMĂTATE 622.JUVELNIC 623.JUVETE 624.JERPELIT 625.JUPÂN L 626.LAMOSTE 627.LAȚE 628.LĂBĂRȚAT 629.a se LĂFĂI 630.LĂIEȚI 631.a se LĂLĂI 632.LĂLĂU 633.a LĂMURI 634.LĂTURI 635.a LĂIA (LAHU, în hittită) 636.LĂȚOS 637.a LEGĂNA 638.LEAPȘA 639.a LEGUMI 640.LEIT 641.LEMN 642.LEOARCĂ. 643.a LIPĂI 644.a LEPĂDA 645.a LEPUI 646.LER 647.LESPEDE 648.LEȘIN 649.LEU 650.LEUȘTEAN 651.a LICĂRI 652.LICURICI 653.LIFTĂ 654.LERPENEA 655.LUMINĂ 656.LUMINIȘ 657.LUMÂNARE 658.LIHNIT 659.LINGAV 660.LINIȘTE 661.LINS 662.aLIPĂI 663.a LIPI 664.LIPIE 665.LIPITOARE 666.LOTRU 667.a LOVI 668.LUJER 669.LUNECUȘ M 670.MALDĂR 671.MĂRIME 672.a se MĂRI 673.MAȘTER 674.MATAHALĂ 675.MAU 676.MĂ! 677.MĂI 678.MĂCEȘ 679.MĂGĂDĂU 680.MĂGĂOAIE 681.MĂLAI 682.MĂLĂIEȚ 683.MĂLIN 684.MĂNOS 685.MĂRGĂREA 686.MĂRUNT 687.MĂRUNTAIE 688.a MĂSLUI 689.a MĂTRĂȘI 690.MĂTREAȚĂ 691.MĂTURĂ 692.MELC 693.MELEGAR 694.MENDRE 695.MEREDEU 696.MEREU 696.a MERGE 697.MERSURI 698.METEAHNĂ 699.MIC, MICI 700.MITITEI 701.MIERIU 702.MICSANDRĂ 703.MIEZ 704.MIGALĂ 705.MIHĂLȚ 706.MILOG 707.MINGE 708.MIR 709.MIREASĂ 710.MIROZNĂ 711.MISTREȚ 712.a MIȘCA 713.MIȘCĂTOR 740.a MIȘUNA 741.MIȚĂ 742.MIȚOS 743.a MÂZGLISI 744.a MÂHNI 745.MÂRLAN 746.MĂRTAN 747.MÂRȚOAGĂ 748.MÂȚĂ 749.MOACĂ 750.MOARE 751.MOAȘĂ 752.MOCAN 753.a se MOCĂI 754.MOCIRLĂ 754.MOCÂRȚAN 755.a MOCNI 756.MOCOFAN 757.MODÂRLAN 758.MOGÂLDEAȚĂ 759.a se MOHORÂ 760.MOHOR 761.MOINĂ 762.MOMÂIE 763.MORMAN 764.MOROCĂNOS 765.MOȘ 766.MOȘIE 767.a se MOȘMONDI 768.MOTAN 769.MOTOTOL 770.a MOTOTOLI 771.MOȚ 772.a MOȚĂI 773.a se MOȚA 774.MUC 775.MUCIORNIȚĂ 776.a MUIA 777.MOLȚAM 778.a MOLȚĂMI 779.MULȚUMIRE 780.MULȚIME 781.MURGA 782.MUSCEL 783.a MUȘCA 784.MUȘCĂTURĂ 785.MUȘEȚEL 786.MUȘAT 787.MITOCAN 788.a MÂȘÂI 789.MURĂTURI 790.MURAT 791.MOGLAN 792.MOINĂ 793.MOȘTENIRE N 794.NAIBA 795.NAMILĂ 796.NASTURE 797.NĂTĂNTOL 798.NĂBĂDĂI 799.NĂLUCĂ 800.a NĂPĂDI 801.a NĂRUI 802.a NĂSCOCI 803.NĂTĂRĂU 804.NĂTĂFLEȚ 805.NĂTÂNG 806.NAVLEC 807.a NĂZUI 808.NEAGĂ 809.a NECHEZA 810..NEGHINĂ 811.NEGHIOB 812.NEMERNIC 813.NEMET 814.NICHIPERCEA 815.NIȚEL 816.NOATEN 817.NUNTĂ 818.NEAOȘ 819.NOIAN O 820.OACHEȘ 821.OARECARE 822.OARZĂNE 823.OBLIGEANĂ 824.OĂCĂR 825.OBLON 826.OCARĂ 827.OCHEADĂ 828.OCHI(scit) 829.OCNĂ 830.OCNIȚĂ 831.a OCROTI 832.ODINIOARĂ 833.a se OFILI 834.a OFTA 835.OINA 836.OPAC 837.OPINTIC 838.a OPLOȘI 836.a ORCĂI 837.ORI 838.ORICINE 839.ORICARE 840.ORICE 841.ORICÂND 842.ORICÂT 843.ORICUM 844.ORIUNDE 845.OROPSIT 846.a OROPSI 847.OSTROPEL 848.OSTROPEȚ 849.a OTÂNJI 850.OTOVA 852.ODGON 853.ORTOMAN 854.OPĂRIT P 855.PALĂ 856.PALOTIE 857.PAPARUGĂ 858.PARAGINĂ 859.a PARDOSI 860.PARDOSIT 861.PARDOSEALĂ 862.PATĂ 863.a PĂCĂLI 864.PĂCALĂ 865.a PĂCĂLI 866.PĂCĂLEALĂ 867.PĂCĂLICI 868a PĂCĂNI 868.PĂI 869.PĂLĂLĂI 870.PĂLĂRIE 871.a PĂLI 872.PĂNUȘĂ 873.PATLAGINĂ 874.PENTRU 875.PERIE 876.PERJĂ 877.PESTE 878.PIAZĂ 879.a PICA 880.PICĂTURĂ 881.a PICURA 882.a PICNI 883.a PICOTI 884.PIEZIȘ 885.a PIGULI 886.PIPOTĂ 887.a PIROTI 888.PIRUIT 889.a PISCUI 890.a PIUI 891.PISCURI 892.PISICĂ 893.PISOI 894.PISTRUI 895.a ÎMPIESTRIȚA 896.a PIȘCA 897.PIȘCĂ 898.PIȘCAR 899.a se PITI 900.PIȚIGOI 901.PIȚIGĂIAT 902.a lua PIUITUL 903.PÂLNIE 904.a PÂLPÂI 905.a PÂNGĂRI 906.PÂNZĂ 907.PÂRDALNIC 908.PÂRGHIE 909.a PÂRÂI 910.PÂRNAIE 911.PÂRȚAG 912.PÂSLĂ 913.PLATOȘĂ 914.PLACHEU 915.PLAI 916.PLASĂ 916.PLĂIEȘ 917.a PLĂMĂDI 918.PLĂSEA 919.a PLESCĂI 920.PLECAT 921.a PLECA 922.PLECARE 923.PLEOAPĂ 924.PLISC 925.PLOCON 926.a se PLOCONI 927.POCIE 928.POCIUMB 929.a POCNI 930.PODEA 931.POD 932. a PODI 933.a PODIDI 934.POJGHIȚĂ 935.POLEI 936.POLOBOC 936.PONCIȘ 937.POPÂNDĂU 938.POPONEȚ 939.POSAC 940.a POSOMORÂ 941.POȘÂRCĂ 942.POȘOVOAICĂ 943.POTAIE 944.POTÂRNICHE 945.ÎMPOTRIVĂ 946.POVARĂ 947.POZNĂ 948.PRAȘILĂ 949.a PRĂȘI 950.PRĂJINĂ 951.PRAȘTINĂ 952.PRĂVĂLIE 953.PRESURĂ 953.PREȘ 954.PRIAN 955.PRICOLICI 956.PRIOR 957.PRISACĂ 958.PRISĂCAR 959.PRISLOP 960.de PRISOS 961.PRISOS 962.cu PRISOSINȚĂ . 963.PRISPĂ 964.PRISTANDA 965.PRISTOLEANCA 966.PRĂSNEL 967.PROHAB 968.PRUNC 969.PRUNCIE 970.PUCHINĂ 971.PUCHINOS 972.a PUFĂI 973.a PUFNI 974.PUHOI 975.PUNGĂ 976.a PUNGĂLI 977.a PUNGĂȘI 978.a PUNGI 979.PURCOI 980.PUȘCHEA 981.PUȘLAMA 982.PUTREGAI 983.PUȚIN 984.PUȚINTEL 985.PANDALIE 986.PERNĂ 987.PISCOI 988.PISTORNIC 989.a ÎMPÂNZI 990.POCINZEU 991.POPÂNDOC 992.de o POȘTĂ 993.PUSTIU 994.a ÎMPUȚINA R 995.RABIȚ 996.RACILĂ 997.RANGĂ 998.RANTIE 999. RAPĂN 1000.a RĂBDA 1001.RĂBDĂRI 1002.a RĂBUFNI 1003.RĂCOARE 1004.la RĂCOARE 1005.RECE 1006.a RĂCI 1007.RĂCEALĂ 1008.RĂCITURĂ 1009a se RĂCORI 1010.a se RĂFUI 1011.RĂFUIALĂ 1012.RĂGAZ 1013.RĂGĂLIE 1014.a RĂGUȘI 1015.a RĂPĂI 1016.RĂPCIUGOS 1017.RĂPCIUNE 1018.RĂSFUG 1019.a se RĂSTI 1020.a se RĂȘCHIRA 1021.a RĂȘLUI 1022.RETEVEI 1023.a RETEZA 1024.a RÂCÂI 1035.RÂCĂ 1036.RÂCÂITURĂ 1037.a RÂGÂI 1038.RÂNDAȘ 1039.RÂZNĂ 1040.ROABĂ 1041.a RONȚĂI 1042.a ROSTOGĂLI 1043.de-a ROSTOGOLU 1044.ROTOFEI 1045.RABLĂ 1046.RĂGAZ 1047.RESTEU 1048.RÂNCĂ S 1049.SAULĂ 1050.SĂRMAN 1051.SCĂLÂMB 1052a SCĂPĂRA 1053.a SCĂRMĂNA 1054.a SCHEUNA 1055.SCHILOD 1056.SCÂLCIAT 1057.a SCLIPI 1058.SCLIPIRE 1059.SCLIPITOR 1060.a SCOCIORÂ 1061.SCOFALĂ 1062.a se SCOFÂLCI 1063.SCOFLECIT 1064.SCORBURĂ 1065.a SCORMONI 1066.a se SCOROJI 1067.a SCOTOCI 1068.SCRÂNCIOB 1069.SCULĂ 1070.SCURT 1071.SEARBĂD 1072.SELNIC 1073.SFÂRC 1074.MUC și SFÂRC 1075.SFÂRLEAZĂ 1076.SFÂRNAR 1077.SFÂRLOAGĂ 1078.SILCĂ 1079.SLAI 1080.SOI 1081.a se SOI 1082.SOIOS 1083.SOLZ 1084.SORCOVĂ 1085.SPAIMĂ 1086.SPIN 1087.SPÂNZ 1088.a SPÂNZURA 1089.a SPOROVĂI 1090.SPRÂNCEANĂ 1091.STĂPÂN 1092.STERP 1093.STINGHER 1094.a STINGHERI 1095.STINGHIE 1096.a STÂMPI 1097.a ASTÂMPĂRA 1098.STÂNĂ 1099.STÂNCĂ 1100.a STÂRNI 1102.a STÂRPI 1103.STRAIE 1104.STRĂIN 1105.a STRECURA 1106.STREI 1107.a STREPEZI 1108.a STRICNI 1109.STROP 1110.STRUGURE 1111.a STUPI 1112.STURLUBATIC 1113.SUTĂ 1114.SUTAȘ 1115.SUTIME 1116.a ȘFICHIUI 1117.ȘIR 1118.ȘIROI 1119.ȘIȘTOR 1120.ȘORICI 1121.a ȘOVĂI 1122.a ȘPARLI 1123.ȘPERLĂ 1124.a ȘTERPELI 1125.ȘTOARFĂ 1126.ȘTIULETE 1127.ȘUBRED 1128.ȘUI 1129.ȘUSTĂ 1130.ȘUȘLETE 1131.ȘUVOI 1132.TALAȘCĂ 1133.TALĂ 1134.TALMEȘBALMEȘ 1135.TAMAR 1136.TAMNISAM 1137.a TĂNDĂLI 1138.TANDA PE MANDA 1139.TARAGOT 1141.TASON 1142.a TĂBĂRCI 1143.a TĂBLĂCI 1144.TĂRBACĂ 1145.TĂLĂLĂU 1146.TĂMÂIE 1147.TĂMÂNJER 1148.TĂRĂȘENIE 1149.TĂTĂNEASĂ 1150.a TĂUȘI 1151.TEAFĂR 1152.TEAPĂ 1153.TEARFĂ 1154.TEICĂ 1155.TERCI 1156.a TERFELI 1157.TERFELOG 1158. a TICĂI 1159.TICĂIT 1160.TICĂLOS 1161.TICĂLOȘIE 1162.a TICLUI 1163.a TICSI 1164.TICSIT 1165.TIHĂRAIE 1166.TILINCĂ 1167.TILIȘCĂ 1168.TITIREZ 1169.TIV 1170.a TIVI 1171.TIVILICHIE 1172.TÂLHAR 1173.TÂLHĂRIE 1174.TÂLV 1175.TÂMPLAR 1176.TÂNJALĂ 1177.TÂRFĂ 1178.a TÂRȘÂI 1179.TOAIPĂ 1180.TOROIPAN 1181.a TRĂNCĂNI 1182.TRĂSCĂU 1183.TRIȘCĂ 1184.TROAHNĂ 1185.TROIENE 1186.a TROIENI 1187.a TRONCĂNI 1188.a TROPĂI 1189.a TROSNI 1190.a se TUFLI 1191.TULNIC 1192.TURAVURA 1193, TUREATCĂ 1194.TUTĂ 1195.ȚAFANDACHE 1196.ȚAPINĂ 1197.ȚĂCĂLIE 1198.a se ȚĂCĂNI 1199.ȚĂCĂNIT 1200.ȚĂCĂNITURĂ 1201.ȚĂRM 1202.ȚĂRUȘ 1203.ȚĂNCUȘĂ 1204.ȚICLĂ 1205.ȚICLETE 1206.ȚICLEAN 1207.ȚIGAIE 1208.ȚIGÂI 1209.ȚINTUIT 1210.ȚIPAT 1211.ȚIPĂT 1212.ȚIPENIE 1213.ȚIȘTAR 1214.a ȚIUI 1215.a ȚÂRÂI 1216.o ȚÂRĂ 1217.a ȚÂRLÂI 1218.a ȚÂȘNI 1219.a ȚÂȚÂI 1220.ȚOAPĂ 1221.ȚOI 1222.a ȚOPĂI 1223.ȚOPÂRLAN 1224.a ȚUCA 1225.a ȚUGUI 1226.a ȚUGUIA 1227.a ȚUHĂI 1228.ȚUMBURUȘ 1229.ȚURCANĂ 1230.ȚURLOI 1231.ȚURȚURE 1232.ȚUȘCĂ 1233.ȚUȚ U 1234.a UGUI 1235.ULUCĂ 1236.URLOI 1237.a UȘUI V 1238.VĂGĂUNĂ 1239.VIPIE 1240.VIROAGĂ 1241.VISCOL 1242.VIZUINĂ 1243.a VÂJÂI 1244.VÂLCED 1245.VÂLVOI 1246.a VIȘCA 1247.VOI 1248.VORBĂ 1249.a VORBI 1250.VRAF 1251VRAIȘTE 1252.a VUI 1253.VUIET Z 1254.ZAICĂ 1255.ZĂBĂUC 1256.ZĂGAȘ 1257.a ZĂGRĂI 1258.a ZĂGÂRNA 1259.a ZĂNGĂNI 1260.a ZĂPĂCI 1261.ZĂPÂRSTEA 1262.a ZĂPĂI 1263.ZĂPLAZ 1264.a ZĂPSI 1265.ZĂRGAN 1266.a se ZĂRGHI 1267.ZĂVOD 1268.ZBANȚ 1269.a ZBIERA 1270.a ZBIHUI 1271.ZBILȚ 1272.a se ZBÂNȚUI 1273.a se ZBÂRLI 1274.ZBÂRLIT 1275.a ZBÂRNÂI 1276.a se ZBORȘI 1277.ZBRANCA 1278.ZBREHUI 1279.a o ZBUGHI 1280.a ZBURDA 1281.ZDRAHON 1282.a ZDRELI 1283.a ZDRĂNGĂNI 1284.a ZDRUMICA 1285.aZDRUNCINA 1286.a ZDUPĂI 1287.a ZEBERI 1288.ZEGHE 1289.ZER 1290.ZEXE 1291.ZGANCĂ 1292.ZGĂU 1293.a se ZGÂI 1294.a ZGÂLȚÂI 1295.ZGÂMBOI 1296.a seZGÂMBOI 1297.a ZGÂNDĂRI 1298.ZGÂTIE 1299.ZGRĂBUNȚĂ 1300.aZGREPȚĂNA 1301.a se ZGRIBULI 1302.a se ZGUDUI 1303.ZÂNĂ 1304.ZMEURĂ 1305.ZNAMIE 1306.a ZORNĂI 1307.ZORZOANE 1308.a ZUMZĂI 1309.ZURUIT 1310.a ZVECUI 1311.a ZVÂCNI 1310.ZVÂRLUGĂ Acest limbaj arhaic este evident dominat de onomatopee. Cele 1000 -1310 cuvinte cu etimon necunoscut conțin o bogată terminologie de zi cu zi. Sunt numite 6 feluri de locuințe: BORDEI, COȘMELIE, COCIOABĂ, COTEREAȚĂ, PRĂVĂLIE, PÂRNAIE, procedee de construcție: a PODI, a PARDOSI și materiale de construcție: BUȘTENI, BUIANDRUGI, RABIȚ, BRUFT „tencuială”, CIOLPANI, PODELE și LESPEZI. Unelte de clădit o casă: TAMAR de cărat cărămizi, ROABĂ, RANGĂ, PÂRGHIE. Părți componente ale casei: CLANȚĂ, PREȘ, PRISPĂ, PARDOSEA, PODEA, PODUL casei, ȘIȘTORUL, parul din vârful acoperișului, ȚURLOI „jgheab”, URLOI „burlan”, PODEAȚĂ „schelă”, OBLOANE, ȚURȚURI. Fenomene legate de casă: a PODI, a PARDOSI, a se SCOROJI, a se PĂRĂGINI, a se NĂRUI. Sunt peste 47 de nume de unelte, inclusiv PISTORNIC „sigiliu”, TERFELOG „registru”, PLATOȘĂ, GHIOAGĂ, GLONȚ, CUȚIT, CUSTURĂ, FĂCAIE la moară, HÂRLEȚ „cazma”, TÂNJALĂ, HÂRLOSTEA „LÂNA DE AUR” din râurile aurifere, HOREȚ „coș de pește”, ȚICLĂ de prins raci, BELDIE de împins luntrea, MĂTURĂ, MELC de la masa de tâmplărie, BATCĂ de bătut coasa, o nicovală, COVILTIR de la căruță, BANI, PUNGĂ, BATIR fir de cusut, FUIOR, MUC de feștilă, a ȚÂRÂI „a țese”. Sunt 21 de termeni gospodărești, printre care PRISACĂ, STÂNĂ, ZĂPLAZ „gard”, ZĂGAȘ „șanț”, ULUCĂ, ZĂVOD „câine voinic”, POTAIE, PISICĂ, SLAI la sanie, PÂRNAIE „oală mare”, a da în CLOCOT, PRAȘILĂ. Oierit: BUTALCĂ la caș, BRÂNZĂ, oaie ȚURCANĂ, oaie ȚIGAIE, PRIOR „miel timpuriu”, BACI, MOCAN. Călărie: BUIESTRU, a BUȘUMA calul, GLOABĂ, JARPĂN „cal slab”, HĂȚURI, CEA, HĂIS, HO. Stupărit: PRISĂCAR, BOTCĂ „celulă specială de fagure cu matcă”. Navigație:CAULĂ „plută, pod mobil” Procese educative: a DEZBĂRA „a învăța lucruri bune și a se dezvăța de cele rele”, a se ÎNDELETNICI, a proceda pe ÎNDELETE. Pe PÂRGHIE se sprijină o importantă gamă de teme din fizică. Muzică:TRIȘCĂ, TILINCĂ, CIMPOI. Dansuri:CIULEANDRA, PRISTANDA, etc. Stări de sănătate:a GOGI „a boli”, TROAHNĂ „guturai, gripă”. Peste 35 de categorii umane, printre care BĂIAT, ZGÂMBOI „copilaș”, BADE, CIOCOI, HOȚ, PLĂIEȘ, SUTAȘ, STRĂIN, STĂPÂN, PUNGAȘ, PRUNC, PUȘLAMA, TICĂLOS, TICĂIT, ZDRAHON, ZGÂTIE. Dimensiuni: JUMĂTATE, MARE, MĂRIMI, MĂRICEL, MIC, MICIME, PUȚIN, PUȚINTEL, ÎMPUȚINAT, SUTĂ, SUTIMI, ÎNSUTIT. Peste 80 de activități esențiale, printre care a MUȘCA, a MIȘCA, a BĂGA, a URCA, a LEPĂDA, a LEȘINA, a PRĂȘI, a PUNGĂLI „a coase”, a avea RĂGAZ, a RETEZA, a ROSTOGOLI, a SCĂPĂRA, a SCHILODI, a SCOTOCI, a ÎNSPĂIMÂNTA, a STĂPÂNI, a se ASTÂMPĂRA, a se TUFLI, a ȚÂPA, a ȚIPA, a UIMI, a fi VIPIE, a fi VISCOL, a VORBI, etc. Peste 23 de termeni de îmbrăcăminte și încălțări: BLACHEU, BOARFE, BULENDRE, CIOARECI, GACI, GLUGĂ, HAINE, a se ÎNFOFOLI, a se ÎNCOTOȘMĂNA, a se ÎMPOPOȚONA, NASTURE, PÂNZĂ, PROHAP, RANTIE, SFÂRLOAGĂ „o încălțare”, STRAIE, TALAȘCĂ „curea”, TEARFĂ „cârpă”, TIV, TIVILICHIE „pieptar”, ZEGHE, ZORZOANE. Peste 25 de termeni din alimentație: a CLOCOTI, COCĂ, COCOLOȘ, BOȚ, BRÂNZĂ, BOTCĂ „fagure”, CIORCHINE, FICAT, FRIȘCĂ, GĂUACE, GOGOAȘĂ, GOGONEA, GOGOȘAR, GUTUI, LEUȘTEAN, MURĂTURI, PERJE, PIPOTĂ, STRUGURI, ȘTIULEȚI, TERCI, ȚIPAR, ȚUȘCĂ, ZMEURĂ, ZĂRGAN „pește marin”, ZER. Inventarul este completat de aproximativ 100 de cuvinte daco-ilire din Albania, recunoscute oficial și de 1000 de cuvinte daco-moeze, de pe teritoriul Bulgariei și Serbiei, ignorate în totalitate de autorități, deși este limpede pentru oricine că ne învecinăm direct mai mult cu ei decât cu albanezii și am făcut parte din Regatul lui Burebista. Cuvinte cu etimoane rusești, slave nord dunărene, practic nu există în limba română, ele nedepășind cifra de 104, cu cele ucrainiene și poloneze la un loc. După ce parcurgem acest inventar constatăm cu surprindere că majoritatea cuvintelor ce se referă la civilizație nu vine de la romani, pentru că nu se exprimă în latineasca Romei. |
#26288
Publicat: 25 februarie 2009 - 20:17
or example, Phrynichus Arabius during the second century AD wrote:
Βασίλισσα οὐδείς τῶν Ἀρχαίων εἶπεν, ἀλλὰ βασίλεια ἢ βασιλίς. "Basilissa (Queen) none of the Ancients said, but Basileia or Basilis". Vasilica / vesel / BISERICA, o DAT -o RAIULUI epela/ capela, BESERICA lor/ lui BASERIS/ Basarab ! Διωρία ἑσχάτως ἀδόκιμον, ἀντ' αυτοῦ δὲ προθεσμίαν ἐρεῖς. "Dioria (deadline) is badly illiteral, instead use Prothesmia". DIo / din Riaha - tos/ toti, DOKI/ sa duca ? DUS, moni auto/ AUTOBUS, profesia/ profesorul meu, are os / ORI ARIE/ pamant, adica este mosier !!! Πάντοτε μὴ λέγε, ἀλλὰ ἑκάστοτε καὶ διὰ παντός. "Do not say Pantote (always), but Hekastote and Dia pantos". ASTA A SCRIS Infinity Afirmă că el a despărțit f ușor acel text scris în forma grecească a limbii numită KOINE.El zice că la despărțit folosind limba română. după cum se vede însă ceea ce el a ddespărțit nu are nici un înțeles în românește.Scoaterea de cuvinte dintr-un text scris în scriptio continua pt că par a semăna cu unele românești nu înseamnă despărțirea acelui text.Astfel citite aceste cuvinte nu au un înțeles în românește ceea ce înseamnă că textul nu este despărțit conf limbii române. Arată pe un text mai ușor Infinity,poate reușești pe sfert, de ex pe un text de 2 rînduri italian.Eu zic că nu merge nici acela să fie despărțit conf limbii române. Ai intrat în horă,te-ai dat mare,ai afirmat enormități ,m-ai jignit; acum joacă! |
#26289
Publicat: 25 februarie 2009 - 21:40
crisdiac, on Feb 25 2009, 19:15, said: Mamele își pot învăța copiii cu prioritate o anumită limbă (limba pe care o cunosc ele cel mai bine), însă limba pe care o vor vorbi definitiv aceștia poate fi diferită de limba mamei. Ei pot alege odată ieșiți din copilărie să vorbească limba tatălui sau mai tîrziu limba partenerului de viață, astfel de lucruri fiind frecvente într-o comunitate cu multe căsătorii mixte. N-aș zice că limba este ceva cu o mare inerție, ba din contră, pentru că intervine factorul uman, care se adaptează rapid la condițiile de mediu. Pornești e la o premisă greșită, care este cumva influențată de situații mai apropiate de zilele noastre, cînd comunitățile sînt bine definit etnic de sute de ani. crisdiac, on Feb 25 2009, 19:15, said: Era deci în avantajul ambelor comunități să ajungă la un limbaj comun și acesta s-a făcut în cazul daco-romanilor prin preluarea masivă de cuvinte slave, iar în cazul slavilor prin preluarea limbii daco-romane (gramatică + cuvinte latine). Evident că asta s-a realizat treptat, pe parcursul a sute de ani și nu a fost gata decît atunci cînd n-au mai existat comunități separate de daco-romani și de slavi, ci doar de români. Povești de adormit copii. Eu cred că după tine limbile sunt niște saci de cuvinte pe care cineva i-a deșertat pe țarină... Te-am rugat să îmi spui ce i-a amestecat pe ăia. De ce nu s-a făcut o singură zeamă de la Atlantic la Urali (măcar), dacă adoptăm logica ta? Cum s-a delimitat țarcul de terci romano-slav? Pe baza granițelor României Mari de la 1918? De ce a condus gramatica latină facerea magiunului și nu gramatica slavă, de ce la vecini a fost invers? crisdiac, on Feb 25 2009, 19:15, said: Chiar nu văd ce importanță are că limba slavă vorbită pe teritoriul Daciei era majoritar bulgară, sîrbă, rusă sau poloneză. crisdiac, on Feb 25 2009, 19:15, said: Cît despre slavi, recunoașterea lor ca strămoși ar fi un act de dreptate istorică și ar fi în interesul poporului român dar și al istoricilor, care ar scăpa de acuzațiile de falsificare a istoriei după cum le dictează politicienii.... Părerea mea e că importantul factor biologic (genetic) adus de slavi la constituirea poporului român ar trebui și el scos în evidență, alături de cel lingvistic, bineînțeles. Ce se întîmplă acum este ca și cum un om și-ar recunoaște doar perechea de bunici de la oraș, nu și pe cea de la țară, pentru că i se pare că i-ar strica imaginea printre colegi și prieteni. Dar poate că e tocmai invers, i-ar îmbunătăți imaginea, pentru că ar apărea ca un om deschis, care nu are nimic de ascuns, este lipsit de complexe și sigur pe el. Editat de Pierde_verile, 25 februarie 2009 - 21:55. |
#26290
Publicat: 25 februarie 2009 - 22:42
Pierde_verile, on Feb 25 2009, 21:40, said: Recunoaștem tot, dar dacă se poate explica și documenta. Nu prea există oameni dispuși și obișnuiți să recunoască adevărul; mai toți vor iluzii frumoase. |
|
#26291
Publicat: 25 februarie 2009 - 22:59
OvidiuD, on Feb 25 2009, 15:55, said: Cultura Bijelo Brdo e foarte bine documentata, sint mai multe urme arheologice de la ea. Asta se intinde in parti din Ungaria si Croatia de astazi, si in alte regiuni. Am vazut ca apare si in Transilvania. In schimb cultura "plaiurilor transilvane" nu apare nici la sud si nici in Moldova. Concluzia de bun simt este ca cultura Bijelo Brdo este in expansiune si cultura daco-romana din Transilvania nu e in expansiune. Acea cultura Bijelo Brdoa fost considerata in trecut ca fiind maghiaro-slava. Insa recent unii istorici, au inaintat ipoteza ca era o cultura multi-etnica, cu o importanta componenta romanica. Dupa parerea mea asta era la mintea cocosului, daca ne gindim ca acea zona era bine populata cu populatie romanica mult inainte de aparitia maghiarilor sau chiar a slavilor. hai sa spunem ca din tot ceea ce produce omul doar textilele s-ar pastra peste secole. intr-un tratat de istorie de la anul 4009 am putea citi ceva de genul: la mijlocul sec.19 incepe sa se dezvolte in america asa-numita "cultura a pantalonilor albastrii" sau "cultura blue jeans". la mijlocul sec. 20 se constata o explozie a acestei culturi care incepe sa se raspandeasca si in europa. se poate aprecia ca in jurul anului 1960 aceasta cultura ajunge si pe teritoriul numit atunci romania. se constata ca, probabil nu intamplator, in aproximativ aceeasi perioada in romania incepe declinul "culturii pantalonilor albi" (numita de unii autori "cultura itzar" sau "cultura cioareq"). putem considera ca in prima jumatate a sec 21 "cultura pantalonilor albi" dispare aproape cu desavarsire, fiind inlocuita de "cultura pantalonilor albastrii", ceea ce marcheaza inlocuirea populatiei roma^nesti cu o populatie americana. in sprijinul acestei teorii unii autori citeaza si tricoul descoperit la biertan (vezi foto) i_love_ny.jpg 12,11K 3 download-uri exista mai multe teorii cu privire la semnificatia inscrisului de pe tricou, dezvoltandu-se o intreaga literatura pe aceasta tema. cele mai multe din aceste teorii converg spre concluzia ca e vorba de o combinatie intre limba americana ( numita de unii, nu intru totul justificat - "limba engleza" ) si un sistem de scriere de tip hieroglific. ... |
#26292
Publicat: 25 februarie 2009 - 23:24
eleonora15, on Feb 25 2009, 23:42, said: Pînă acum adepții teoriei romaniste a formării poporului român din daci și din romani au demonstrat că resping tot ce nu cadrează cu teoria lor.La fel fac și migraționiștii. Diverșii protocroniști nu sînt nici ei departe și umplu forumurile și numeroase publicații cu fanteziile lor. Pînă și oameni cu pregătire universitară în materie de istorie de ex Aurora Pățan scriu enormități despre daci din care afirmația că dacii vorbeau o limbă preindoeuropeană frizează absurdul și ridicolul. Nu prea există oameni dispuși și obișnuiți să recunoască adevărul; mai toți vor iluzii frumoase. Care adevar? Al cui adevar? Cum iti permiti dumneata sa afirmi ca frizeaza absurdul si ridicolul Doamna Aurora Petan? Cine te crezi dumneata Dle de arunci asa cu verdictele? |
#26293
Publicat: 25 februarie 2009 - 23:47
Leinarius, on Feb 25 2009, 06:50, said: OK, hai sa zicem ca ai propus-o tu, nu ma deranjeaza. Quote Dar iti aduc aminte ca in fapt ai insistat pe clima si temeperatura scazuta. Quote Aia cu agricultorii e cam subreda... Ai zis ca pleaca in cautare de ogoare roditoare "daca li se promite"... Cine anume sa promita? Aici am o parere oarecum diferita. Eu cred ca daca au plecat spre Carpati oameni din sud au fost fie crescatori de animale, fie negustori, mestesugari, fie clerici. Leinarius, te asigur ca nu inventez chestii ca sa ma aflu in treaba. http://www.observato.......ail&ID=4839 Quote Istorie si Destin - PREZENTA ROMÂNILOR ÎN KAZAHSTAN CUM AU AJUNS ROMÂNII ÎN KAZAHSTAN I. La sfârsitul sec. XIX-inceputul sec. XX. Date de arhivă si însemnări ale unor lingvisti si istorici din Kazahstan indică aparitia în jurul anului 1890 în sudul Siberiei si nordul Kazahstanului a primelor “colonii pentru strămutati din raioanele cu populatie deasă a regiunilor europene ale Rusiei”, unde erau adusi în mod organizat, dar si voluntar, tărani care nu primiseră pământ de la stat. In aceste colonii au ajuns si tărani din Bucovina de Nord (Cernauti, Noua Sulită), din majoritatea judetelor Basarabiei, din Herson,Tiraspol, Nikolaev, Ismail, care atunci se găseau în componenta Imperiului Tarist. ț Între 1906-1914, în timpul reformelor agrare ale Guvernului Tarist condus de Stolâpin (dupa revolutia taraneasca din 1905 din Rusia), cateva mii de tărani români basarabeni au fost transmutati în sudul Siberiei (zona Omsk, raionul Kutuzovka) si Nordul Kazahstanului (zona Aktubinsk), unde li s-au repartizat pământuri. În anul 2006, am vizitat regiunea Aktubinsk si am întâlnit, după lungi căutări, urmasi ai acelor tărani basarabeni, care astăzi trăiesc în această regiune. Ei mi-au relatat din povestirile părintilor despre drumul lung, de 6 luni, parcurs cu carul cu boi de tăranii basarabeni până în Kazahstan, despre “surpriza neplăcută” pe care au avut-o acestia când în loc de “pământurile roditoare promise” au găsit întinderi pustii, despre conditiile extreme în care au trăit în primii ani (si-au săpat bordeie în pamânt), climă siberiană, lipsa hranei etc. În reg.Aktubinsk din nordul Kazahstanului, românii basarabeni au fondat atunci câteva sate, fiecare avand zeci de familii - Basarabka, Novosergheievka, Ciornovodsk, Bogoslovka, Ilinca, Kara-Hobda etc, în care si astăzi mai trăiesc urmasi ai lor-familii precum: Capstrâmb, Cerempei, Cristinoi, Cumpanită, Lazu, Mânză, Mârza, Muntean, Racu, Tărus. Am vizitat aceste sate izolate si am fost plăcut surprins să văd cum mica comunitate din această regiune încă păstreză limba română/graiul moldovenesc si obiceiurile traditionale. Potrivit datelor statistice, în Republica Kazahstan, tară fostă sovietică din Asia Centrală, unde convietuiesc cca.120 de nationalităti, la recensământul din anul 1999, în grupa etnică români/moldoveni s-au înregistrat 20.054 de persoane, din care 594 de persoane s-au declarat români si 19.460 - “moldoveni”. Majoritatea acestora provin din regiunile istorice românesti Basarabia, Bucovina de Nord, Sudul Basarabiei si astăzi trăiesc dispersat în regiunile din nordul Kazahstanului, ceea ce face să fie treptat asimilati de populatia locală. Dacă istoria altor popoare care au ajuns să trăiască în Kazahstan este oarecum cunoscută, despre românii basarabeni, bucovineni si transnistreni nu se cunoaste aproape nimic la nivelul societătii kazahstaneze de astăzi. În această tară încă circulă teoria învechită tipic sovietică, potrivit căreia românii si “moldovenii” sunt două popoare distincte. Acest lucru se datorează în opinia noastră politicii staliniste, de deznationalizare si mascare a unor adevăruri istorice, promovată cu decenii în urmă în spatiul URSS. O altă teorie care a circulat în perioada sovietică si care se mosteneste si astăzi în tot spatiul fostei Uniuni, inclusiv în Kazahstan, este aceea că „moldovenii” sunt „tigani”. După lungi căutări am aflat că acest neadevăr, această „confuzie”, s-a răspândit prin poemul lui Puskin „Tiganii”, care a devenit foarte cunoscut în literatura rusă, respectiv sovietică, fiind si subiect de examene în scoli. NOTĂ: Aflat în exil în Basarabia, în iulie - august 1821 poetul rus a vizitat localitatea Dolna. Fascinat de o satră de tigani dintr-un sat din apropiere, satul Iurceni, Puskin le dedică poemul „Tiganii”, (publicat în 1824), „o poveste cu iubiri si răzbunări”. Poemul începe cu următoarea strofă: „Tiganii în gloată zgomotoasă „Цыганы шумною толпой Prin Basarabia migrează, По Бессарабии кочуют, Pe malul râului, ei astăzi Они сегодня над рекой În satre zdrentăroase înnoptează”. В шатрах изодранных ночуют.” Pentru a combate aceste teorii si pentru a face lumină în problema “migratiei” românesti în spatiul ex-sovietic, mi-am propus să identific etapele prin care au ajuns să trăiască conationalii nostri în Kazahstan si, în general, în întreaga Uniune Sovietică, apelând la literatură, istorie, date din arhive, diverse articole de presă publicate, mărturii vii ale unor supravietuitori ai istoriei sovietice recente, originari români care trăiesc astăzi în Kazahstan. Iată rezultatele: |
#26294
Publicat: 25 februarie 2009 - 23:51
[quote name='Pierde_verile' date='Feb 25 2009, 22:40' post='6069935']
Eu cred că după tine limbile sunt niște saci de cuvinte pe care cineva i-a deșertat pe țarină... Te-am rugat să îmi spui ce i-a amestecat pe ăia. De ce nu s-a făcut o singură zeamă de la Atlantic la Urali (măcar), dacă adoptăm logica ta? Cum s-a delimitat țarcul de terci romano-slav? Pe baza granițelor României Mari de la 1918? De ce a condus gramatica latină facerea magiunului și nu gramatica slavă, de ce la vecini a fost invers? [quote] Domnule crisdiac o tii dasurda cu slavii astia si ti-e lene sa rasfoiesti un dictionar,dar nu contenesti cu influenta slava, de parca ai fi in solda lui Voronin ori a KGB-ului. Dumneata nu intelegi ca ti-am facut serviciul asta si eu m-am uitat! Nu exista dec^t 35 de etimoane rusesti in limba rom^na. Restul sunt cuvinte rom^nesti nelatine asa cum sunt cele 1300 de cuvinte cu etimon rom^nesc, adica necunoscut,pentru ca rom^nii sunt necunoscuti pe lumea asta, desi mosii lor sunt cunoscuti, cu acte, de cel putin 2700 de ani decand sunt semnalati in centrul Rom^niei agat^rsii (adica scitii). Bulgarii nu sunt slavi Dle, ci rom^ni daco-moezi de vreme ce au 1000 de cuvinte in comun cu noi,din care 1/2 le-au dat ei rusilor nu rusii lor. Rusii sunt slavi nu bulgarii. |
#26295
Publicat: 26 februarie 2009 - 00:01
ego_zenovius, on Feb 25 2009, 12:59, said: consideratiunile tale m-au facut sa-mi imaginez urmatoarele: hai sa spunem ca din tot ceea ce produce omul doar textilele s-ar pastra peste secole. intr-un tratat de istorie de la anul 4009 am putea citi ceva de genul: la mijlocul sec.19 incepe sa se dezvolte in america asa-numita "cultura a pantalonilor albastrii" sau "cultura blue jeans". la mijlocul sec. 20 se constata o explozie a acestei culturi care incepe sa se raspandeasca si in europa. se poate aprecia ca in jurul anului 1960 aceasta cultura ajunge si pe teritoriul numit atunci romania. se constata ca, probabil nu intamplator, in aproximativ aceeasi perioada in romania incepe declinul "culturii pantalonilor albi" (numita de unii autori "cultura itzar" sau "cultura cioareq"). putem considera ca in prima jumatate a sec 21 "cultura pantalonilor albi" dispare aproape cu desavarsire, fiind inlocuita de "cultura pantalonilor albastrii", ceea ce marcheaza inlocuirea populatiei roma^nesti cu o populatie americana. in sprijinul acestei teorii unii autori citeaza si tricoul descoperit la biertan (vezi foto) exista mai multe teorii cu privire la semnificatia inscrisului de pe tricou, dezvoltandu-se o intreaga literatura pe aceasta tema. cele mai multe din aceste teorii converg spre concluzia ca e vorba de o combinatie intre limba americana ( numita de unii, nu intru totul justificat - "limba engleza" ) si un sistem de scriere de tip hieroglific. Zenovius, descoperirea de tricouri nu se compara cu ritualurile de inmormintare. Acestea din urma sint considerate de arheologi ca si una dintre cele mai sigure metode de a depista apartenenta etnica a unei persoane. Daca tu nu crezi ca ritualurile funerare sint importante pentru atribuirea etnica, inseamna ca tu ai o alta viziune asupra arheologiei decit cea general acceptata. Oricum aia din 4009 nu vor mai cerceta mormintele, investigatiile istorice si culturale vor avea amplu material pe paginile vechi de internet. Poate forumul nostru? hmm... poate ar fi prea jenant ... |
|
#26296
Publicat: 26 februarie 2009 - 00:11
#26297
Publicat: 26 februarie 2009 - 00:44
[quote name='crisdiac' date='Feb 25 2009, 20:15' post='6069078']
Mamele își pot învăța copiii cu prioritate o anumită limbă (limba pe care o cunosc ele cel mai bine), însă limba pe care o vor vorbi definitiv aceștia poate fi diferită de limba mamei. Ei pot alege odată ieșiți din copilărie să vorbească limba tatălui sau mai tîrziu limba partenerului de viață, astfel de lucruri fiind frecvente într-o comunitate cu multe căsătorii mixte. =============================================== Toate popoarele romanice din Europa își datorează existența unei duble asimilări. Mai întîi se petrece asimilarea elementului autohton de către elementul roman. [...] Asimilarea elementului autohton este rezultatul pretutindeni al colonizării și romanizării, apărînd astfel sinteze etnice romanice: daco-romanii, galo-romanii, ibero-romanii. [...] A doua asimilare înseamnă "topirea" unor elemente migratoare în masa populațiilor romanice: francii, vizigoții și burgunzii în Gallia, vizigoții și suebii în peninsula Iberică, ostrogoții și longobarzii în Italia, unele neamuri germanice, iar mai tîrziu slavii în Dacia. (pag. 94-95) ......................................... Amestecul daco-romanilor cu alte populații, pînă la slavi, se va fi făcut în mică măsură sau chiar deloc. El este în orice caz greu de surprins arheologic și istoric. De aceea un rol asemănător celui deținut de germanici în etnogeneza romanicilor din vestul europei, poate fi atribuit în regiunile carpato-danubiene, doar slavilor. (pag.100) ======================= [quote] Din pacate dacii nu s-au amestecat deloc cu romanii,ci doar s-au batut unii cu altii. In limbile romanice de apus exista numeroase cuvinte specifice romane (urbe,monei,a catapulta,castru, centurion,centima,etc) in limbajul colocvial al omului simplu,dar la rom^ni ele lipsesc cu desav^rsire. Chestia cu slavii bulgari este o veche excrocherie ruseasca in ideea panslavismului. Exist si niste studii genetice care arata ca bulgarii nu au aproape nimica in comun cu slavii ,find frati directi ai rom^nilor. [quote name='Pierde_verile' date='Feb 25 2009, 22:40' post='6069935'] E important pentru a desluși cum s-a format poporul român. [quote] Nu exista nici o motivatie pentru ca un popor sa-si schimbe de buna voie numele de plante si animale. Majoritatea stramosilor rom^ni nu au fost stap^niti de romani. Savantii folosesc aceste cuvinte pentru a localiza originea unor populatii. Românii și cu romanii au multe cuvinte comune pentru plante, animale, soare, pământ, apă, aer: 1-AER 2-AI, ALIUM "USTUROI" 3-FUM 4-ABELONA "ALUNA" 5-APĂ "AQUA 6-ARBOR 7-ARICI 8-ARIN "ALNUS" 9-ARIPĂ "ALAPA" 10-ARMĂSAR 11-AȘCHIE "ASTULA" 12-AȚĂ "ACIA" 13-AC "ACUS" 14-BOU "BOS, BOVIS" 15-BROASCĂ 16-BROTAC 17-BRUMĂ 18-BUCȘĂU "BUCSUS", o plantă 19-BURETE "BOLETIS" 20-CAL "CABALUS" 21-CALE "CALIS" 22-CAPRĂ 23CARIE 24-CARNE 25-CARPEN 26CAȘ "CASEUS" 27-CĂLCA 28-CĂLCÂI 29-CĂPĂSTRU 30-CĂPRIOARĂ "CAPRIOLA" 31-CĂRARE 32-CĂRBUNE 33- CĂȚEA 34-CĂȚEL 35-CEAPĂ 36-CEARĂ 37CENUȘĂ 38-CEP "CIPPUS" 39-CER 40-CERB 41-LICOARE "CICHORIUM" 42-CIREAȘĂ 43-CÂINE 44-CÂMP 45-COADĂ 46-CODRU 47-CORB 48-CORN 49-CORP 50-CÂNEPĂ 51-CUIB "CUBIUM" 52-CULME 53-CULOARE 54-CURECHI "CAULICULUS" 55-ADESJUGA 56-DINTE "DENS" 57-FAG 58-FAGURE "FAVULUS" 59-FIARĂ 60-FIERBE 61-FIERBINTE 62-FÂN 63-FÂNTÂNĂ 64-FLOARE "FLOS" 65-FOAIE 66-FRAGĂ 67-FOC 68-FRASIN 69-FRUCT 70-FRUNZĂ 71-FULGER 72-FURNICĂ 73-GĂINĂ "GALINA" 74-GHEAȚĂ "GLACIES" 75-GHEB "GIBUS" 76-GHINDĂ "GLANS" 77-GRAUR 78-GREIER 79-GRÂU "GRANUM" 80-IAPĂ "EQUA" 81-IARBĂ 82-IARNĂ "HIBERNA" 83-IED 84-IEDERĂ 85-IENUPĂR 86-IEPURE "LEPUS" 87-IN "LINUM" 88-JUNC 89-LĂCUSTĂ 90-ALĂTRA 91-LEGUMĂ 92-LINTE "LENS" 93-LÂNĂ 94-LOC 95-LUNĂ 96-LUP 97-LUT 98-MAREA 99-MĂR "MELUS" 100-MĂRĂCINE 101MEI "MILIUM" 102-MESTEACĂN 103-MIEL "AGNELUS" 104-MIERE "MEL" 105-MIERLĂ 106-MISTRET 107-MUCEGAI 108-MUNTE 109-MURE 110-MUSCĂ 111-MUȘUROI 112-NAP 113-NEGURĂ 114-NOAPTE 115-NUCĂ 116-NUIA 117-OAIE 118-ORZ 119-OS 120-OU 121-PAPURĂ 122-PALTIN 123-PARĂ 124-PASĂRE 125-PĂDURE 126-PĂMÂNT "PAVIMENTUM" 127-PĂTRUNJEL 128-PĂUN 129-A PAȘTE 130-PIERSIC 131-PLOAIE 132-PLOP 133-POM 134-PORC 135-PORUMB "PALUMBUS" 136-PRIMĂVARĂ 137-PRUN 138-PUI "PULLUS" 139-PULBERE 140-PURCEA 141-PURICE 142-RAGE 143-RAMURĂ 144-RAZĂ "RADIUS" 145-RĂDĂCINĂ 146-RĂȘINĂ 147-RIDICHE 148-RÂMĂ 149-RÂPĂ 150-RÂU "RIVUS" 151-ROUĂ "ROS" 152-SARE "SALIS" 153-SCÂNTEIE 154-SCOARȚĂ 155-SCROAFĂ 156-SECARĂ 157-SOARE "SOL" 158-SOC "SAMBUCTUS" 159-SPIC 160-SPIN 161-STEA "STELLA" 162-STUP "STIPUS" 163-SURCEA 164-ȘES "SESUS" 165-ȘOAREC 166-TEI 167-TRIFOI 168-TRUNCHI 169-TUFĂ 170-TUNĂ 171-TURMĂ 172-TURTUREA 173-ȚÂNȚAR 174-UD 175-ULM 176-URS 177-URZICĂ 178-VACĂ 179-VAD "VADUM" 180-VAL 181-VALE 182-VARA "VOR" 183-VARZĂ "VIRIDIA" 184-VERDE "VIRIDIS" 185-VEȘTED "VESCUS" 186-VIE 187-VIER 188-VIESPE "VESPA" 189-VIPERA 190-VIȚEA 191-VÂNT. Față de sărăcia de cuvinte ce se referă la civilizația adusă de romani în România, cele care se referă la elemente ale naturii, ce nu au fost aduse de romani în România, sunt disproporționat de numeroase. În prima categorie intră poate CETATE și poate NEGOȚ. Toată terminologia legată de administrația romană, precum VICUS, CANABE, CASTRU, LEGIUNE, DECUMVIRI, ORDEDECURIONUM, ADMEDIAM, POTAISA, POROLISUM, CA ȘI SCRIEREA ROMANĂ au dispărut fără urme, în schimb se pretinde că au rămas APĂ de la AQUA și SOARE de la SOLE. În a doua categorie intră cel puțin 190. Numele de plante și de copaci sunt folosite de savanți pentru a reconstitui originea și deplasarea (indo-)europenilor. Toponimele, numele de localități și hidronimele, numele de ape, sunt de asemenea argumente forte, în același raționament. După Guido A Mansuelli, situl arheologic de la Molfeta din Italia are o factură balcanică. Luând în considerație eticheta de „factură balcanică”, consacrată, în arheologie, pentru situl din localitatea italiană ce se numește și azi MOL-FETA, similar cu toponimul românesc MOL-DOVA, încadrat în toponimul italian APUGLIA, similar cu toponimul dacic APULUM, cu o populație italică purtând numele dacilor API și APULI, din zona APULUM, respectiv MEZ APII, API-GII și APULII, din APULIA, putem sustine ca aceate cuvinte indica o colonizare cu rom^ni daco-geti a Italiei,incepand cu acum 7000 de ani,datarea sitului arheologic Molfeta. |
#26298
Publicat: 26 februarie 2009 - 00:49
OvidiuD, on Feb 25 2009, 15:01, said: [...]Acestea din urma sint considerate de arheologi ca si una dintre cele mai sigure metode de a depista apartenenta etnica a unei persoane. Daca tu nu crezi ca ritualurile funerare sint importante pentru atribuirea etnica, inseamna ca tu ai o alta viziune asupra arheologiei decit cea general acceptata. Editat de Fabris, 26 februarie 2009 - 00:53. |
Anunturi
▶ Utilizatori activi: 1
0 membri, 1 vizitatori, 0 utilizatori anonimi