Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Incalzire in pardoseala etapizata

Suprataxa card energie?!

Cum era nivelul de trai cam din a...

probleme cu ochelarii
 Impozite pe proprietati de anul v...

teava rezistenta panou apa calda

Acces in Curte din Drum National

Sub mobila de bucatarie si sub fr...
 Rezultat RMN

Numar circuite IPAT si prindere t...

Pareri brgimportchina.ro - teapa ...

Lucruri inaintea vremurilor lor
 Discuții despre TVR Sport HD.

Cost abonament clinica privata

Tremura toata, dar nu de la ro...

Renault Android
 

Originea românilor

- - - - -
  • This topic is locked This topic is locked
32344 replies to this topic

#26263
Pierde_verile

Pierde_verile

    Senior Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 3,870
  • Înscris: 10.07.2008

View Postego_zenovius, on Feb 25 2009, 07:01, said:

chiar crezi ca intrebarea mea nu trebuia pusa de ma tratezi cu ironie? "scheleticitatea" transilvaniei demonstreaza "semivirginitatea" moldovei?

eu unul nu pot sa cred ca in perioada pe care o discutam un tinut situat intro zona temperata, cu pamanturi propice agriculturii si cresterii vitelor, cu o bogata retea hidrografica, cu un relief atat de variat (parcurgi 100km si ajungi din campie in munti) - nu cred ca un astfel de tinut putea sa fie "semivirgin".
Nici Moldova nici Muntenia nu au afost pustii, Au fost locuite de slavi, mai mult sau mai puțin influențați de Imperiul Roman, respectiv de Imperiul Bizantin. Cultura arheologică Costișa- Botoșana - Hansca au fos parțial românească, probabil ale unor romanici veniți peste munți direct de la Sirmium, dar au fost năpădiți de slavi. Cultura Ipotești - Cândești a fost slavă. Ceea ce îi este specific este lipsa de originalitate în sistemul de încălzire al locuințelor. Este același ca în alte părți mult mai nordice cu culturi tipic slave. În Ardeal prezența germanilor și avarilor i-a îndepărtat pe slavi până târziu, dar tot ei au fost autohotonii când au venit valuri mai serioase de români creștini. Gata cu minciuna. Să-ți spun acuma despre donariul cu "Ego Zenovius"? Nu, ți-e destul pe azi.

Edited by Pierde_verile, 25 February 2009 - 07:37.


#26264
eleonora15

eleonora15

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 229
  • Înscris: 09.12.2008

View PostHangeonos, on Feb 25 2009, 00:44, said:

Ati uitat ca tocmai Julius Cezar a fost cel care i-a numit frati pe goti, din cauza asemanarii celor doua limbi?
Cu despartitul vad ca nu am succes,dar nu e de mirare la niste persoane care sunt in stare sa debiteze asemenea verdicte,(sînteți obraznic în timp ce debitați gogomănii) precum ca o limba nu poate sa fie si latina si rom^na.
Este ca exclamatia ardeleanului care a vazut girafa si a zis:- "no ca nu se poate".(exagerare obraznică ce dovedește lipsă de înțelegere)
Daca ai sti un pic de franceza ai sti ca SER-e=str^ns.(SER e strîns în franceză????Cum se spune în franceză "relație strînsă; mă strîge pantoful; a strîns recolta"?)
Vreo 10 pagini in urma v-am dat 300 de cuvinte gotice comparate cu cele latine.(de unde ați luat cuvintele gotice? de care goți e vorba? Cu cele latine se pot compara cuvinte din multe limbi IE și se vede asemănarea dintre aceste limbi.Asta se știr de secole)
Totul e greu inainte de a fi usor.(mersi, dar luați lucrurile ușor,superficial și total eronat)
Poate Cezar vorbea de alți goți,era beat cînd a zis asta sau un visător îi pune asta în cîrcă.Latina nu va apare sora limbii goților germani în veci. E prima dată cînd aud așa ceva.
E normal să nu aveți succes cu asemenea despărțiri în care SAR-ma  e format ca și SAR-donic sau SAR-sailă. Acel Sorin Olteanu pe care tot îl citați a explicat f simplu țși clar de ce seasmănă multe cuvinte în diverse limbi de ex Japoneză și română,cuvinte care au în aceste limbi înțelesuri diferite și care evident mnu provin dintr-o limbă comună mai veche.Ele seamănă pt că sînt construite cu un număr redus de sunete milioane de cuvinte.Cu atît mai mult ,zic, eu or să fie asemănări între cuvintele unei singure limbi. Ceea ce faceți dv e TOTAL eronat; stejar......stă jarul provenit din acest lemn  mai mult decît altul.....e o explicație puerilă.
Domnule "lingvist" ,trebuia să știți că grupa de limbi latine există pt unii jurnaliști; lingviștii o numesc ROMANICE.Asta pt că tot ei numesc latină o singură limbă și anume aceea din Latium.E adevărat că ei admit că acea limbă s-a vorbit în mai multe variante de ex latina prisca,latina tîrzie,latina evului mediu (în scris).Deci dacă tot vă prezentați ca lingvist respectați terminologia lingviștilor.

#26265
ego_zenovius

ego_zenovius

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 14,399
  • Înscris: 24.11.2006

View PostPierde_verile, on Feb 25 2009, 07:34, said:

Nici Moldova nici Muntenia nu au afost pustii, Au fost locuite de slavi, mai mult sau mai puțin influențați de Imperiul Roman, respectiv de Imperiul Bizantin. Cultura arheologică Costișa- Botoșana - Hansca au fos parțial românească, probabil ale unor romanici veniți peste munți direct de la Sirmium, dar au fost năpădiți de slavi. Cultura Ipotești - Cândești a fost slavă. Ceea ce îi este specific este lipsa de originalitate în sistemul de încălzire al locuințelor. Este același ca în alte părți mult mai nordice cu culturi tipic slave. În Ardeal prezența germanilor și avarilor i-a îndepărtat pe slavi până târziu, dar tot ei au fost autohotonii când au venit valuri mai serioase de români creștini. Gata cu minciuna. Să-ți spun acuma despre donariul cu "Ego Zenovius"? Nu, ți-e destul pe azi.
nu-ti inteleg tafnosenia. iar esti arici. nu faceam decat sa pun la indoiala "semivirginitatea" moldovei - atat. nu era vorba de roma^ni, slavi, avari, etc.
daca tot te-ai gasit sa sari ca prostu' din baie - iti pun si eu o intrebare. la care te rog sa-mi raspunzi maine, pentru ca, asa cum spui, mi-e destul pe azi.
nu ti se pare ca logica sufera rau de tot cand spui "Ceea ce îi este specific este lipsa de originalitate în sistemul de încălzire al locuințelor"? cum poate sa fie lipsa de originalitate ceva specific? adica, daca eu ma imbrac in blugi (lipsa totala de originalitate) inseamna ca purtatul blugilor imi e specific?
uite ce zice dexul despre specific:

SPECÍFIC, -Ă, specifici, -ce, adj., s.n. 1. Adj. Care este propriu, caracteristic unei ființe, unui lucru sau unui fenomen; particular, distinct. ♦ Care se raportează la o unitate, la o cantitate (dintr-un material). 2. S.n. Caracterul propriu, particular, special al cuiva sau a ceva; specificitate, notă distinctivă. – Din fr. spécifique.  

chiar crezi ca "specific" si "lipsa de originalitate" merg bine impreuna?

#26266
eleonora15

eleonora15

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 229
  • Înscris: 09.12.2008

View PostPierde_verile, on Feb 25 2009, 07:34, said:

Nici Moldova nici Muntenia nu au afost pustii, Au fost locuite de slavi,(asta nu au îndrăznit să zică nici academicienii de la Moscova în plin stalinism!! E așa de prostească și de gogonată că stîrnește milă, rîs, stupoare.Încă o afiermație de gîgă) mai mult sau mai puțin influențați de Imperiul Roman, respectiv de Imperiul Bizantin. Cultura arheologică Costișa- Botoșana - Hansca au fos parțial românească, probabil ale unor romanici veniți peste munți direct de la Sirmium, dar au fost năpădiți de slavi.(mulți slavii ăștia ,domne!! Dar cum dracu nici savanții sovietici nu au găsit atît de mulți pt perioada aceeape actualul teritoriu al României?)n Cultura Ipotești - Cândești a fost slavă.(știi tu? Cine ți-a spus? De unde rezultă asta?) Ceea ce îi este specific este lipsa de originalitate în sistemul de încălzire al locuințelor.(ha, ha, ha aredeleanu original plin de originalitatte la încășlzitul locuinței!!) Este același ca în alte părți mult mai nordice cu culturi tipic slave.(care e acela?că am o mare lacună ; nu știu cum încălzeau slavii vechi locuința fără să fie originali în această privință.Știu că românii aveau vetre) În Ardeal prezența germanilor și avarilor( de care se vorbește mult fără să fie probat mai nimic sau li se atribuie probe aparținînd altora) i-a îndepărtat pe slavi până târziu, dar tot ei au fost autohotonii când au venit valuri mai serioase de români creștini.(aveau o jenă pt germanici slavii ăștia! Plecau , veneau, veneau și românii în valuri......toți se mutau de colo-colo!!Vise plăcute!) Gata cu minciuna(gata! Introducem visările tale și ale lui benedetto! Înaltă știință și cultură!). Să-ți spun acuma despre donariul cu "Ego Zenovius"? Nu, ți-e destul pe azi.(Eee, aia e! E cam greu să explici acel donariu. Dar, hai să te văd. În orice caz ai haz)


#26267
Infinitty

Infinitty

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,401
  • Înscris: 14.12.2008

View Posteleonora15, on Feb 24 2009, 22:25, said:

Așa este. Autori celebri spun asta,dar am auzit-o chiar de la persoane cu puțină școală sau fără școală de ex de la bunica mea din partea mamei. Tihomir nu a ajuns la acest adevăr simplu?


Tu azi zici una și mîine zici exact pe dos.
Nu se trag din latină.este dovedit că limbile indo-europene există din neolitic.
Sanscrita a murit cu peste 1500 de ani ca Roma să se ridice. existenșa grupurilor lingvistice diferite din familia indo.europană arată că acestea s-au răspîndit de mult și nu se putea ca latina să fie singura limbă  din această grupă în Italia și în szdul Europei..
Latina a fost un dialect italic Sabina,veea și altele de lîngă ea erau aceeași limbă.

Da mai erau cica Greaca si Celta, cel putin asa spun lingvistii.
Daca te referi la spatiul italic, am mai spus despre grupul Latino-falisc la apus de Apenini si un grup frate-var in Apenini (sabelo-samnitic).

...in rest avem limbi italice de tip ilir, celtic, semitic, ..., oricum mai indepartate ca inrudire de grupurile mai sus mentionate.

Greaca seamana cel mai mult cu limbiile italice si cu toate acestea este o limba diferita.
Gotica semana cu Latina in masura in care seamana si Slava cu Latina, insa sunt limbi diferite.  ;)

#26268
eleonora15

eleonora15

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 229
  • Înscris: 09.12.2008
[quote name='Infinitty' date='Feb 25 2009, 08:25' post='6065984']
Da mai erau cica Greaca si Celta, cel putin asa spun lingvistii.(mersi! mai erau și altele în familia IE,dar am vorbit despre grupa romanică......ce e cu ea .... de unde vine....)
Daca te referi la spatiul italic, am mai spus despre grupul Latino-falisc la apus de Apenini si un grup frate-var in Apenini (sabelo-samnitic).(era vorba de limbile zise romanice!)

...in rest avem limbi italice de tip ilir, celtic, semitic,(avem multe și mărunte.....nu mai devia!) ..., oricum mai indepartate ca inrudire de grupurile mai sus mentionate.(da.......și japoneza tot îndepărtattă este......)

Greaca seamana cel mai mult cu limbiile italice si cu toate acestea este o limba diferita.(cel mai mult din cine? din limbile IE.Altele seamănă mai puțin și cu toate astea sînt înrudite)
Gotica semana cu Latina in masura in care seamana si Slava cu Latina, insa sunt limbi diferite.  (vezi ce spui și nu mai da lecții de lingvistică generală.Ai și uitat ce ai scris cu o pagină în urmă)[/quote]
Unde e textul grec sau alt text în altă limbă despărțit în română?
TEXT, TEXTUL SCRIS ÎN SCRRIPTIO CONTINUA,DEPĂRȚIRE ROMÂNEASCĂ, EVENTUAL COMENTARII LA SFÎRȘIT. hai, băiețel, ca să nu mai faci afirmații insuficient gîndite.

#26269
Infinitty

Infinitty

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,401
  • Înscris: 14.12.2008

View PostPierde_verile, on Feb 25 2009, 07:34, said:

Nici Moldova nici Muntenia nu au afost pustii, Au fost locuite de slavi, mai mult sau mai puțin influențați de Imperiul Roman, respectiv de Imperiul Bizantin. Cultura arheologică Costișa- Botoșana - Hansca au fos parțial românească, probabil ale unor romanici veniți peste munți direct de la Sirmium, dar au fost năpădiți de slavi. Cultura Ipotești - Cândești a fost slavă. Ceea ce îi este specific este lipsa de originalitate în sistemul de încălzire al locuințelor. Este același ca în alte părți mult mai nordice cu culturi tipic slave. În Ardeal prezența germanilor și avarilor i-a îndepărtat pe slavi până târziu, dar tot ei au fost autohotonii când au venit valuri mai serioase de români creștini. Gata cu minciuna. Să-ți spun acuma despre donariul cu "Ego Zenovius"? Nu, ți-e destul pe azi.

De unde le scoti ?!
Poi mlastinile Mazuriei, Pomeraniei si Pripeatului erau OSPITALIERE de stateau slavii acolo si le era cald si bine, aveau hrana, etc, NU ?!


De unde sti ce a fost slav si ce nu ?!, caci arheologii arata din contra ca erau romanice, dacice, etc.
SISTEM de incalzire nordic ?!  :lol:


View Posteleonora15, on Feb 25 2009, 08:41, said:

Da mai erau cica Greaca si Celta, cel putin asa spun lingvistii.(mersi! mai erau și altele în familia IE,dar am vorbit despre grupa romanică......ce e cu ea .... de unde vine....)
Daca te referi la spatiul italic, am mai spus despre grupul Latino-falisc la apus de Apenini si un grup frate-var in Apenini (sabelo-samnitic).(era vorba de limbile zise romanice!)

...in rest avem limbi italice de tip ilir, celtic, semitic,(avem multe și mărunte.....nu mai devia!) ..., oricum mai indepartate ca inrudire de grupurile mai sus mentionate.(da.......și japoneza tot îndepărtattă este......)

Greaca seamana cel mai mult cu limbiile italice si cu toate acestea este o limba diferita.(cel mai mult din cine? din limbile IE.Altele seamănă mai puțin și cu toate astea sînt înrudite)
Gotica semana cu Latina in masura in care seamana si Slava cu Latina, insa sunt limbi diferite.  (vezi ce spui și nu mai da lecții de lingvistică generală.Ai și uitat ce ai scris cu o pagină în urmă)/
unde e textul grec sau alt text în altă limbă despărțit în română?
TEXT, TEXTUL SCRIS ÎN SCRRIPTIO CONTINUA,DEPĂRȚIRE ROMÂNEASCĂ, EVENTUAL COMENTARII LA SFÎRȘIT. hai, băiețel, ca să nu mai faci afirmații insuficient gîndite.

1.) Ti-am despartit textul, un fragment, nu ai fost de acord, ... eu nu imi pierd vremea pt., mine este limpede ca se poate desparti orice text oricum, nu mai doresc sa insist.


2.) ] (mersi! mai erau și altele în familia IE, dar am vorbit despre grupa romanică......ce e cu ea .... de unde vine ...)
R: Da! si de unde provine ?!, eu zic ca vine din Latina, ... DACA tu ai alte dovezi, arata de unde mai poate proveni !  ;)

Daca te bazezi pe presupuneri, atunci iti spun ca si eu am presupus existenta unui grup "romanic" PRE-latin, insa am ajuns la concluzia ca similitudinile dintre limbiile NEO-romanice, indica spre o origine recenta, adica din Latina si nu altfel.
Daca ai probe care sa infirme acest fapt te rog sa le postezi altfel incercam doar sa ne convingem reciproc prin persuasiune.

Edited by Infinitty, 25 February 2009 - 09:37.


#26270
Leinarius

Leinarius

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,061
  • Înscris: 21.06.2007

View PostOvidiuD, on Feb 24 2009, 17:25, said:

Aha, deci in principiu avem miscari de populatie, inspre est si inspre sud. Cumva s-a ajuns chiar la Nistru fara invitatia tarilor. Prin acelasi mecanism s-a ingrosat populatia de la nord de Dunare.

Spatiul romanesc nu era la fel de populat peste tot. Oamenii sint interesati de pasuni, ogoare, paduri si ape. Abundente la nord de Dunare. Tot arheologia ne arata o populatie abundenta la sud de Dunare. 1+1=2
Mai tirziu, avem o populatie abundenta romano-maghiara in Maramures si Ardeal. Avem un teritoriu semi-virgin in Moldova, populat de bouri si zimbri, nu mai stiu exact care. Rezulta aparitia de populatie romaneasca care formeaza un stat medieval.

Nu a fost o migratie masiva, a fost o migratie constanta din zone suprapopulate spre zone subpopulate. Au avut la dispozitie sute de ani pentru asta.

Bun. Ceea ce trebuie sa facem este ca atunci cand dispunem de niste date sau de niste studii sa ponderam. Adica sa rumegam informatia si sa o coroboram cu altele disponibile pentru aceeasi chestiune.

Ai afirmat ca spatiul nord-dunarean devenise impropriu locuirii, ti s-a aratat ca este o exagerare.
Eu inca nu sunt convins de cronologia pe care ai dat-o pentru perioada rece... Inca nu am avut timp sa coroborez cu ce scrie Eugen S. Teodor despre sec. 5-7.

E foarte adevarat insa ca spatiul pe care azi il numim in mod conventional romanesc (care nu corespunde decat foarte aproximativ cu teritoriul statului roman) nu a fost un continuum de romanici. Asta este principala noutate in raport cu fixismul etnocentrist al teoriilor din istoriografia aservita politic.

Inca ceva, referitor la observatia cu 400 000 de suflete: populatia Ardealului in epoca considerata "rece": cred sincer ca nu percepi bine modul de viata de atunci: am scris si eu mai sus ca era un mod absolut primitiv de viata. IN conditiile date 400 000 nici nu e un numar mic. Tinand cont ca in Ardeal zonele impadurite erau  intinse, suprafata propice unor asezari mari sau unor formatiuni de tip comunitati extinse era relativ redusa, iar in celelalte zone locuirea nu putea fi extensiva, desi putea asigura un potential latent.
Orice harta bine facuta cu asezarile alogenilor in decursul timpului in Ardeal (ma refer la spatiul intracarpatic aici) arata foarte clar ca in afara vailor riurilor mari si a unor zone de importanta economica nu au fost asezari prea importante.
Autohtonii insa au gasit moduri de adaptare la conditiilr locale, fapt dovedit de o serie intreaga de factori: raporturile intre toponimie si relief, partial arheologie, etc.

Zone suprapopulate nu au existat in regiune in perioada aceea... Ma vad nevoit sa iti propun alta consideratie: aceea a oportunitatilor... daca au fost miscari dinspre sud inspre nord ele au fost probabil cauzate de stabilirea unor relatii trainice intre puteri sud-dunarene si vasalii nord-dunareni, relatii care ofereau stabilitatea necesara unei aventurari in sensul descris.
Ma refer aici la crestini sud-dunareni in cautare de un spatiu potrivit unui mod de viata potrivit: crescatori de animale si negustori, poate si agricultori, desi acestia din urma sunt mult mai legati de pamant decat primii.

Asadar spatiul nord-dunarean putea fi vazut de la un timp incolo ca o "tara noua", unde pana atunci fusesera puteri straine, conflicte si miscari de forte si populatii, acum era relativa liniste, prin echilibrul nou de putere intre  franci si bulgari.

Asadar eu cred ca daca a fost vreo miscare sud-nord ea trebuie sa fi fost incepand cu sec. 9... Si de venit nu au venit doar romanici, asa cum poate credeti, ci au venit o sumedenie de oameni si de idei noi, s-a instalat bilingvismul acela latino-slav, s-au stabilit legaturi comerciale, culturale si religioase cu sudul.
Preioada coincide si cu schimbarea politicii bizantine fata de "barbarii" nordici: trimiterea de atentii si solii la rusi, etc. in incercarea de a stabili vasalitati trainice cu puteri emergente, asigurand astfel linistea  la nord.

#26271
Infinitty

Infinitty

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,401
  • Înscris: 14.12.2008

View PostLeinarius, on Feb 25 2009, 10:03, said:

Asadar eu cred ca daca a fost vreo miscare sud-nord ea trebuie sa fi fost incepand cu sec. 9... Si de venit nu au venit doar romanici, asa cum poate credeti, ci au venit o sumedenie de oameni si de idei noi, s-a instalat bilingvismul acela latino-slav, s-au stabilit legaturi comerciale, culturale si religioase cu sudul.
Preioada coincide si cu schimbarea politicii bizantine fata de "barbarii" nordici: trimiterea de atentii si solii la rusi, etc. in incercarea de a stabili vasalitati trainice cu puteri emergente, asigurand astfel linistea  la nord.

De ce sec 9 (800-900) ?!

Aveau mai multe motive sa urce in timpul Daciei Constantiene si mai apoi sub presiune germanica (375-400) si mai ales SLAVA (510-550-623-717) !!!

Au urcat de la N-S constant si continu in aceste perioade.
Migratia N-S se va opri dupa sec 8-9, deoarece resturile romanice subtiri sud-dunarene care vor ramane pe loc, vor fi asimilati treptat, ADICA nu mai existau mase romanice sud-dunarene substantiale, iar Slavii aveau loc sa se intinda.

De altfel sud-dunarenii dupa 800-900, vor avea relatii bune cu slavii (v. I. Asanestilor) si deci nu aveau de ce sa migreze.

MASELE ROMANICE INITIALE (326-378-400-623-717) acestea au migrat deoarece inca aveau amintirea imperiului si nu doreau sa devina supusi, ci sa supuna.

In spatiul nord-dunarean Dunare-Tisa-Carpati-Siret-Prut-Nistru-..., ROMANII se puteau intinde mai ales dupa anul 510-550, cand slavii vor rupe alianta cu TURANICII.

In mare Romanii au avut noroc cu Turanicii, care i-au izgonit pe Slavi la sud de Dunare !

#26272
Pierde_verile

Pierde_verile

    Senior Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 3,870
  • Înscris: 10.07.2008

View PostLeinarius, on Feb 25 2009, 10:03, said:

Orice harta bine facuta cu asezarile alogenilor in decursul timpului in Ardeal (ma refer la spatiul intracarpatic aici) arata foarte clar ca in afara vailor riurilor mari si a unor zone de importanta economica nu au fost asezari prea importante.
Autohtonii insa au gasit moduri de adaptare la conditiilr locale, fapt dovedit de o serie intreaga de factori: raporturile intre toponimie si relief, partial arheologie, etc.
Zone suprapopulate nu au existat in regiune in perioada aceea...


Când se va înțelege că noțiunile de endogeni și alogeni sunt relative între ele și în raport cu teritoriul luat în considerație (adică gepizii erau endogeni în raport cu avarii, anții în raport cu sclavinii etc.) va începe și știința. Toți locuitorii au trăit acolo unde zici, în luncile marilor râuri. Arheologia din acele lunci este practic toată arheologia. Și au fost variații mari de densitate demografică în favoarea acelor locuri prielnice ”(„zone suprapopulate și subpopulate"). Aceasta a fost „continuitatea de locuire" - continuitatea de areale geografice propice vieții umane. Toți alogenii și endogenii, fiind oameni ai acelor vremuri și negândindu-se la poporul român de mai târziu, s-au mișcat și s-au așezat unde le-a fost mai bine, generând discontinuități culturale, foarte probabil și etnice. Terminați cu visele, sau măcar spuneți-le pe nume..


View PostLeinarius, on Feb 25 2009, 10:03, said:

Asadar spatiul nord-dunarean putea fi vazut de la un timp incolo ca o "tara noua", unde pana atunci fusesera puteri straine, conflicte si miscari de forte si populatii, acum era relativa liniste, prin echilibrul nou de putere intre franci si bulgari.

A durat extrem de puțin situația post-avară. Echilibrul respectiv a fost preluat de relațiile bulgaro-morave (ciudat de prietenești), apoi de cele bizantino-ungare-galițiene. În toate aceste perioade comunitățile românești erau pe undeva, bine implicate politic.

#26273
Hangeonos

Hangeonos

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,038
  • Înscris: 30.11.2008
[quote name='Infinitty' date='Feb 24 2009, 20:21' post='6063552']
Trebuie sa privim totul firesc ca o miscare de populatii si nu neaparat migratii.

Romanii / Rom^nii, vor urca constant la nord de Dunare inca din 375-400 perioada huno-germanica (daca nu luam in considerare Dacia Constantiana).

Romanii orientali raman in afara imperiului inca din 375-400 si 600, iar apoi se rup complet de lumea greco-bizantina.

APOI vor migra intr-o fasie nord-Dunareana ce cuprinde Panonia-Carpatii-Campia nord-pontica, adica in spatiul TURANIC, spatiu niciodata slavizat ci doar de tranzit pt., slavi.

Cand Slavii se vor rupe de turanici, ei vor deveni inamici ai acestor turanici si vor fi antrenati spre Grecia montana si Iliria, de unde se vor replia prin presiune bizantina mai spre nord.

ADICA Slavii umplu spatiul sud-dunarean, paraziteaza un timp Bizantul si apoi trec in simbioza, retragandu-se din Grecia, in Moesia si Iliria dupa 800-900, complet, adica in locurile de origine la perioada 510-717, de altfel aceste regiuni proxime Dunarii nu raman golite de slavi, ci de aici slavii pornesc raidurile spre coastele maritime bizantine.  ;)
[quote]
Nu exista urme arheologice specifice ale trecerii slavilor peste teritoriul Rom^niei.
Majoritatea rom^nilor erau sedentari fiind agricultori.
Agricultorul este legat de glie,pe care nu o paraseste decat trecand pe lumea ceealalta.
Agricultorul scapa pana si de razboinici, dandu-le o parte din produse.
Doar ciobanii erau nomazi si ei au reprezentat totdeauna o minoritate ca si astazi.


Ai dreptate EL, am ajuns la un numitor comun Existenta Grupului lingvistic NEO-romanic, indiferent cum ii spunem unii ori altii (romanic, PRE-LATIN, ...).

Problema este de a DOVEDI existenta acestui grup INAINTEA LATINEI !

CUM facem asta ?


DACA aceste limbi ar fi existat inaintea Latinei nu credeti ca Dacii, Romanii, galii, iberii, etc, se vor fi mirat si vor fi EXCLAMAT ca azi "GINTA NOASTRA", HERMANO !, FRATRE !  B)
(In Evul Mediu multi calugari si drumeti italieni prin Tariile Rom^ne au observat similitudinea lingvistica si au incercat s-o explice; la fel istorici germani, etc).
[quote]
Prestigiul Romei a pus toate limbile romanice, inclusiv româna,  în umbra Cetății Eterne, mai mault sau mai puțin justificat, dar germenii limbii latine au existat înainte și în afara Romei.
Aceasta temă este prea puțin studiată, dintr-un motiv necunoscut, poate cu implicații politice.
Cum să-i spui unui englez "obrăznicia", că TAUNUL  lui și SITIUL  lui, se pot trage din că-TAUNUL românesc (cătun) și din SATUL românesc, nu din FOSA sau FOSATUM, etimoanele  romane ?
"Nu te-ar spăla nici zece ape!"
Toți vorbesc de transferul de cuvinte dintr-o limbă în alta, ca și cum lumea ar fi început cu grecii și romanii, fără să știe cum s-au născut cuvintele și când și unde s-au format ele.
Tabelul de 1200 cuvinte românești, ca atare, scrise în sanscrită, a lui Marin Bărbulescu-Dacul, reprodus de A.Deac, atestă limba română, cu fondul ei propriu, inclusiv "latin și slavon", cu peste 1000 de ani înainte de a exista Roma și cu peste 2500 de ani înainte de a exista slavii.
"Semințele" de"latină" și "slavonă" existau deci înaintea Romei și în afara ei.
Româna Onomatopeică, este un fond  ne mai întâlnit aiurea, de peste 350 de cuvinte primare, înțeles doar de români.
Ungurii sunt definiți prin doar 250 de cuvinte proprii ugro-finnice, după Marius Sala, et al., în Limbile lumii, Ed.Șt.și Encic., Buc., 1981.
Româna Onomatopeică reprezintă 10% din limbajul colocvial, de zi cu zi, este comparabilă, ca dimensiune, cu tot fondul slavon și depășește de aproape 4 ori toate etimoanele "slave" nord-dunărene (100 în total), între  care rusa are numai 35 de cuvinte, după DEX-ul din  1975.
Româna Onomatopeică atestă, în sine, o vechime în epoca de piatră, în concordanță cu portul românesc de pe relicvele arheologice.
Arheologic, teritoriul românesc indică prima societate agricolă, deci sedentară, de 9300 de ani, după Prof.Dr.în arheologie Vasile Boroneanț, cea mai veche din Europa.
Sistemul de canalizare subterană de la Sarmisegetuza Regia, de acum 7200 de ani, este primul în lume, conform cu Jurnalul Libertatea, 7 aprilie 2008,  mai vechi decât Roma cu 4500 de ani și este un indiciu de civilizație, ne mai întâlnit aiurea.
Civilizația Ceramicii Pictate de la Ariușd-Cucuteni-Tripolia, cu orașe sistematizate, unele, în Moldova, în cercuri concentrice, cu străzi radiare spre un centru civic, depășind fiecare 20.000 de locuitori, de acum 7000 de ani, prima în lume, după Marija Gimbutas, în Civilizație și cultură, Ed.Meridiane, Buc., 1989, este mai veche decât apariția grecilor, cu 3100 de ani și decât Roma, cu 4200 de ani.
Ea, existând în România, cuprinzând hora si portul românesc, în grafica acesteia, ne dă dreptul să vorbim despre rumânii din acele vremuri, de acum 7000 de ani.
Românismul este atestat de peste 7500 de ani prin cronologia de pe lespedea de la Putna, a lui Ștefan cel Mare, concordantă cu datările arheologice românești.
Portul Românesc este atestat de peste 7000 de ani pe relicve arheologice situate în Bazinul Dunării de Jos, pe ambele maluri ale fluviului, după Augustin Deac, în Istoria adevărului istoric, Ed.Tentant, Giurgiu, România, 2001 și după Preda Constantin , în Enciclopedia arheologiei vechi a României, Ed.Encic., Buc.,1994.
Româna Onomatopeică, conduce la originea cuvintelor, la originea sistemului de comunicare sonoră a europenilor, cu definirea în română a principalelor noțiuni, compuse ca metafore românești, copiate apoi de alții doar prin rădăcini, care pierd onomatopeia, "imaginea" sonoră, inițială, păstrând doar copia, complet abstractă, în uz curent, după Dr.Lucian Iosif Cuesdean, în Româna, limba vechii Europe, Ed.Solif, Buc., 2006 și Romanian, the first language of Europe, Ed.Solif, Buc., 2008.
Cât timp o să mai susțină oficialii că rumânii sunt niște papagali ce repetă doar cuvintele învățate de la toți cotropitorii ?
Scepticismul unor români depășește orice limite.
Lor nu le vine a crede, că s-ar putea, ca ei să nu fie numai niște bieți papagali, care repetă doar cuvintele altora.
Ce-i drept e că asta este ceea ce învață, amărâții de ei, în scolile din România.
Prin cap nu le trece că ei vorbesc cu cuvintele părinților lor rumâni, nu romani.
Prin cap nu le trece că chiar legenda întemeierii Romei le arată că însăși latina se poate trage din rumână, "muma celei latinesti", după B.P.Hașdeu și Petre Maior.
Ea spune că Roma a fost fondată de către descendenții troieni ai lui Aeneas.
Troia nu se află în Peninsula Italică, ci în spațiul geto-dacic vecin cu gurile Dunării.
Tot de aici se trag și toate divinitățile Romei.
Lupoaica, simbolul Cetății Eterne, face parte din heraldica geto-dacică.
Roma își incinera morții după ritualul dacic.
Aeneas și descendenții săi troieni foloseau cuvinte românești,  LAT, ALB, LUNG, pentru a desemna toponimele romane LATium, ALBA, LONGA, în urmă cu 3000 de ani, când Roma și latina încă nu existau, dar rumânii, atestați arheologic, existau.
Ele , ca atare, nu mai există decât la români.
Nicio altă limbă romanică nu mai folosește cuvântul ALB, decât româna.
Există vreo certitudine că limbile romanice nu existau înaintea Imperiului Roman, niciuna.
Numai cuvintele inventate de romani, cele legate de noutățile produse de civilizația strălucită a Romei, le atestă ca fiind romane, precum castru, neMunia (bani), brique (cărămidă), (CHESTER, MONEY, BRICK, în Anglia),  nu cele care se pot referi doar la elemente care au precedat Roma, precum aerul și apa.
Originea în Banat a sitului arheologic Villanova, specific vorbitorilor de limbă latino-faliscă, conform cu Istoria lumii în date, Ed.Enc.Română, Buc., 1972, de Adrian Oțetea, dă consistență legendei lui Aeneas, atestând rădăcinile latinei în afara Romei, în limbile romanice, în română și nu invers, fapt argumentat și prin latinitatea, la nivel de dialect, a limbii goților (geți) pe care a observat-o însuși Julius Cesar, numindu-i frați gemeni cu latinii=GERMANI, într-un spațiu geto-dacic [url="http://www.youtube.com/view_play_list?p=41CF2E7C0849C136"]http://www.youtube.com/view_play_list?p=41CF2E7C0849C136[/url] .
Goții, descriși în istorie doar de către Jordanes, în De Origine Actibusque Getarum, 551 AD, ca unică sursă, erau geți, "nomazi", plecați BC, coborând pe izvoarele din Carpați ale Vistulei până în Suedia, dintre geții sedentari ai lui Zamol ZIS, așa cum afirmă și savantul suedez Carolus Lundius, vorbind un dialect latin, [url="http://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:List_of_Proto-Indo-European_roots"]http://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:Lis...-European_roots[/url] și pe la izvoarele Dunării, în Pădurile Hercinice, unde i-a găsit Cesar.
Nimeni nu susține că originea triburilor latine, italice, ar fi în Peninsula Italică, ci în Bazinul Dunărean, ocupat cândva de geto-daci, vezi La grande Thrace, Ed.Carpați, Traian Popescu, Madrid, 1980.
De ce am susține noi, că limba noastră se trage din Peninsula Italică ?
Doar Școala Românească ne învață că strămoșii noștri erau niște papagali imbecili, ajunși de neghiobi slugi ale altora, nu pentru că au fost sufocați de forța copleșitoare a mașinii de război a unui imperiu sclavagist roman ajuns la apogeu (distrus și stăpânit apoi de către geții goți).
Nu par să existe cuvinte cu etimon german în limba română, deși colaborarea și conviețuirea "daco-germană" este arhiatestată prin bastarni, marcomani și goți.
După mine, fenomenul se datorează aspectului de dialect român al germanei din vremea lui Julius Cesar.
De exemplu cuvântul gotic FASTAN=solid, tare, care nu exista în latină, există totuși în sanscrită, ca PASTIA=solid și în română, FUȘTEI=treaptă solidă la scara de lemn, PUȘTAN=copil voinic, solid, tare, POSmagi, PISĂLOG de zdrobit boabe, a PUSTII.
         Iată mai jos filiația (prin schimburile P cu F, P cu C, F cu  B,V, B cu P, C cu H,S,  G cu C, T cu D, R cu L, etc., admise în studiul comparat al limbilor) la cuvinte latine, și gotice, traduse în românește de Dr.L.I.Cueșdean (cu radicalul identificat, la noi, marcat  cu majuscula ce nu apare altfel),  conform cu studiul [url="http://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:List_of_Proto-Indo-European_roots"]http://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:Lis...-European_roots[/url]
1.Plaga a Lovi, a Plesni  Flocan 2.deBilis  Bolnav  Pal   4.Barba  Barbă  Bars5.Fagus  Fag  Boka 6.Flavus  Bălai  Bala            7.Flos  Floare   Bloma 8.Frater  Frate  Broder 9.Tonare Tună  Donner
10.Duco conDuce  Tiuhan 11.Longus  Lung  Lags       13.fUmus  Fum   dAuns   14.fOres   POartă   dAur   15.hUmus  (GEos),pĂmânt Guma 16.pIsces   Pește  Fish* 18.Cerebrum  Corn  Haurn
19.Cor    inimă   Hairto                 21.CLino  a Culca  Hlain 22.CLoaca  a Clăti  Hlutrs 23.Cluere a auzi (urechi clăpăuge) Hliup          25.Centum   sută  Hund    26.CuBitus  Cârcă,sPate  Hups
27.Canis  Câine (Dac,Kinu) Huns 30.Gena  obraz, Chip  Chinnus      32Granum  GRâu   Caurn 33.GEnu  Genunchi  Cniu 34.Anser  Gânsac,gâscă     Gansus    36.Hortus  Gard   Garda
38.FErus  Fiară  tIre    40.Caecus Chior de un ochi  Haihs 42.Cano  a Cânta  Hana 45.Capere a Culege  Hairban           46.Cum  Cu   Ga             48.CuPere a Fierbe  aFiapian 49.Caseus  acru  apo
----război,Hârjoană,Harță  Harjis 54.Habere  a lua, a Găbji  Ghiban 56.HOstis Oaspete  gAsts    60.Vivere  Viu  Qius 61.VEnio  a Veni, a Chema  Qiman  64.Gravis  Greu Kaurioos 66.FUrnus  Jar Warmian
67.ManiFestus a întreBa ,a îmBia    Bidian  69.Memor memorie,Mărturie   Maurnan  70.Taurus Taur  sTiur  71.Tego a acoperi, sTog, Țol  Dechen     72.Sterilis  Sterp Staicoo  75.Sedeo a Ședea  Sitan
76.Serere, înSămânța   Saian  77.Sagire  a Căuta Sochian  78.Semel  Singur Sama 79.Semis Jumătate Samis  80.Senex Ghiuj, bătrân Sineigs  85.Medulla a unge,a zMângăli sMairpr    86.Neve  Neaua sNaiws
89.Sal  Sare Salt  91.SPuere a StuPi  Spiwan  92.PaRra vRabie sParwa  95.Sto  a Sta  Standan;---a păȘi Steigan  96.Sus groȘtei Swein  97.Soror Soră Swistar  98.Socrus  Socru   Swaihro
99.Sllavis  duLce Sutis  100.Sibare  a Șuera Swigloon---      gRijă  sauRga 104.Suere a coaSe Siujan 105.Sol  Soare  Sauil  107.Dens Dinte Tuntsus  !08.Edo a mânca, a glIOjDi,hamesIt  Itan
114.Esse Este Ist 119.Equus  Iapa  Aiktundi 120.NOmen   Nume  Namoo 123.Umerus  Umăr Ams 124.Ruber  a Roși Rauts  126.Ructare   a Râgâi, a voma  Rouhan*         128.Ovum   Ou  Ai
129.Unus  Unu Ains 130.Aqua(și Hitit) Apa Aha 131.Ascia (aschie?), toporIșcă Aqizi          135.Aevum  vEșnic  Aiws 138.Alius   Alt  Alus 142.Anima  dUh, suflet  AnDi 146.Angor   a Înghesui  Aggwus
150.Aro  a Ara Arjan       151.Arguo  luCios, Argintiu unAircns  153.Auctis a augmenta  Aucan 154.Aurora  rĂsĂRit Oostra  156.Acer    Ager,Acru Ahs    158.Nasus  Nas Nasa
159*.AUris  Auz,Urechi  Auso  162*.Stella  Stea Stairno 163.SUPer Pe, deaSupra Ufaroo 164.Juvenis  Juninca, Jun  Juggs  165.Ager  câmp  Acrs 166.Antie  frOntal, în frUnte  And  167.Arcus  Arc  Arazna    
169.Aes  metal Aiz 170.Alnus  Arin  Elira 172.Unguo  a  Unge  Ancho* 173.UmBo  Buric, OmBilic naBalo* 174.UnGuis  Unghie   naGhel* 175.OculUS  Ochi, vAz  Augo--- * vultUr  Ara   177*.Ovis  Oaie Aue
178.Regere  a stRâmtora Raihts     180.AnnOna  rOd, opulență Asans  181.OrNus  ceNUșă  Eshe           182.ORbus Orfan, Rob  Arbi   184.HORnus  Orar, Anu  Jarr  185.Iugum  Jugu Juc
187.Vadis  doVadă  Wadi     188.VAdere  plecAți, valea!  Wada* 189*.Vespa  Viespe  Wespe 190.UnDa a uDA,Tău  UaTo  192.Ventus  Vânt Vindr  193.Video  a Vedea Veitan    
194.Victima  a alege, victima  Weihan 195.Vincere  a înVinge Weigan 196.VirEre  mugUre, VlăstAr Visir* 197*.Velus  Lână Wulla 198.Vomere   a Vomita Vama     199.Urgere    a luCRa  vaUrchian  
200*.VeRbum  a VoRbi Vaurd  201*.VEstis Veșminte Vasian  202.Vescor  Vesel Vists  203.VEtus   Etate Vitsrus 204.Vegeo   Viu  Vacan   205.VEho    a vehicula, a da Ocolu gaVigan
206.Radix   Rădăcină, vRej vauRts 207.Lupus  Lupu  vuLfs 208.VeRmis Vierme Vaurm 209**.RApun  Nap (turNip,Englez) 210.REstis  a Răsuci, a îmPLEti (Plait,Eng) 211.Rota  Roată Rad*
212**.LevuS   Stânga (Left,Eng)           213.Lavo   a Lăia,a spăLa Laug*  214.Lacus Lac Lagul  215.LasCivus zeLos, Chef Lustus  217.Lectus  cuLcat, Legănat Ligan   218.LiBare   a Vărsa  Laithu
219.Liquo   a Lăsa jos Leian 220.Lingere  a Linge  biLaigon 222.LeVis   Ușor Lihts 223.LUbet  a Iubi Liufs 224.Liber  Lume Liudan 225.Lux   Lumina  Liuhat 226.LuGeo  Gaură, a sparGe Luche
227.LInum In Lein 228.Lucrum  a Lua Laun-----* a putea, Mocofan Magan 229.Manus  Mana  Mundr* 230.MatEola  săpĂliga  Modela* 231.Me   Ma, pe Mine Mik 232.Meditari  a Măsura Mitan
233*.Medium  la Mijloc  Mijdis 234.Mensis  Măsura de o lună  Mena 235.Minuere  a Micșora Mins 236.MuNus  a înNoi, a schiMba gaMains 237.MeiEre a urina, pișAre Maihstis
238.Molere a Macina, Melița  Malan ----* uMed, lapte  Milucs 239.Mulgeo a Mulge Milucs 240.MembRum  Mușchi,caRne Mimz 241.Mens   Minte Muns 242.MoRtuus  Mortu Maurt
243.Magnus  Mare Michils  244.Monile    a Mângâia  Miun*  245***.Morum    Mure (sMeur la Irlandezi)  246.Mare   Marea  Marei  247.ForMica   Furnică  Miera  249.Musca   Muscă   Muca
250.MuS   Șoarec  Maus  251.Mater  Mama Modir---*  oM Mana  252.Mel   Miere  Milit 253.NEbula  Nor (Nebel, Ger)  Niflhel* 254.NefRones  Rinichi (Niere, Ger) Nira
255.Natrix Năpârcă, Șarpe   Nadrs 256.Noegeum (Năclăit), a spăla  Nicr* 257.Numerus (a se Nimeri la), a distribui la  Niman 258.Nex mort, (pe Năsălie) Naus  ----* Jos  NIder (Neios, în greacă)
259.Nudus   gol  Nacads (GUmNOS în greaca)   260.Nox    Noapte  Nahts  261.NoVem   Nouă  Niun  262.Navis a înNota  Noor*  263.Nepos   Nepot  Nevo*  264.Nunc,  amu (aCum, Na' hai!)  Nu
265.Novus   Nou  Niuiz 266.Nidus      cuib    Nest*  268.Paastum   ( a aPăra), a proteja  Fodian  270.Pecu    a Culege  Faihu  274.Pellis   Piele  Fill  276.Pons  Potecă  Finvan----*  Pârț Furts  
277.QuErcus   stEjar  fAirguni  277.Perna   a aPleca   Fairsna  278.Penis  (Fasel, Ger, Fas în ungară)  282.PaTer   Tata    FaDar   283.Plectere  a îmPleti  Flahto
284.Pulex   Purec (Ploșniță) Floh 285.QuInque  Cinci Finf ----* a resPira  Fivehan   286.Pes  Picior, Pas (Fus, Ger.) Fotus 287*.Pumex   sPumă  (Faim, Ger.) ----* Prieten  Frijon
288.Porcus   Porc   Ferchel*  289.PosCoo   a ruGa (Fraga, Ger.) Fraihnan  290.Primus  Primul Furst*---*  Pârjol, Foc Foon  292.FAr    Orz  bArizins  293.Fucus  alBină  Bia*  294.FiBer    brun  Braun*
295.Feroo  a Purta Bairan  297.Fortis   fort  Bairgah ----* a aPara Bairgan  298.Fui  a Fi (pron.Bi, Eng) Bauan    300.Fulgeo a Fulgera Blech----* Bârnă  Brugga*   301.Fundus Fund Boden*            
302*.Fraxinus  Frasin (Birke, Ger.)  304.Torqueo  sToarce  Drecheln*  309*.TRans  pRin  paiRh   311.TOrRere  a șTerge, a sToarce, a Usca pAuRsus
313.TonGeo a Gândi(Gond, Ungar;denKen, Grm.) panGkian   314.TRIbus  cuIbul, locuinȚă, Târg, sat  Dorf*  315.TRuudo  a se sTrădui uspRiutan
317.TRees  copac, TRunchi(pr.Trii, Eng.) pReis ----*  mii, Toți (Tauzands, Ger.) pAsunti   319.Domoo a Domoli, a domestici  gaTamian  321.HErii  Ieri  gIstragis  323.LinGua Limba  tuGgo
----*  a fugi,Trap anaTrimpam----*  ploaie, Duș, Dușcă Tuz   325.Duo Doi Twai   326.DEcrimare lAcrima (DA=apă, TĂU) TAgr    327.Dies   Zi  SinTins   328.Deus  Zeu  Tiz
329.Decem  Zece (Dece,Dac) Taihun----*    coDru  Triu 331.FeTus  a da Țâță, Doică, Dădacă  Dadian----*  a faCe, a DUra, a Găti Gadeths   333.FinGoo  Cocă taiGs
334.Infestus  Dârz, Îndrăzneț  gaDars----*    aDânc Tif  335.FORia  transFug, a Trăda Trizan*  340.GeNus  a genera, a Naște  ChiuNi                                                                                                                                                                                                                                    
341.Gustare  a Gusta Chiusan----***   Țeapă (pr.Țorn, Eng)----*    a Dori, vis  Traum*  -----* FUTrei (în dialect Oscan) FaTa  DauhTar     ----*    Cracă Hooha-----*   Hain, rău  Hatis
342.Clepoo Hoț Hlifan----*  sfÂnt  hUnsl-----*  iaRbă gRas----*în întrEg HailAgs         344.Caput Cap Haubip----*    Cange  Hachen----*     a tUși  hUsten*----*     a grupa, Oaste   GOps
----*     a Chema, a Colinda  Golian   347.PrehenDere a uiTa  bighiTan----*    Groază  Gaurs----*    Grindă   Grindil349.-QUe și  -U    350.Quiees poCit Cheila----*   Burtă  wamBa
352.BItuMen  rășINă, Mâzgă, ChIt  Chit    ----*   a Chinui, înJunghia  banJa  353.Nedoo   a înNoda  Neepla----*     Unt  salbOn 356.Se(Sibi,Suis) Se, Sine, Sieși  Sik   357.Sex  șase  Saihs
359.SORdeeRE  a Smoli, negRU  Swartz      ----*    fiU         sUnu      361.OleCran  cot  Aleina   365.Octo  Opt Achtau----*     Agrișe  Acran----*    a poseda, a Avea    Aigan
368.Ador  cereale, bucAte  Atisc----*   vlĂstar (Ashduer, Hitt.)  Asts----*    ieșIre, afAră  Ars* 372.Vox  Voce  Vattr*----*     mLaștină  Letto*----*     a sări, pârLeaz  Laics
-----*    stepă, Lan  Land*----     a minți  Liugan 373.Lynx  râs  Luhs*----*    tineri, Muguri  Magus----*    buzunar, Mușuroi  Magen----*    cal, Mârțoagă  Marr*----*    Mied  Miudr*
----*    fUlger  Miln*----*    plată, Mită  Mizdoo----*    crEer, Măduvă  MErgr*----*    scUrt  mUrghi*----*    iMi  Mein----*     Ascuns, Mască  MEiss*----*    Jordie,Gătej  Gazds  379.FuUtis  FurtUnă  giUtan
Total L 246 cuvinte ( 81 % comune cu cele "germanice","gotice", getice;  64 % din totalul de 382 latine în studiu)  R  277 ( 95 % comune cu cele getice; 61 % din totalul de 452 românești; nu conțin majuscule, cele care nu au rădăcini comune)   G 292 (95 % se regăsesc în română și 81 % se regăsesc în latină; cele cu ** sau *** nu intră în calcul).
Din 541 rădăcini indo-europene studiate, 452 revin românei (84 %), 380 latinei (71 %), 364 limbii grecești (68 %), 273 limbii goților sau geților (50 %), 267 limbii slavone (50 %), 201 albanezei (46 %), 15 revin tracilor (2%) și două dacilor.
Oare tot nu e clar că rumânii vorbeau românește înainte de a exista Roma?
Consultați și tabelul lui Marin Barbulescu -Dacu, întocmit acum 70 de ani.
Dacă "semințele" latinei erau în afara Romei, de ce să le căutăm noi numai la Roma și nu chiar în România?

[quote name='ego_zenovius' date='Feb 25 2009, 08:50' post='6065920']
SPECIFIC, -Ă, specifici, -ce, adj., s.n. 1. Adj. Care este propriu, caracteristic unei ființe, unui lucru sau unui fenomen; particular, distinct. ♦ Care se raportează la o unitate, la o cantitate (dintr-un material). 2. S.n. Caracterul propriu, particular, special al cuiva sau a ceva; specificitate, notă distinctivă. – Din fr. spécifique.  

chiar crezi ca "specific" si "lipsa de originalitate" merg bine impreuna?
[quote]

In tot lexicul latin presupus a fi fost adus de romani rom^nilor, NU EXISTA NICI UN CUVANT SPECIFIC CIVILIZATIEI ROMEI.

[quote name='Infinitty' date='Feb 25 2009, 10:07' post='6066061']



2.) ] (mersi! mai erau și altele în familia IE, dar am vorbit despre grupa romanică......ce e cu ea .... de unde vine ...)
R: Da! si de unde provine ?!, eu zic ca vine din Latina, ... DACA tu ai alte dovezi, arata de unde mai poate proveni !  ;)

Daca te bazezi pe presupuneri, atunci iti spun ca si eu am presupus existenta unui grup "romanic" PRE-latin, insa am ajuns la concluzia ca similitudinile dintre limbiile NEO-romanice, indica spre o origine recenta, adica din Latina si nu altfel.
Daca ai probe care sa infirme acest fapt te rog sa le postezi altfel incercam doar sa ne convingem reciproc prin persuasiune.
[quote]

Care este ratiunea de a admite compunerea unor cuvinte precum:
1.MUJDEI = MUST DE AI = MU-JD-EI
2.ABIA = AD  VIX = A-BIA
3.ACEL = ECCE  ILLU = AC-EL
4.ACEST = ECCE  ISTU=AC-EST
5.ACIUI = ACCU BILARE=AC-IUI
6.INCOACE = ECCUM  HACE = ÎN-COA-CE
7.ACOLO  = ECCUM  ILLOC = AC-OLO
8.a ACOPERI = AC  COPERIRE=AC-OPE-RI
11.ACUM = ECCUM  MODO = AC-UM
12.a ADAPA = AQUA-RE=AD-ĂPA
13.ADAPOST = AD APOSITUM=AD-ĂPOST
18.ADINEAORI = AD  DE  IN  ILLA  HORA=A-D-IN- EA-ORI

Si de a respinge compunerea cuvintelor:

LINGURA = LIN-GURA, LIN-GUROI, LIN-GURITA, ce depind evident de dimensiunea GURII
deosebire de GULA=G^TLEJ in latina cu LINGULA
MASLINA = MAS-LIN-a
VIESPE = VIE-SPE
BOSUMFLAT = BOS-UMFLAT
STEJAR = STE-JAR

#26274
OvidiuD

OvidiuD

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 780
  • Înscris: 12.08.2007

View PostLeinarius, on Feb 25 2009, 00:03, said:

Ai afirmat ca spatiul nord-dunarean devenise impropriu locuirii, ti s-a aratat ca este o exagerare.
Eu inca nu sunt convins de cronologia pe care ai dat-o pentru perioada rece...
Tot ce am facut a fost sa repet ce au observat arheologii si paleoclimatologii in toata Europa: scadere masiva de populatie in nordul Europei pe fondul racirii climei (migration period pessimum). Apoi avem incalzire si crestere masiva de populatie (medieval warm period). Nu am inventat eu nici termenii si nici ideea. Am vrut sa va amuz cu povestile cu ghetari care izbeau zidurile Constantinopolului. Asa cum zicea si Tihomir, au mai fost si mai sint ierni aspre. Insa nu cu aceeasi frecventa, daca e sa cred climatologii. Trei ierni aspre la rind au un efect asupra orataniilor...

Quote

Inca ceva, referitor la observatia cu 400 000 de suflete: populatia Ardealului in epoca considerata "rece": cred sincer ca nu percepi bine modul de viata de atunci: am scris si eu mai sus ca era un mod absolut primitiv de viata. IN conditiile date 400 000 nici nu e un numar mic. Tinand cont ca in Ardeal zonele impadurite erau  intinse, suprafata propice unor asezari mari sau unor formatiuni de tip comunitati extinse era relativ redusa, iar in celelalte zone locuirea nu putea fi extensiva, desi putea asigura un potential latent.
Modul de viata era primitiv, dar din anumite puncte de vedere era superior perioadei romane. Scheletele gasite in Europa dupa caderea imperiului arata oameni mai putin dar mai inalti si considerati mai bine hraniti decit cei de pe vremea romanilor (daca se insista o sa gasesc documentatie). Se considera ca alimentatia se schimba de la grine (sursa principala de calorii pe vremea romanilor) inspre produse animale. Deci avemi oameni mai putini dar cu un stil de viata mai sanatos, relativ la epoca bineinteles.
Teoretic posibil ca atunci cind conditiile devin mai bune sa fie crestere de populatie exclusiv din surse locale. Dar asta nu e in concordanta cu arheologia.

Arheologia ne arata ca avem morminte de origine sud-dunareana (tipuri de morminte care apar mult mai recent la sud), atit crestina cit si pagina. Apoi avem morminte de unguri, atit crestini cit si pagini. Apoi avem daco-romanii de pe plaiuri.

Daca asta avem in Transilvanai approximativ pe la anii 800-900. In acest context, cum a fost posibila romanizarea Moldovei? Putem considera ca daco-romanii ramasi dupa Aurelian au romanizat Moldova pina la Nistru? Dar vezi ca daco-romanii sint gasiti in zone specifice din Ardeal, adica dupa domnul Baltag intre 600-800 de metri. Asta inseamna ca acei daco-romani ar fi fost foarte numerosi, dar nedetectabili arheologic. Teoretic posibil, dar oare cit de probabil?

Quote

Zone suprapopulate nu au existat in regiune in perioada aceea...
Cultura Bijelo Brdo e foarte bine documentata, sint mai multe urme arheologice de la ea. Asta se intinde in parti din Ungaria si Croatia de astazi, si in alte regiuni. Am vazut ca apare si in Transilvania. In schimb cultura "plaiurilor transilvane" nu apare nici la sud si nici in Moldova. Concluzia de bun simt este ca cultura Bijelo Brdo este in expansiune si cultura daco-romana din Transilvania nu e in expansiune.
Acea cultura Bijelo Brdoa fost considerata in trecut ca fiind maghiaro-slava. Insa recent unii istorici, au inaintat ipoteza ca era o cultura multi-etnica, cu o importanta componenta romanica. Dupa parerea mea asta era la mintea cocosului, daca ne gindim ca acea zona era bine populata cu populatie romanica mult inainte de aparitia maghiarilor sau chiar a slavilor.

Quote

Ma vad nevoit sa iti propun alta consideratie: aceea a oportunitatilor... daca au fost miscari dinspre sud inspre nord ele au fost probabil cauzate de stabilirea unor relatii trainice intre puteri sud-dunarene si vasalii nord-dunareni, relatii care ofereau stabilitatea necesara unei aventurari in sensul descris.
Ma refer aici la crestini sud-dunareni in cautare de un spatiu potrivit unui mod de viata potrivit: crescatori de animale si negustori, poate si agricultori, desi acestia din urma sunt mult mai legati de pamant decat primii.
Asta nu poti s-o propui tu ca deja am propus-o eu   ;)
Agricultorii nu sint legati de pamint, ei sint legati de ideea de a avea propriul ogor. Sint dispusi sa mearga pina in Transnistria sau chiar pina in Kazakhstan daca li se promite pamint.

Quote

Asadar spatiul nord-dunarean putea fi vazut de la un timp incolo ca o "tara noua", unde pana atunci fusesera puteri straine, conflicte si miscari de forte si populatii, acum era relativa liniste, prin echilibrul nou de putere intre  franci si bulgari.

Asadar eu cred ca daca a fost vreo miscare sud-nord ea trebuie sa fi fost incepand cu sec. 9... Si de venit nu au venit doar romanici, asa cum poate credeti, ci au venit o sumedenie de oameni si de idei noi, s-a instalat bilingvismul acela latino-slav, s-au stabilit legaturi comerciale, culturale si religioase cu sudul.
Mi-ai luat vorbele de pe limba. Fara acele legaturi, oare ce s-ar fi intimplat cind ungurii trec la catolicism?

Edited by OvidiuD, 25 February 2009 - 16:02.


#26275
eleonora15

eleonora15

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 229
  • Înscris: 09.12.2008

View PostInfinitty, on Feb 25 2009, 09:07, said:

1.) Ti-am despartit textul, un fragment, nu ai fost de acord, ... eu nu imi pierd vremea pt., mine este limpede ca se poate desparti orice text oricum, nu mai doresc sa insist.(dacă îl despărțeai conform limbii române aș fi recunoscut imediat că așa este. Ai despărțit o gogomănie care nu e în nici o limbă și imaginezi diferite cuvinte românești de aici. Ți-am arătat că acel text despărțit de tine nu este în limba română. Ciește cuiva ,unui român, textul despărțit de tine și întreabă-l dacă a priceput ceva din el.Nu trebuie să insiști tu aici.Insist eu  casă -ți demonstrez că ai spus o enormitate.Nici măcar un text din italiană sau franceză nu se desparte conf limnbii române. Așa că nu mai da bir cu fugiții și recunoaște că nu merge)

Daca te bazezi pe presupuneri, atunci iti spun ca si eu am presupus existenta unui grup "romanic" PRE-latin, insa am ajuns la concluzia ca similitudinile dintre limbiile NEO-romanice, indica spre o origine recenta, adica din Latina si nu altfel.
Daca ai probe care sa infirme acest fapt te rog sa le postezi altfel incercam doar sa ne convingem reciproc prin persuasiune.
Dacă tu crezi că latina era singura din grupa ei acolo înseamnă că nu îți dai seama cum s-au răspîndit limbile în neolitic. La data cînd se ridică Roma erau deja răspîndite dialecte italiene din care făcea parte și latina.Faptul că dialectele italiene sînt așa de deosebite unul de altul demonstrează acest lucru.
Despre inelul de la Ezerovo și despre plachetele dacice de plumb nu mai zic pt că am constat că nu îți dai seama cînd un text e bine despărțit în cuvinte șu cînd nu e. Limba de pe plachete demonstrează că romăna nu se trage din latină.DACEBALĂ ÎNAÎNCEA DU ARMĂSA DACĂ CE ADESĂ SĂ (Î)NTA DĂ MUNCIOILA DU MĂRIRESĂ SARMIGETAUZA.ACI NOI LADU PUSERĂM (EL9 STĂ PESTE ARMĂSA RUMUNĂS(Î).....PALACHETA NR 16.
aSTA ESTE LIMBA ROMÂNĂ,NU CE DESPARȚI TU ACOLO.aSTA POATE ÎNȚELEGE UN ROMÂN,CHIAR DACĂ NU ȘTIE UNELE CUVINTE DE EX muncioila.

#26276
Leinarius

Leinarius

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,061
  • Înscris: 21.06.2007

View PostOvidiuD, on Feb 25 2009, 15:55, said:

Asta nu poti s-o propui tu ca deja am propus-o eu   ;)
Agricultorii nu sint legati de pamint, ei sint legati de ideea de a avea propriul ogor. Sint dispusi sa mearga pina in Transnistria sau chiar pina in Kazakhstan daca li se promite pamint.

Mi-ai luat vorbele de pe limba. Fara acele legaturi, oare ce s-ar fi intimplat cind ungurii trec la catolicism?

OK, hai sa zicem ca ai propus-o tu, nu ma deranjeaza.
Dar iti aduc aminte ca in fapt ai insistat pe clima si temeperatura scazuta.

Aia cu agricultorii e cam subreda... Ai zis ca pleaca in cautare de ogoare roditoare "daca li se promite"... Cine anume sa promita? Aici am o parere oarecum diferita. Eu cred ca daca au plecat spre Carpati oameni din sud au fost fie crescatori de animale, fie negustori, mestesugari, fie clerici.

Insa inca odata: nu au fost numai romanici...

#26277
Pierde_verile

Pierde_verile

    Senior Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 3,870
  • Înscris: 10.07.2008

View PostOvidiuD, on Feb 25 2009, 15:55, said:

...
In schimb cultura "plaiurilor transilvane" nu apare nici la sud si nici in Moldova. Concluzia de bun simt este ca cultura Bijelo Brdo este in expansiune si cultura daco-romana din Transilvania nu e in expansiune.
...

Nu ne situăm apriori în tabăra negaționistă, dar considerăm că pe baza unei singure cercetări arhelogice - Albești, Mureș - într-o așezare aflată la peste 400 m este foarte greu de postulat existența unei culturi materiale aparținând populației românești [cum crede Gh. Baltag, pentru anii 600, 700][similititutidini cu necrople din cultura Mediaș, germanică și avară târzie]... În baza acestor observații, considerăm că așezarea de la Albești ar putea aparține unei comunități locale în care au persistat elemente germanice ... și slave

Ioan Marina Țiplic - Contribuții ... secolele IV - XIII, 2005, pag. 74-75.
Adică daco-romanii ăia erau gata să-i românizeze și pe alții, pe moldoveni, dar nu s-au românizat nici pe ei.

Ei am o bănuială că undeva pe Someșul Mare și pe Tisa, pe cursurile superioare ale râurilor din Moldova (Nistru, Prut, Siret) s-au stabilit ceva romanici, provenind de la Sirmium imediat după anul 600. Atunci nu cred că mai era nimic romanic  rămas de pe vremea provinciei Dacia Antiqua. De la ei s-a păstrat  în Țara Lăpușului Colinda Păcurarilor (Miorița) care descrie ceva obicieuri de înmormântare de la mijlocul mileniului respectiv. Sunt și ceva indici arheologici (ceramica la roată rapidă,  creșteri bruște de populație, poate și ceva tezaure romane prin Bucovina...).

Ăia au început România de azi, după ce cu un secol mai înainte Iustinian I era hotărât să înființeze nu departe un stat slav , în sudul Moldovei, dar era o populație prea înapoiată, păgână, pentru așa ceva..

Edited by Pierde_verile, 25 February 2009 - 17:23.


#26278
tihomir

tihomir

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 8,229
  • Înscris: 29.09.2006

View PostOvidiuD, on Feb 25 2009, 15:55, said:

Asta inseamna ca acei daco-romani ar fi fost foarte numerosi, dar nedetectabili arheologic. Teoretic posibil, dar oare cit de probabil?

De ce nedetectabili arheologic? Si in Moldova aveam culturi arheologice cu importante elemente romanice (si alogene desigur) precum Costisa-Botosana si Dridu.


View PostOvidiuD, on Feb 25 2009, 15:55, said:

Acea cultura Bijelo Brdoa fost considerata in trecut ca fiind maghiaro-slava. Insa recent unii istorici, au inaintat ipoteza ca era o cultura multi-etnica, cu o importanta componenta romanica. Dupa parerea mea asta era la mintea cocosului, daca ne gindim ca acea zona era bine populata cu populatie romanica mult inainte de aparitia maghiarilor sau chiar a slavilor.

Bun si care e raspandirea culturii Bijelo Brdo pe teritoriul Romaniei de azi? E una de proportii sau una de "infiltratie"? De ce ii acorzi acestei culturi un rol hotarator cand in realitate pe teritoriul Romaniei de azi ea este o cultura minora in ceea ce priveste raspandirea? Si apropo, Bijelo Brdo e o cultura maghiara si slava ce corespunde standardelor de viata si productie din perioada de inceput a formarii regatului maghiar, surprinde sedentarizarea si crestinarea ungurilor si a oamenilor fideli noului regim. Normal ca sunt si elemente romanice dar minoritare.

View PostPierde_verile, on Feb 25 2009, 17:21, said:

Adică daco-romanii ăia erau gata să-i românizeze ?i pe al?ii, pe moldoveni, dar nu s-au românizat nici pe ei.

Fraiere acolo e vorba de un sit arheologic bine precizat ori daco-romanii locuiau pe un areal mult mai extins, mai ho cu generalizarile.

Edited by tihomir, 25 February 2009 - 18:19.


#26279
Hangeonos

Hangeonos

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,038
  • Înscris: 30.11.2008

View PostPierde_verile, on Feb 25 2009, 17:21, said:


Nu ne situăm apriori în tabăra negaționistă, dar considerăm că pe baza unei singure cercetări arhelogice - Albești, Mureș - într-o așezare aflată la peste 400 m este foarte greu de postulat existența unei culturi materiale aparținând populației românești [cum crede Gh. Baltag, pentru anii 600, 700][similititutidini cu necrople din cultura Mediaș, germanică și avară târzie]... În baza acestor observații, considerăm că așezarea de la Albești ar putea aparține unei comunități locale în care au persistat elemente germanice ... și slave

Ioan Marina Țiplic - Contribuții ... secolele IV - XIII, 2005, pag. 74-75.
Adică daco-romanii ăia erau gata să-i românizeze și pe alții, pe moldoveni, dar nu s-au românizat nici pe ei.

Ei am o bănuială că undeva pe Someșul Mare și pe Tisa, pe cursurile superioare ale râurilor din Moldova (Nistru, Prut, Siret) s-au stabilit ceva romanici, provenind de la Sirmium imediat după anul 600. Atunci nu cred că mai era nimic romanic  rămas de pe vremea provinciei Dacia Antiqua. De la ei s-a păstrat  în Țara Lăpușului Colinda Păcurarilor (Miorița) care descrie ceva obicieuri de înmormântare de la mijlocul mileniului respectiv. Sunt și ceva indici arheologici (ceramica la roată rapidă,  creșteri bruște de populație, poate și ceva tezaure romane prin Bucovina...).

Ăia au început România de azi, după ce cu un secol mai înainte Iustinian I era hotărât să înființeze nu departe un stat slav , în sudul Moldovei, dar era o populație prea înapoiată, păgână, pentru așa ceva..
Spre deosebire de alte populatii romanice, mostenirea romana la rom^ni este egala cu ZERO.
Abia la nivelul statelor medievale rom^nesti exista o oarecare influenta bizantina la nivelul cultului crestin.
P^na la sf^rsitul mileniului I, inca mai exista obiceiul incineratiei, cu sau fara urne.
In afara ungurilor,ce aveau in spate Statul papal, nimeni nu a reusit sa stapaneasca pe rom^ni mai mult de cateva secole,dovada in sine ca ei existau undeva in zona.


View PostPierde_verile, on Feb 25 2009, 07:34, said:

Nici Moldova nici Muntenia nu au afost pustii, Au fost locuite de slavi, mai mult sau mai puțin influențați de Imperiul Roman, respectiv de Imperiul Bizantin. Cultura arheologică Costișa- Botoșana - Hansca au fos parțial românească, probabil ale unor romanici veniți peste munți direct de la Sirmium, dar au fost năpădiți de slavi. Cultura Ipotești - Cândești a fost slavă. Ceea ce îi este specific este lipsa de originalitate în sistemul de încălzire al locuințelor. Este același ca în alte părți mult mai nordice cu culturi tipic slave. În Ardeal prezența germanilor și avarilor i-a îndepărtat pe slavi până târziu, dar tot ei au fost autohotonii când au venit valuri mai serioase de români creștini. Gata cu minciuna. Să-ți spun acuma despre donariul cu "Ego Zenovius"? Nu, ți-e destul pe azi.
Domnule,daca ar fi fost slavi,rom^na avea multe cuvinte cu etimon slav,dar repet,nu are.
A vehicula niste minciuni sfruntate la adresa rom^nilor nu este un gest de prietenie.
Statisticile oficiale din vremea URSS sunt mincinoase:
din 1000 de cuvinte comune cu bulgarii, 500 sunt comune numai cu rom^nii si cu nimeni altcineva,cautati in DEX pentru numele lui Dumnezeu si nu mai vehiculati minciuni.Restul de 500 sunt cuvintele slavonei cu traseul sud-nord,nu invers.Oricine stie ca bulgarii i-au crestinat pe ceilalti slavi.
Etimoane din nordul Dunarii sunt in total doar 280,tot restul etimoanelor vin din sudul Dunarii, dar nu din cauza ca au venit populatii din sud ci din cauza ca sudul si nordul dunarean este locuit de milenii multe de acelasi neam,de dinainte de a aparea Imperiul Roman, cu romani cu tot de acelasi neam cu rom^nii,care constituiau grosul populatiei din acest spatiu dupa M.Gimbutas si Mansuelli.

View Posteleonora15, on Feb 25 2009, 07:39, said:

Poate Cezar vorbea de alți goți,era beat cînd a zis asta sau un visător îi pune asta în cîrcă.Latina nu va apare sora limbii goților germani în veci. E prima dată cînd aud așa ceva.
E normal să nu aveți succes cu asemenea despărțiri în care SAR-ma  e format ca și SAR-donic sau SAR-sailă. Acel Sorin Olteanu pe care tot îl citați a explicat f simplu țși clar de ce seasmănă multe cuvinte în diverse limbi de ex Japoneză și română,cuvinte care au în aceste limbi înțelesuri diferite și care evident mnu provin dintr-o limbă comună mai veche.Ele seamănă pt că sînt construite cu un număr redus de sunete milioane de cuvinte.Cu atît mai mult ,zic, eu or să fie asemănări între cuvintele unei singure limbi. Ceea ce faceți dv e TOTAL eronat; stejar......stă jarul provenit din acest lemn  mai mult decît altul.....e o explicație puerilă.
Domnule "lingvist" ,trebuia să știți că grupa de limbi latine există pt unii jurnaliști; lingviștii o numesc ROMANICE.Asta pt că tot ei numesc latină o singură limbă și anume aceea din Latium.E adevărat că ei admit că acea limbă s-a vorbit în mai multe variante de ex latina prisca,latina tîrzie,latina evului mediu (în scris).Deci dacă tot vă prezentați ca lingvist respectați terminologia lingviștilor.
Aveti lincul din Wikipedia si mai intrbati de unde?
Suntem oameni seriosi sau copii?

#26280
Pierde_verile

Pierde_verile

    Senior Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 3,870
  • Înscris: 10.07.2008

View PostHangeonos, on Feb 25 2009, 18:31, said:

Spre deosebire de alte populatii romanice, mostenirea romana la rom^ni este egala cu ZERO.
Abia la nivelul statelor medievale rom^nesti exista o oarecare influenta bizantina la nivelul cultului crestin.
P^na la sf^rsitul mileniului I, inca mai exista obiceiul incineratiei, cu sau fara urne.
In afara ungurilor,ce aveau in spate Statul papal, nimeni nu a reusit sa stapaneasca pe rom^ni mai mult de cateva secole,dovada in sine ca ei existau undeva in zona.
Cu excepția goților (județul Buzău), hunilor (Timiș), gepizilor (Cluj), anților (Neamț), pecenegilor (Tulcea) și cumanilor (Buzău) care și-au avut locurile centrale în România de azi.

În general se crede că nu se va descoperi niciodată urme de unde a fost tabăra lui Atilla, unde l-a primit pe Panites Priscus. Poate că totuși:
http://blog.enciclop...de-la-cornesti/

Edited by Pierde_verile, 25 February 2009 - 19:10.


Anunturi

Second Opinion Second Opinion

Folosind serviciul second opinion ne puteți trimite RMN-uri, CT -uri, angiografii, fișiere .pdf, documente medicale.

Astfel vă vom putea da o opinie neurochirurgicală, fără ca aceasta să poată înlocui un consult de specialitate. Răspunsurile vor fi date prin e-mail în cel mai scurt timp posibil (de obicei în mai putin de 24 de ore, dar nu mai mult de 48 de ore). Second opinion – Neurohope este un serviciu gratuit.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate