Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
PINNED Black Friday 2018

PINNED Este Black Friday țeapa? Dis...

Despre biodiesel

Alegere boxe de podea
 Probleme Steam Heroes 6.

Ventilator sony vaio

TV black friday

Interfata noua VCDS versiune 2018
 Creare cont online

A murit Max, ursul

oglinzi sharan

Tip SSD
 Repozitionare acumulator auto

Baterie externa

Synology DS218Play - transfer fis...

Securom-Conflict with Emulation S...
 

Originea românilor

- - - - -
  • This topic is locked This topic is locked
32344 replies to this topic

#26281
Hangeonos

Hangeonos

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,038
  • Înscris: 30.11.2008

 eleonora15, on Feb 25 2009, 07:39, said:

Poate Cezar vorbea de alți goți,era beat cînd a zis asta sau un visător îi pune asta în cîrcă.Latina nu va apare sora limbii goților germani în veci. E prima dată cînd aud așa ceva.
E normal să nu aveți succes cu asemenea despărțiri în care SAR-ma  e format ca și SAR-donic sau SAR-sailă. Acel Sorin Olteanu pe care tot îl citați a explicat f simplu țși clar de ce seasmănă multe cuvinte în diverse limbi de ex Japoneză și română,cuvinte care au în aceste limbi înțelesuri diferite și care evident mnu provin dintr-o limbă comună mai veche.Ele seamănă pt că sînt construite cu un număr redus de sunete milioane de cuvinte.Cu atît mai mult ,zic, eu or să fie asemănări între cuvintele unei singure limbi. Ceea ce faceți dv e TOTAL eronat; stejar......stă jarul provenit din acest lemn  mai mult decît altul.....e o explicație puerilă.
Domnule "lingvist" ,trebuia să știți că grupa de limbi latine există pt unii jurnaliști; lingviștii o numesc ROMANICE.Asta pt că tot ei numesc latină o singură limbă și anume aceea din Latium.E adevărat că ei admit că acea limbă s-a vorbit în mai multe variante de ex latina prisca,latina tîrzie,latina evului mediu (în scris).Deci dacă tot vă prezentați ca lingvist respectați terminologia lingviștilor.
Eu nu am nevoie de succes,dar intamplator am studiat lexicul rom^nesc si stiu ce vorbesc spre deosebire de altii care dau cu mamaliga-ngeam sa se afle in treaba.
Rom^na este o limba extrem de veche,cu cuvinte atestate in scris cu mii de ani inaintea Imperiului Roman.

Exista argumente absolut plauzibile ce pot sustine vechimea limbii rom^ne, cel putin de pe vremea construirii sistemului ceramic de canalizare subterana din Rom^nia, de acum 7200 de ani, de la Sarmis e getu Za, regia..
Bogăția de nume hinduse, vedice din România ne determină să afirmăm că europenii VEDII erau RU-MÂN-I cu atât mai mult cu cât ei se numeau și RA-MAN-I și foloseau cuvinte identice cu românii de azi, ca de exemplu LIMBĂ, POTECĂ, BANI.
Ei au fost cei care dupa 1500 de ani au construit in India ,la Har-APA, acelash tip de canalizare subterana.
Iată o listă de cuvinte ale RAMANILOR VEDII, din mai multe surse :    

Română Vedică Etimon Toponime Zei   
1-APĂ   APA latin LA HORE DEVA   
2-BAN  
"MONEDĂ" BAN necun. TURBAT DASI=dacii   
3-BAN "STĂPÂN" maghiar   
4-BOU   BO lat IASC=iasca DANU   
5-GATA GATA albanez GAIA IAMA   
6-GÂT   GÂT "cărare la Gange" slav   
7-GEAMĂNĂ JAMANA lat GAȚI=pantaloni APA   
8-GRAMADĂ GRAMATA slav   CRIȘNA   =Crish   
9-GUȘĂ   GOSA lat CAR ACI  =car aici ȘIVA=ceva   
10-IAMA IAMA turc CĂLCATA "Calcuta"   
11-IASCĂ IASCA lat   
12-IATĂ   IATA bulgar   
13-ISMĂ   ISMA necun. DELI=deluts   
14-LIMBĂ LAMBA lat PATNA  =Putna   
15-MAIU   MAIU lat DACA  =cutit dacic   
16-MÂNIE MANIU   lat   
17-MASCARĂ MASCARA turc   
18-MUIERE MUHEREA lat   
19-MUTRĂ MUDRA grec   
20-NIMICA NIMILICA lat   
21-NIȚICĂ NADICA nec   
22-PARA "MONEDĂ" PARA turc   
23-PĂMÂNT BAMAN     lat   
24-PITĂ     PITA bulgar   
25-PLEAVĂ PLAVA       slav   
26-PLUTĂ   PLUTA bulgar   
27-POTECĂ PATICA bulgar   
28-PRICINĂ PRACINA bulgar   
29-SOARE SURIA lat   
30-VAD     VAD lat
Limbile hinduse sunt foarte puțin cunoscute de către români, deși acest lucru este imperios necesar pentru a studia limba română, care stă la originea celor hinduse, în partea care privește lexicul lor european.  
Mutra la români este expresia feței, etimon grec, dar la hinduși, ea este expresia gesturilor, în dans.  
Alte cuvinte rumâno-vedice sunt JUG, a se IN-VÂRTI, ZVON, ZÂT!, RAI, PĂSAT, HAZ, DANDANA, a CIUPI, BRAMBURA, CANDRIU, după Mioara Alecu-Călușiță, ca și CĂLARE, PE, EA, MAI, TARI, ÎNCĂ, DUȘMAN; CIOLI „pe furiș”, corelat evident cu a CIULI urechile, a KIULI și CIOALNI „a păcăli, a fura”, în maghiară; medicina AIUR-VEDICĂ este categoric corelată cu cuvintele românești a AIURA și a VEDEA AIUREA ce semnifică în bună parte fenomenul halucinogen, unul dintre efectele pe care le combate sau le urmărește medicația, în sensul bun al cuvântului.
Augustin Deac, în „Istoria adevărului istoric“, p. 380-390, dă o listă cu peste 1.400 cuvinte, identice, în română și sanscrită, una dintre variantele limbii vedice.  
VAR înseamnă cetate.    
Toponimele VAR-TE, în Brașov, VAR-NA, în Bulgaria, VER-O-NA, în Italia, VAR-ȘOV-IA și VAR-OȘ „oraș“, în maghiară, pleacă de aici.  
De la aceste 60 de cuvinte RAMANE VEDICE putem constata că RAMANII erau RUMÂNI și vorbeau o ROMÂNĂ care nu s-a schimbat deloc, în 4000 de ani.  
PRACINA și LAMBA pot sugera faptul că vocalele puteau fi citite ca în engleză, rezultând PRICINA și LIMBA ori chiar APA NU ȘADE pentru UPA NI ȘADE, o sintagmă cu substrat filozofic în cea mai pură limbă română.    
Din 30 de cuvinte vedice, la 13 există eticheta  de etimon „latin“, 5 de etimon „bulgar“, 3 de etimon „turc“, 3 de etimon slav și unul de etimon chiar maghiar.    
Unde erau latinii, bulgarii, turcii, slavii și maghiarii, în urmă cu 4000 de ani ?    
Observăm că etichetele de latin, slav și turc ori maghiar, sunt niște grave erori, pentru că ele de fapt aparțin limbii daco-române.  
Constatarea că, astăzi, arte marțiale hinduse se cheamă CĂLARE PE EA, MAI TARI, ÎNCĂ TARI, că CIOLI, înseamnă a CIULI, a KIULI, că AIUR VEDA înseamnă a vedea aiurea, în hindusa contemporană, că există cel puțin 60 de cuvinte rumânești în vedică, 300 de cuvinte onomatopeice și 1000 de cuvinte matcă cu etimon necunoscut, ne face să fim siguri că limba română nu s-a schimbat în ultimii 4000 de ani, de când este atestată limba vedică în India.  
Schimbările mult mai mari, între etimoanele latine romane și cuvintele românești, sugerează un grad de rudenie început cu 7000 de ani în urmă și nicidecum cu 1900 de ani în urmă, de pe vremea  lui Traian și Decebal.
Atunci noi vorbeam aproape aceeași limbă ca și astăzi.
Romanii vorbeau o limbă rumână mult mai veche, cu rădăcini de acum 7000 de ani.
Ea s-a dezvoltat în alt sens, luând o altă turnură, așa cum se întâmplă adesea cu colectivități izolate, ce conservă forme arhaice dintr-o limbă, precum canadiana franceză ori modul de a vorbi din Basarabia.  
Marele nostru istoric Constantin Daicoviciu spunea, în urmă cu mulți ani, că dacii vorbeau o limbă proto-latină.  
Asta înseamnă că de fapt și el recunoștea că rădăcinile limbii latine au apărut, prima dată, la rumânii din România.  
Rădăcinile românești ale limbii latine au ajuns, odată cu rumânii din România, în Italia, Franța și Spania, generând limba latină clasică și limbile romanice, probabil, începând cu 4-7 mii de ani în urmă.    
Tot ele au ajuns, odată cu rumânii din România de acum 4-5 mii de ani, în India și Sciția de pe Amur, constituind o parte din vocabularul hindus vedic, avestic și sanscrit, plus o parte din vocabularul cunoscut al sciților DAC-ARIENI (DOC-ARIENI).  
CEARA, cuvânt latin, este un toponim pe Amur, lângă Habarovsk; HABAR, cuvânt hittit, nu „turc“. ZEIA este un hidronim vecin, sugerând fie „cuvântul“ românesc ZA, zeia, ZEIȚĂ, fie cuvântul românesc ZOAIE „apă murdară“.
Tot aici mai există toponimele BORZEA „BORZĂ, INSECTĂ“; BORZEȘTI, toponim din Moldova, de unde începea Sciția Major, întinsă până la Pacific.  
Mai există o serie de aspecte puțin cunoscute și totuși cu o oarecare relevanță.    
La hinduși, Gangele este un fluviu sfânt.
Cărarea ce face legătura între lume și Gange se cheamă GÂT așa cum la rumâni se cheamă legătura dintre trunchi și cap.  
Zeul morților, la hinduși, se cheamă IAMA, cuvânt ce putea fi compus din altele două, ce fac parte din sintagma „IA MĂ Doamne“, folosită adesea de români pentru a invoca propria moarte.
A da IAMA sugerează tot ceva asemanător cu un iureș al morții. Eticheta de etimon turc este nerelevantă.
GAIA, GEEA, Zeița Pământ, face uneori parte din modul de a invoca moartea unui adversar, chiar și în glumă, pierzându-se de fapt sensul autentic, din sintagma „lua-te-ar GAIA!“, după Mioara Călușiță-Alecu.
Numărătoarea românească de la 1 la 10 este identică cu cea a rumânilor VEDII cu care mai are în comun și cuvântul SUTĂ,  care nu exista la oștenii lui Traian, dovedind cât de greșit este etichetată latinitatea noastră de sorginte romană.  

Română Latină Vedică Rusă Germană Rromă   
UNU UNO UNA ADIN AIN IEC   
DOI DUE DUIA DVA ȚVAI DUI   
TREI TRE TREIA TRI DRAI TRI   
PATRU QUATRO PATRA CETÂRE FIR ȘTAR   
CINCI CINQUE PANCIA PIAT FÜNF PANCI   
ȘASE SES ȘASE ȘEST ZEX ȘA   
ȘAPTE SEPTEM SAPTA SEM ZIBEN EFTA   
OPT OCTO ASTE VOSEM ACT OCTO   
NOUĂ NOVE NAVA DEVIAT NOIN NIAO   
ZECE DECEM DAȘA DESIAT ȚEN DEȘ   
O SUTĂ CENTUM SATA STO HUNDERT
Putem observa de la bun început că etimologia latină pentru cele 11 cuvinte ale numărătorii românești este cel puțin hazardată dacă nu chiar eronată de-a binelea.  
VEDII sunt atestați de 4000 de ani în India.  
ROMA este atestată de 2753 de ani.  
VEDII sunt europeni plecați din ROMÂNIA.    
Cele mai multe toponime vedice din Europa le găsim pe teritoriul României.    
Inima vechii civilizații europene este în România și atunci ce ne împiedică să spunem că limba RAMANILOR BRAHMANI, INDO-EUROPENII ARIENI VEDII, ESTE UN DIALECT RUMÂNESC, de acum 4-5 mii de ani?
Nimic, decât o modestie, prost înțeleasă.  
Este evident că CINCI rumânesc a devenit CINCUE latin și că PATRU rumânesc a devenit CUATRO latin și CETÂRE rus, precum ZECE, Decem, Dașa, Desiat, Țen, Deș, pentru că AQUA se trage din APĂ și nu invers., C se trage din P, nu invers, D din Z, nu invers.  
PATRU românesc este neschimbat de 4000 de ani, ca și ZECE.  
Limba română este neschimbată de 4000 de ani.  
Celelalte limbi europene, latina și rusa s-au schimbat în acest interval de timp, mult mai mult decât româna.
Ele se trag din română nu invers.
P și F sunt eufonii sau modificări mai mici, mai apropiate, ca și D, T, ori Z, T, spre deosebire de P, C (Patru-Catro, Cetâre), precum APĂ,  AQUA.    
SUTĂ, în limba română, există de cel puțin 4000 de ani și evident că nu derivă din KENTUM roman, ci cel mult din forma SATA a rumânilor RAMANI.    
Pe lângă cele aproximativ 60 de cuvinte românești vedice, vechi de cel puțin 4000 de ani, discutate mai sus și atestate în limba rumânilor indo-europeni ramani vedii, redăm mai jos o listă de cuvinte românești, vechi de peste 4000 de ani, atestate în sumeriană, hittită și DAC-ARIANĂ (TOC-ARIANA, SCITICĂ), după Constantin Daniel, Lazăr Tonciulescu, Lucia Wald și Dan Slușanski.    

Română Sumeriană Etimon Nume   
1-ABĂTUT ABATU latin ERIDU=Arad   
2-ABIS ABSU lat LAGAȘ=Lugosh   
3-AGĂ AGE turc MARI=mare   
4-AMAR MARU lat TE PE GAURA     
5-AN ANNU lat CURI CALZI   
6-APĂ AP lat TURNAT   
7-ARAC ARACU grec BADIA TU   
8-ARGAT ARDATU bulgar IZBIERA=zbiera lui   
9-ARIE ARA lat LIPIT IȘTAR=lipit de   
10-ASTUPATU ASCUPATU lat GUDEA=g^dea   
11-BA PA bul LU GAL ZA GESSI     
12-BALANSU BALASU franceză ADAPA   
13-BALTAG BALAG turc AN (ZEU SUPREM)   
14-BULUC BULUUH turc MAMI=mamica   
15-BUTUC BUTUCU necunoscut NANA   
16-A CĂRA CA®A lat ZABABA=baba  Za   
17-A SE CĂRA CAAR lat ZAGROS=zeul gros   
18-CHIMEN CAMUN bul   
19-CHIN CHIN maghiar   
20-CHITIT CHITTU sârb   
21-CORNU CARNU lat   
22-CURAJ GURAJ francez   
23-CURVARU CURGARU lat   
24-DIBUIT DIBU nec   
25-DUGOS DUG(plictisitor) nec   
26-A DURA DUR lat   
27-GÂDEA GUDA nec   
28-HAIDUC HAIDU bul   
29-IMPĂRAT PARA lat   
30-ÎN INA(ÎNĂUNTRU) lat   
31-ÎNȘELATU SALATU lat   
32-LA A lat   
33-LA LA lat   
34-A LU LU lat   
35-MALAC MALAH bul   
36-MANĂ MANA(CEREASCĂ) slav   
37-MĂRITIȘ MARHITU lat   
38-MĂ ME lat   
39-MESCHIN MUSCHEN francez   
40-MUGUR AMUGUR albanez   
41-NĂNAȘĂ NANSE lat   
42-NENE NE bul   
43-OGOR UGAR bul   
44-A RAGE RAGINTU lat   
45-RĂCAN RACANU nec   
46-RIGĂ PIIR RIG grec   
47-A SA SA lat   
48-AL SĂU SU lat   
49-A SĂRI SAAU lat   
50-SIGUR SICCURA lat   
51-SILA SILA slav   
52-SUB SUB lat   
53-ȘICANAT SACANAT francez   
54-ȘOIM SUUM maghiar   
55-ȘUBĂ SUBAT sârb   
56-ȘUȘANEA SUSANA turc   
57-ȘUT ȘUT englez   
58-A ȘUTI SUTI rrom   
59-URĂ UR lat   
60-UȘURAT USSURU lat
  
Română Hittită Etimon Nume   
1-APE UAPPE lat ARINA=arin   
2-APUC EP lat CAR CHE MIȘ=mishca   
3-GENUNCHI GENU lat MARAȘ=Muresh   
4-HABAR HABIRU turc HABIRU   
5-A LĂIA LAHU lat TELEPINU=teleleu   
6-A LUCI LUC lat RUNDAS=r^ndash   
7-ÎS ES lat TARCHINU=tarcat   
8-A MURI MER lat I LU IANCAS=Ianca   
9-OASE HASTAI lat   
10-PÂRJOL PAHUR grec MURSILIS =silitor     
11-RÂNDAȘ RUNDAS slav   
12-SFÂNT SPAND slav   
13-A SPÂNZURA SPANDI slav   
14-TELELEU TELEPINU maghiar   
15-VEȘMÂNT VAȘUVAR lat
  
Română Limba Sciților Etimon Nume   
1-NERV SNAURA lat AKINAKES   
2-OCHI AK lat   
3-OCARĂ AKAR(LACRIMĂ) slav   
4-OPT OKT lat   
5-PÂRJOL POR maghiar   
6-TREI TRE lat   
7-N-AI SNAI lat   
8-IM-BÂC-SIT (SNAI)PAC nec   
9-PÂC-LĂ (SNAI)PAC slav   
10-BEC PAC(A VEDEA) francez
În listele de mai sus, deși sunt cuvinte mai vechi cu cel puțin 2000 de ani decât cele latinești, constatăm că lor li se atribuie, cu totul eronat, etimonul latin.
Asemenea erori par să fie mult mai numeroase decât ne-am fi așteptat.

#26282
crisdiac

crisdiac

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 111
  • Înscris: 19.01.2009

 Pierde_verile, on Feb 24 2009, 19:43, said:

Nu observi că mama învață copilul o anumită limbă în cadrul familiei. Limba este un sistem cu o mare inerție.

Mamele își pot învăța copiii cu prioritate o anumită limbă (limba pe care o cunosc ele cel mai bine), însă limba pe care o vor vorbi definitiv aceștia poate fi diferită de limba mamei. Ei pot alege odată ieșiți din copilărie să vorbească limba tatălui sau mai tîrziu limba partenerului de viață, astfel de lucruri fiind frecvente într-o comunitate cu multe căsătorii mixte.

N-aș zice că limba este ceva cu o mare inerție, ba din contră, pentru că intervine factorul uman, care se adaptează rapid la condițiile de mediu. Românii plecați în străinătate în zone în care nu există comunități compacte de conaționali au tendința să uite limba, pentru că n-o mai folosesc în limbajul de zi cu zi. În cazul în care se căsătoresc cu cineva autohton (din țara de emigrație) e foarte probabil ca copiii lor să nu învețe deloc româna. Deci în decurs de o generație limba maternă se poate pierde cu ușurință, dacă practicarea ei nu prezintă nici un avantaj concret.

 Pierde_verile, on Feb 24 2009, 19:43, said:

Nu observi că doar slavii puteau fi bilingvi, numai ei ar fi vorbit împiestrițat. Satul (ambulant) de romanici habar nu avea de felul cum se vorbea în satul de slavi.

Pornești e la o premisă greșită, care este cumva influențată de situații mai apropiate de zilele noastre, cînd comunitățile sînt bine definit etnic de sute de ani. Satul daco-roman nu cred că avea conștiința unei "naționalități" bine precizate, din moment ce după plecarea romanilor nu s-a mai constituit nici un stat pe teritoriul Daciei timp de sute de ani, deci nu a existat un factor statal integrator pentru comunitățile daco-romane. Avea însă în mod sigur o limbă mai mult sau mai puțin definită, provenită din latină+dacă. Nici satul slav nu cred că avea vreo identitate "națională", ci poate una mai mult "tribală" (trib în sens de clan, adică grup de oameni cu legături de rudenie), membrii săi aparținînd unui anume trib slav. Oricum slavii care s-au stabilit în România au rupt legătura cu populațiile mai mari din care proveneau, pentru că populațiile respective or fi migrat mai departe, iar pe vremea aceea legăturile nu se puteau păstra atît de ușor ca în ziua de azi.

În al doilea rînd, din ce am citit eu, nu am observat menționarea vreunui război româno-slav, deci comunitățile de daco-romani și cele de slavi nu s-au aflat în vreo stare conflictuală majoră (războaie, răscoale sau altele asemenea). A fost o conviețuire pașnică, care în mod sigur a favorizat integrarea în comunități mixte, care s-au transformat ulterior în comunități de români (deci a dispărut diferențierea daco-roman și slav). Era o evoluție normală pentru acele vremuri, cu ajutorul căreia comunitățile se puteau apăra mai bine, era deci un mecanism adaptativ în plus în lupta pentru supraviețuire. În situații extreme este nevoie de o înțelegere lingvistică rapidă. Deci din cauza vremurilor extrem de tulburi era favorizată o apropiere interetnică, mai ales că nici una din cele două populații nu era încă bine definită din punct de vedere al conștiinței apartenenței la o naționalitate.

Că tot mi s-a reproșat că am dat citate numai din cartea lui C.C. Giurescu, scrisă în 1935. Am să dau mai jos fragmente dintr-o carte scoasă în 2003 (reeditată în 2007) și scrisă de un colectiv de istorici români și englezi. Partea "De la începuturile civilizației la sinteza românească", de unde sînt extrase fragmentele, este scrisă de Prof.dr. Mihai Bărbulescu de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj.

===============================================
Toate popoarele romanice din Europa își datorează existența unei duble asimilări. Mai întîi se petrece asimilarea elementului autohton de către elementul roman. [...] Asimilarea elementului autohton este rezultatul pretutindeni al colonizării și romanizării, apărînd astfel sinteze etnice romanice: daco-romanii, galo-romanii, ibero-romanii. [...] A doua asimilare înseamnă "topirea" unor elemente migratoare în masa populațiilor romanice: francii, vizigoții și burgunzii în Gallia, vizigoții și suebii în peninsula Iberică, ostrogoții și longobarzii în Italia, unele neamuri germanice, iar mai tîrziu slavii în Dacia. (pag. 94-95)
.........................................
Amestecul daco-romanilor cu alte populații, pînă la slavi, se va fi făcut în mică măsură sau chiar deloc. El este în orice caz greu de surprins arheologic și istoric. De aceea un rol asemănător celui deținut de germanici în etnogeneza romanicilor din vestul europei, poate fi atribuit în regiunile carpato-danubiene, doar slavilor. (pag.100)
....................................
Importante așezări mixte, daco-romane și slave s-au găsit la Iași (sec. al VI-lea), Hlincea (com. Ciurea, jud. Iași), ale cărei începuturi se plasează în secolul al VII-lea, Suceava, în diferite cartiere din București (Ciurel, Militari, Străulești); o mare necropolă din sec. VI-VII la Sărata Monteoru (jud. Buzău), cu ceramică amestecată, slavă și de tradiție daco-romană. (pag. 101)
....................................
În contact cu slavii romanitatea orientală a căpătat cele mai însemnate particularități care o deosebesc de romanitatea occidentală. (pag. 102)
....................................
Spre sfîrșitul celei de-a doua jumătăți a mileniului I se constată creșterea numărului de așezări, corespunzător progreselor demografice.[...] Fortificațiile apar abia acum, spre sfîrșitul mileniului, în secolele VIII-IX, perioadă ce aparține culturii Dridu. [...] Apariția acestor așezări întărite este rezultatul transformărilor de ordin social și economic în comunitățile locale. Sub autorizarea unor juzi și cneji, prin efortul colectiv al obștei și al unor uniuni de sate, s-au construit locurile de refugiu și apărare, necesare în fața noilor migrări de populații nomade dinspre răsărit. (pag. 102)
...................................
Atitudini politice au determinat și pozițiile schimbătoare ale istoriografiei din România referitoare la slavi. Dacă la sfîrșitul anilor '40 și în anii '50 li se atribuiau în mod forțat slavilor descoperiri aparținînd altor migratori ori autohtoni, în anii '70 și '80 descoperiri slave au "devenit" autohtone. Este limpede că, începînd cu secolele VI-VII, în cultura romanică nord-danubiană se amestecă slavii, în proporții - obiectiv - greu de stabilit. (pag. 118)

Mihai Bărbulescu - Istoria Românilor (editura Corint 2007)
=============================================

 Pierde_verile, on Feb 24 2009, 19:43, said:

La ce le trebuia slavilor limba romanică/română? Ar fi fost creștinați cumva în românește, fără știrea Țarigradului? În fond astăzi în România există comunități lingvistice conservate de sute și sute de ani. De ce slavii trebuia să fie asimilați (cei care nu ar fi zburat în Bulgaria și Macedonia)? Chiar și astăzi sunt diferențe lingvistice păstrate de secole într-un sat și altul. Ideea că totul se desfășura  rapid, în două trei secole, într-o societate constituită, precum cea americană, în care oamenii trebuia să interrelaționeze cu toții între ei, cu granițele fixate, este de-a dreptul stupidă

Slavilor le trebuia limba daco-romană din același motiv pentru care daco-romanilor le trebuia limba slavă. Comunitățile vecine care se află în relații bune schimbă între ele produse (lapte, brînză, grîu, etc,) și servicii (tăiat de lemne, construit de case, munci agricole, etc.), ca să nu mai zic de oameni (căsătorii mixte). O comunitate poate fi mai pricepută la păstorit (daco-romanii), alta la agricultură (slavii). Era deci în avantajul ambelor comunități să ajungă la un limbaj comun și acesta s-a făcut în cazul daco-romanilor prin preluarea masivă de cuvinte slave, iar în cazul slavilor prin preluarea limbii daco-romane (gramatică + cuvinte latine). Evident că asta s-a realizat treptat, pe parcursul a sute de ani și nu a fost gata decît atunci cînd n-au mai existat comunități separate de daco-romani și de slavi, ci doar de români.

 Pierde_verile, on Feb 24 2009, 19:43, said:

Și nu uita că limba slavă care ne-a influențat, sau cu care am interacționat, este de departe doar bulgara veche. Faptul că ai pornit campania asta pro-slavă, care are corectitudinea ei, te obligă să știi și să înțelegi mai mult.

Chiar nu văd ce importanță are că limba slavă vorbită pe teritoriul Daciei era majoritar bulgară, sîrbă, rusă sau poloneză. Era o limbă slavă și continuăm să-i rostim cuvintele chiar și în ziua de azi. Faptul că aceste cuvinte ne ajută să ne exprimăm ideile merită respectul nostru, la fel cum merită respectul și limba latină sau limba dacă. Nici latina adusă în Dacia nu era cea mai elevată latină posibilă, fiind limba vorbită de popor (latina vulgară), nu cea vorbită de literați (latina clasică). Acest amestec de limbi (dacă+latină+slavă) a dat limba română, care e limba cea mai potrivită pentru poporul român, pentru că s-a născut și a evoluat împreună cu el.

Poți să crezi ce dorești despre "campania mea" care este "pro-slavă" în măsura în care este "pro-strămoși". Eu susțin că trebuie prezentat tot adevărul istoric, fără cosmetizări sau cenzurări și fără interferențe politice. Nu e posibil ca ascunderea sau mistificarea adevărului să fie sancționată în toate științele, dar în istorie (ori lingvistică) să fie tolerată. Poporul român merită să-și cunoască istoria și este sigur în stare s-o accepte așa cum e ea în realitate.

Cît despre slavi, recunoașterea lor ca strămoși ar fi un act de dreptate istorică și ar fi în interesul poporului român dar și al istoricilor, care ar scăpa de acuzațiile de falsificare a istoriei după cum le dictează politicienii. Nu originea unui popor sau a unui om este cel mai important lucru, ci ceea ce realizează poporul/omul de-a lungul existenței sale. Nu se dau diplome pentru origine elevată, se dau însă pentru realizări concrete în folosul omenirii. Romanii nu sînt apreciați pentru originea lor, ci pentru imperiul pe care l-au creat, pentru construcțiile făcute, pentru sistemul legal, pentru operele de artă și de cultură create în acele timpuri. Lăudăroșenia cu originea nu servește la nimic, pînă una-alta popoarele slave le-au luat-o înainte românilor.

Părerea mea e că importantul factor biologic (genetic) adus de slavi la constituirea poporului român ar trebui și el scos în evidență, alături de cel lingvistic, bineînțeles. Ce se întîmplă acum este ca și cum un om și-ar recunoaște doar perechea de bunici de la oraș, nu și pe cea de la țară, pentru că i se pare că i-ar strica imaginea printre colegi și prieteni. Dar poate că e tocmai invers, i-ar îmbunătăți imaginea, pentru că ar apărea ca un om deschis, care nu are nimic de ascuns, este lipsit de complexe și sigur pe el.

Edited by crisdiac, 25 February 2009 - 19:20.


#26283
Hangeonos

Hangeonos

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,038
  • Înscris: 30.11.2008

 eleonora15, on Feb 25 2009, 07:39, said:

Poate Cezar vorbea de alți goți,era beat cînd a zis asta sau un visător îi pune asta în cîrcă.Latina nu va apare sora limbii goților germani în veci. E prima dată cînd aud așa ceva.
E normal să nu aveți succes cu asemenea despărțiri în care SAR-ma  e format ca și SAR-donic sau SAR-sailă. Acel Sorin Olteanu pe care tot îl citați a explicat f simplu țși clar de ce seasmănă multe cuvinte în diverse limbi de ex Japoneză și română,cuvinte care au în aceste limbi înțelesuri diferite și care evident mnu provin dintr-o limbă comună mai veche.Ele seamănă pt că sînt construite cu un număr redus de sunete milioane de cuvinte.Cu atît mai mult ,zic, eu or să fie asemănări între cuvintele unei singure limbi. Ceea ce faceți dv e TOTAL eronat; stejar......stă jarul provenit din acest lemn  mai mult decît altul.....e o explicație puerilă.
Domnule "lingvist" ,trebuia să știți că grupa de limbi latine există pt unii jurnaliști; lingviștii o numesc ROMANICE.Asta pt că tot ei numesc latină o singură limbă și anume aceea din Latium.E adevărat că ei admit că acea limbă s-a vorbit în mai multe variante de ex latina prisca,latina tîrzie,latina evului mediu (în scris).Deci dacă tot vă prezentați ca lingvist respectați terminologia lingviștilor.
A conversa cu cineva care debiteaza asemenea panseuri este dificil.
Cuvintele care sunt scrise integral in alta limba se cheama ca sunt atestate de vechimea scrierii respective.
Am dat o lista de 125 cuvinte rom^nesti existente ca atare in vedica,sumeriana,hittita si tocariana (scitica).

Iata o lista de cuvinte rom^nesti onomatopeice, care nu aveau cum sa ajunga la noi daca nu ar fi fost folosite si de daci si de geti si de traci si de pelasgi.

Conceptul oficial al originii limbii rom^ne nici nu permite o catalogare a limbii rom^nesti in raport cu alte limbi, de vreme ce "nu exista cuvinte concepute de rom^ni", in ciuda faptului ca, cuvintele oficiale cu compunere onomatopeica, impreuna cu cele fara etimon cunoscut, depasesc fondul latin roman, cu cel putin 200 de cuvinte= dublul fondului albanez de substrat.



Limbile indo-europene, nu ar fi existat fără această fază onomatopeică a limbii române, care a condus, prin sistematizare la codurile sonore artificiale, elaborate, pe care le găsim în morfemele noastre.  
În Dicționarul explicativ al limbii române, din 1975, sunt trecute peste 265 de onomatopee:    

1-.A--.BAU-BAU--.BOC --.HĂIS  
--.ABA--.BEHEHE--.BONCA---.CHELAU  
--.AH---.BÂJBÂJ---BONDAR---.CRAC  
--.AHA---BÂL BÂL---BRR---CRANȚ  
--AHO---.BÂLDÂBÂC—BRUH--CRI, CRI  
--AI;AI—BÂLTÂC---CUCURIGU  
--ALA BALA---BÂR---BUF---DUP  
--ALELEI—BÂȚ---BULBUC---ZDUP  
--BALANG---BÂZ---CAȚ;CÂȚ---DURDU  
--BANG—BLEAȘC--- CEA--- E    
--EH—HAI---LINCALINCA---PUF--EI
--EHE---HĂLĂLĂIT---MACMAC
--CRONCĂNIT---PUFĂIT
--HĂRMĂLAIE---MĂCĂIT---RAP, RAP
--ELEI----HĂUIT---MIAU---RĂPĂIT  
--FÂL---AU---MIEUNAT---RÂCÂIT  
--FÂRN---AUU---MIORLAU---RÂGÂIT  
--FÂS---AUIT---MIORLĂIT---RONȚ
--FĂ---AOLEO---RONȚĂIT--FÂȚ
--HĂULIT---MIURCĂIT---SCÂRȚ
--FLEAȘC---HE---MÂR---SCÂRȚÂIT  
--FLEAȘCA---HÂC---MÂRÂIT
--SCRÂȘNET  
--FLEOȘC---HEHEI---MOLFĂIT---SFÂR  
--FLEȘCĂIT---HÂR---MORFOLIT---SFÂR  
--FLEȘCĂRAIE---HÂRA---MOR, MOR
--SFOR, SFOR---FOFOLOG---HÂRÂIT
--MORMĂIT---SFORĂIT--FOJGĂIT
--HÂRȘ---MURMUR---SSS--FOLFĂIT
--HÂRȚ---MURMURAT
--SÂSÂIT---FONF---HÂȘ---O---SMAC  
--FORNĂIT--- HAȚ---OAC---ST--FOȘNIT
--HÂȚA HÂȚA--- OF---ȘFICHI  
--GAGA---HÂȚÂNAT---OHO---ȘÂȘÂIT  
--GHIORĂIT---HM---ONĂNĂIT---ȘO  
--GHIORȚ---HO---ORĂCĂIT---ȘONTÂC  
--GÂFÂIT---HODOROG---PAC--ȘUIET  
--GÂGÂIT---HODORONCA---PĂCĂNIT
--ȘUȘOTIT---GÂLGÂIT---HOP---PAF
--ȘUȘUIT---GÂNGURIT---HORCĂIT
--PIU---TA, TA---GÂZĂ---HUIET---PIC
--TAC---GOGÂLȚ---HUO---PIRUIT
--TĂCĂIT---GROHĂIT---HURDUZ---PIS
--TARAM---GUIȚ---BURDUZ---PISCUIT
--TEA---GURLUIT—HURDUCĂIT---PIS
--TII---HA---HURUIT---PÂS---TIC, TIC  
--HAI---HUȚA---PÂS, PÂS---TICĂIT  
--HAIT---IA---PIU, PIU---TICTAC---HAM
--IACA---PAC---TILING---HĂMĂIT
--IACATĂ---PĂCĂIT---TING
--HAP—HĂPĂIT—HA---PÂLPÂL
--TÂR, TÂR---HARCEA---IU, IU
--PÂLPÂIT---TÂRÂIT—HARHĂT--IUI
--PLEAȘC---TÂRȘÂIT---HÂRȘTI---IHI
--PLEOSC---TOC, TOC---HAȚ1----RA
--PLICI---TOCABOCA--HAUHAU
--LĂLĂIT---POC---CIOCABOCA--HAHA
--LIPĂIT---POCĂNIT---CIOCCIOC  
--HĂHĂ---LIPALIPA---PST---CIOCĂNIT
--TRANC---TRONC---TRONCĂNIT
--TROPA---TROPĂIT---ȚA---ȚAC
--ȚANC---ȚINGHILING---ȚÂȚ---ȚIU
--ȚÂR----ȚÂȘT---ȚUȘTI---ȚÂȘ
--ȚÂȘNET---ȚOP---U---UF--UGUIT  
--UHU---UIUIU---UIDEO---UȘ  
--VÂJ---VUI---VIUM---ZANG
--ZAPZAP---ZBÂR---ZBÂRNÂIT
--ZDRANG---ZDRĂNGĂNIT---ZDRONG
--ZDUP---ZGÂLȚ---ZĂNGĂNIT
--ZÂZÂIT---ZORNĂIT---ZUMZĂIT
--ZUP---ZURUIT---ZVÂC---ZVÂR  
--VAI 266VAIET
Oricine este tentat să creadă că aceste sunete ale naturii există în toate limbile pământului și totuși onomatopee internaționale sunt puține, cum ar fi HOHO, HAHA, HOP, MIAU, HAM, MOR MOR, PIS, PIS, PIȘ, AH, UF, IAI, OIVEI.    
Ele nu formează la alții cuvinte derivate, decât rareori, cum ar fi KNOC, echivalentul englez al lui POC românesc.  
În alte limbi europene, derivarea din onomatopee este o excepție, pe când în română compunerea onoatopeică este aproape o regulă.    
Fără sunetele  și Ă nici nu pot fi redate autentic sunetele din natură.    
Latina, greaca și germana nu au aceste sunete; mi se pare că nici albaneza nu îl are pe Â.  
PAC, POC, sunt cuvinte ce aparțin numai limbii române, deoarece ele au cuvinte derivate doar în română.
Francezul spune „face POC”, dar nu „a POCNI”.
Nici un alt european nu înțelege a BÂZÂI, a TÂRÂI, HÂRTOAPĂ, HÂRLEȚ, GHIORĂIT, FLEȘCĂIT, HODOROGIT, etc.    
Ele pot avea o vechime de sute de mii de ani și mai bine.  
Onomatopeea este de regulă monosilabică.  
Ea constituie un cod sonor natural și un cuvânt-imagine, o „pictogramă“, o „hieroglifă”, adică o metaforă în sine.    
Toți istoricii, inclusiv Alex Boldur, constată că omul european se trage doar din Bazinul hidrografic al Dunării de Jos, spațiul Carpato-Dunăreano-Pontic, care constituie de fapt sudul Europei Centrale.  
Lumea din acest teritoriu folosește frecvent onomatopeea în limbajul colocvial, cu excepția grecilor.    
În română, cuvintele cu compunere onomatopeică sunt chiar mai numeroase decât lista de onomatopee prezentată mai sus, precum a CÂRÂI, a BOLBOROSI, TÂRÂIALĂ, SCRIJELIT, SCRIS, SCREMUT, SFORĂIT, SFOARĂ, HÂRJOANĂ, etc., unde se recunaște mai greu componenta onomatopeică.    Elaborarea unui cod verbal pe fondul unui fenomen natural, se bazează pe observație și comparație, procese raționale extrem de simple.    
Folosirea sunetelor din natură pentru descrierea unor fenomene din natură a dus la compunerea primelor cuvinte rumânești, cu vechime posibilă de zeci de mii de ani.  
Cine crede că aceste cuvinte cu compunere onomatopeică sunt puține se înșeală.    
Iată o listă a lor, aproximativă, după DEX:  
1 ALIVANTA
2 BALANGA
3 ASEBĂLĂNGĂNI
4 A BĂNĂNĂI
5 BANGA
6 DANGĂT
7 BAUBAU
8 A BĂLĂBĂNI
9 BĂLĂBĂNIT
10 BĂLĂLĂU
11 A BĂLMĂJI
12 BĂRZĂUN
13 A BEHĂI
14 BENGHI
15 ZBENGHI
16 A SE BÂȚÂI
17 A BÂIGUI
18 A BÂJBÂI 19 A SE BÂLBÂI
20 A BÂRÂI
21 A SE BÂȚÂI
22 A BÂZÂI
23 BÂZDÂC
24 BÂZDÂGANIE
25 BOAMBĂ
26 BOBÂRNAC
27 BOROBOAȚĂ
28 A BOCĂNI
29 A BODOGĂNI
30 A BOLBOROSI
31 A BONCĂLUI
32 BONDAR
33 BORZĂ
34 BOȘOROG
35 BUBURUZĂ
36 A BUFNI
37 BUHU
38 BUHA
39 BULBUCI
40 BULBUCAT
41 BULBOANĂ
42 CEAC-PAC
43 A CHELĂLĂI
44 ACHIHĂI
45 A CHIȚĂI
46 A CICĂLI
47 A CÂRÂI
48 A CÂRTI
49 A CHIORĂI
50 A CHIUI
51 A CHIRĂI
52 A CIRIPI
53 A CIOCĂNI
54 A CLĂNȚĂNI
55 CLANȚĂA
56 ACLĂMPĂNI
57 C IOC
58 A CLEFĂI
59 A CLIPOCI
60 A CLOCOTI
61 A COTCODĂCI
62 A CRÂCNI
63 A CRÂMPOȚI
64 A SE DĂRĂPĂNA
65 A DĂNGĂNI
66 A DÂRDÂI
67 A DUDUI
68 DE-A DURA
69 DURĂU
70 A FLEOȘCĂI
71 FELEȘTOC
72 FÂȚÂIT
73 FIȚE
74 A SE FÂSTÂCI
75 FLEANCA
76 A FLENCĂNI
77 FOFÂRLICA
78 A SE FOI
79 A SE FRICHINI
80 GĂLĂGIE
81 GĂRGĂRIȚĂ
82 GĂRGĂUN
83 A GIUGIULI
84 GÂGÂLICE
85 GÂNGAV
86 GROHĂIT
87 GROHOTIȘ
88 HARABABURĂ
89 HARȚ
90 AHĂRȚUI
91 HĂIS
92 A HĂLPĂI
93 A HĂPĂI
94 HULPAV
95 A HÂRÂI
96 A HĂRĂȚI
97 HĂRMĂLAIE
98 HAȚ
99 HĂT
100  HĂȚIȘ
101 HĂU
102 A SE HÂRBUI
103 A SE HÂRJONI
104 HÂRLEȚ
105 HÂRTOAPE
106 HÂRLOS-TEA
107 HÂRZOB  
108 A SE HÂȚÂNA
109 A SE HLIZI
110 HO
111 HODOROG
112 HODOROGEALĂ
113 ASEHODO-ROGI
114 HODORONC-TRONC  
115 HOHOTE
116 HOPA
117 UNHOP
118 AHOR-CĂI
119 HUHUREZ
120 HUIDUIALĂ
121 AHURDUCA
122 A ICNI
123 PLEOSC
124 A IMPROȘCA
125 A INGĂIMA
126 A SE LĂLĂI
127 A LIPĂI
128 A ORĂCĂI
129 A ORCĂI
130 PARASCOVENIE
131 A PĂCĂNI
132 PIC, PIC
133 A PICA
134 A PIRUI
135 A PISCUI
136 A PIUI
137 PIS
138 PIȚIGOI
139 A SE PIȚIGĂI
140 A LUA PIUITUL
141 A PÂLPÂI
142 A PÂRÂI
143 PÂRÂU
144 PÂRJOL
145 PÂRȚAG
146 A PLESCĂI
147 A PLEOSCĂI
148 PLISC
149 POCNET
150 A POCNI
151 A PĂCĂNI
152 PRÂSNEL
153 A PUFĂI
154 A PUFNI
155 PUFNITURĂ
156 PUPĂZĂ
157 A RĂBUFNI
158 A RĂGUȘI
159 A RĂPĂI
160 A RÂCÂI
161 RÂC  
162 A RÂGÂI
163 A RONȚĂI
164 RONȚĂIT
165 ROSTOGOL
166 A ROSTOGOLI
167 A RĂZUI
168 A ROADE  
169 RĂZĂTOARE
170 A SCĂPĂRA
171 A SCHEUNA-
172 A SCĂRMĂNA
173 A SCÂRȚÂI
174 A SCRIJELI
175 A SCOCIORÂ
176 ASCORMONI
177 A SCOROJI
178 ASCOTOCI
179 A SCREME
180 SCRÂNCIOB
181 A SCRÂȘNI
182 ASCURMA
183 A SFÂRÂI
184 SFÂRLEAZĂ
185 SFOARĂ
186 A SFORĂI
187 SFORĂIALĂ  
188 A SÂSÂI
189 A SPOROVĂI
190 A STUPI
191 A SFICHIUI
192 ȘIROI
193 ȘIȘTAR
194 ȘOAREC
195 CLOȚAN
196 CLOȘCĂ
197 A ȘUIERA
198 TĂMBĂLĂU
199 TĂRĂBOI
200 TĂRĂȘENIE
201 A TICĂI
202 A TÂRȘÂI
203 A TÂRÂI
204 A TOARCE
205 A TOCA
206 A TOCI
207 ATRĂNCĂNI
208 TRIL
209 TRIȘCĂ
210 TROAHNĂ
211 ATRONCĂNI
212 ATROPĂI
213 ATROPOTI
214 ATROZNI
215 TROZNET
216 ATRĂZNI
217 TRĂZNIT
218 TRĂZNAIE
219 TURAVURA
220 ATURUI
221 LA ȚANC
222 AȚĂCĂNI
223 ASEȚĂCĂNI
224 ȚĂCĂNITURĂ
225 A ȚIPA
226 A ȚÂRÂI
227 A ȚÂRLÂI
228 A ȚIUI  
229 AȚÂȘNI
230 AȚÂȚÂI
231 AȚOPĂI
232 ȚOAPĂ
233 A ȚUCA
234 ȚUȘTI
235 A UGUI
236 UGER
237 A URLA
238 URLOI
239 A UȘUI
240 VISCOL
241 A VÂJÂI
242 VÂLVĂ
243 VREASC
244 CRAC
245 TROSC
246 CRACĂ
247 AVUI
248 VUIET
249 VAIET
250 AVĂITA
251 ZBANȚ
252 AZBIERA
253 ZBIERĂT
254 RĂGET
255 A RĂCNI
256 RĂCNET
257 A SE SBÂNȚUI
258 A ZBÂRNÂI
259 ZBRANCA
260 A SE ZBUCIUMA
261 A O ZBUGHI
262 A ZBURDA
263 A ZDRELI
264 A ZDRĂNGĂNI
265 A ZDRANGĂNI
266 A ZDRUMICA
267 A ZDRUNCINA
268 A SMUCI
269 A ASMUȚI
270 A ZDUPĂI
271 ZEXE
272 A ZGÂLȚÂI
273 A ZGÂRIA
274 AZGREPȚĂNA
275 A ZORNĂI
276 ZURGĂLĂI
277 ZORZOANE
278 A ZUMZĂI
279 ZUMZET
280 GUGUȘTIUC
281 A CRĂNȚĂNI
282 GRĂUNȚE
283 GRÂU
284 A ZVÂRLI
285 ZVÂRLITURĂ
Ele sunt de trei ori mai multe decât sursa noastră albaneză, pe care o pomenim mereu.
Din 285 de cuvinte matcă derivă aproximativ 1000 de cuvinte românești formate prin compunere onomatopeică exclusivă, la care se adaugă aproximativ 100 de onomatopee ce nu au derivate și nenumărate cuvinte ce conțin onomatopeea de tipul CĂR-ĂUȘIE COP-ÂRȘĂU, AC-OPE-RIȘU, SCRI-SOAR-E, în care ăușie, rșău, rișu și scri sunt zgomote din natură.  
Am putea fi tentați să credem că toate limbile europene pot avea cel puțin 1000 de cuvinte derivate din onomatopee și nenumărate cuvinte formate din coduri elaborate după modelul codurilor naturale, dar acest model nu se potrivește oricărei limbi și oricărei evoluții umane.
Străinii nu au aceste cuvinte și nici nu le înțeleg.    
Străinii au copiat mai mult sau mai puțin deformat morfeme și cuvite românești.    
Onomatopeea este o formă de exprimare aproape exclusiv românească.
Un străin nu înțelege nimic din a bâzâi, a hârâi.    
Acest model se potrivește numai limbii române.  
Forma primară a derivării din onomatopee nu există decât în limba română.    
POCNOVATI și FÂSOVATI nu există, deși rusa este dintre puținele limbi europene care au sunetul Â;ea totuși are puține onomatopee din care nu derivă cuvinte.  
Toate cuvintele de pe lista de mai sus pot fi recunoscute cu ușurință de către rumâni, dar îi lasă indiferenți pe străini, la care acest sistem de semnalizare a dispărut de mult.
Doar românii pot recunoaște sensul subtil al morfemelor, care rezultă în metafore numai românești, opace pentru străini, așa cum sunt surogatele sex, falus, pentru noi.
La „a FOT-E”, românii zâmbesc, dar străinii pot înțelege „a FOT-O-grafia”.  
Legea fundamentală a românilor, datina, a fost aceea care a împiedicat până și dispariția onomatopeelor și atunci cum să permită ea dispariția din limba dacilor a numelor pentru APĂ, PĂMÂNT și SOARE ?!    
O simplă alunecare eufonică de la POC la FOC poate genera un model rațional de multiplicare a cuvintelor-imagine, cu exprimarea de noțiuni legate cauzal, cu sunete asemănătoare,  POC, FOC, BOC-ET, VOC-E.    
Secvența de sunete naturale asemănătoare PAC, POC, PIC, creează o „imagine sonoră“ pentru sunet, în aceste cuvinte monosilabice, indiferent de vocala dintre consoane și poate  sugera aceeași imagine chiar dacă am introduce și un diftong între consoane, de exemplu PIOC, datorită capacității de abstractizare a ființei umane.    
Capacitatea de abstractizare poate creia codul sonor P*C dacă înlocuim sunetul vocalic cu un simbol fictiv, să zicem cu o steluță *.    
Codul sonor P*C, fiind un fenomen de abstractizare, de generalizare, poate exprima sunetul „PAC,  POC, PIC“, dar și aspecte apropiate, asociate ori condiționate, cum ar fi luminozitatea, PÂC-LA, catastrofa PAC-OS-TE și dimensiunea, „mic“ PIC, PIC-I, PIC-ĂT-UR-Ă, „mare“ PAC-OS-TE.  
Experiența alunecării eufonice duce în continuare la codul F*C--FOC, FAC-LĂ, FĂC-LIE, B*C--IM-BÂC-SIT,  P*C--PÂC-LĂ, pentru luminozitate și B*C--BOC-ET, V*C--VOC-E, pentru sunet.  
Evoluția ciclică a naturii, creșterea și descreșterea, este dintre fenomenele importante din viața de zi cu zi.
Lumea se umflă și se dezumflă, periodic.
Această sferă semantică ocupă cele mai multe coduri, 65, față de altele la nivel de 2-4.  
Sunetul natural FÂS, care stârnește ilaritatea tocmai prin puterea cu care evocă imagiea dezumflării și a umflării, poate servi drept cod sonor pentru multe cuvinte românești care descriu o expansiune, o umflătură: F*S-- FAS-OLE, FUS, FES, FUS-TĂ, dar și aspectul opus, ceva care se dezumflă sau este îngust; FIS-UR-AT, FIS-UR-Ă, FIS-Ă;care FÂS-ÂIE.  
Alunecarea eufonică duce la codurile: V*S--VAS, VIZ-UIN-Ă, VÂS-CU' și la VEȘ-TED; B*S--BĂȘ-IC-Ă, BOAȘ-E și BIS-TUR-IU, pe o BUZ-Ă P*S--PĂS-TAIE, PEȘ-TE, PEȘ-TERRA și a POS-TI.  
Inventivitatea a dus la elaborarea de coduri artifificiale după modelul celor naturale și apoi detașate complet de ele, într-un sistem unitar, un tipar specific limbii române, un schelet propriu pe care se așează, la locul lor, doar cuvintele care sunt și au fost românești, chiar dacă ele ne apar astăzi turcești, ungurești, slave ori franțuzești    
Sunetul natural se alătură de multe ori secvenței elaborate și rezultă cuvinte ca VIJ-ELIE, VI-SCOL.  
VIJ, VI-, sunt zgomote și -ELIE, -SCOL, sunt coduri sonore elaborate.

#26284
Infinitty

Infinitty

    Active Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,450
  • Înscris: 14.12.2008

 Hangeonos, on Feb 25 2009, 14:16, said:

Trebuie sa privim totul firesc ca o miscare de populatii si nu neaparat migratii.

Romanii / Rom^nii, vor urca constant la nord de Dunare inca din 375-400 perioada huno-germanica (daca nu luam in considerare Dacia Constantiana).

Romanii orientali raman in afara imperiului inca din 375-400 si 600, iar apoi se rup complet de lumea greco-bizantina.

APOI vor migra intr-o fasie nord-Dunareana ce cuprinde Panonia-Carpatii-Campia nord-pontica, adica in spatiul TURANIC, spatiu niciodata slavizat ci doar de tranzit pt., slavi.

Cand Slavii se vor rupe de turanici, ei vor deveni inamici ai acestor turanici si vor fi antrenati spre Grecia montana si Iliria, de unde se vor replia prin presiune bizantina mai spre nord.

ADICA Slavii umplu spatiul sud-dunarean, paraziteaza un timp Bizantul si apoi trec in simbioza, retragandu-se din Grecia, in Moesia si Iliria dupa 800-900, complet, adica in locurile de origine la perioada 510-717, de altfel aceste regiuni proxime Dunarii nu raman golite de slavi, ci de aici slavii pornesc raidurile spre coastele maritime bizantine.  ;)

Nu exista urme arheologice specifice ale trecerii slavilor peste teritoriul Rom^niei.
Majoritatea rom^nilor erau sedentari fiind agricultori.
Agricultorul este legat de glie,pe care nu o paraseste decat trecand pe lumea ceealalta.
Agricultorul scapa pana si de razboinici, dandu-le o parte din produse.
Doar ciobanii erau nomazi si ei au reprezentat totdeauna o minoritate ca si astazi.


Ai dreptate EL, am ajuns la un numitor comun Existenta Grupului lingvistic NEO-romanic, indiferent cum ii spunem unii ori altii (romanic, PRE-LATIN, ...).

Problema este de a DOVEDI existenta acestui grup INAINTEA LATINEI !

CUM facem asta ?


DACA aceste limbi ar fi existat inaintea Latinei nu credeti ca Dacii, Romanii, galii, iberii, etc, se vor fi mirat si vor fi EXCLAMAT ca azi "GINTA NOASTRA", HERMANO !, FRATRE !  B)
(In Evul Mediu multi calugari si drumeti italieni prin Tariile Rom^ne au observat similitudinea lingvistica si au incercat s-o explice; la fel istorici germani, etc).

Prestigiul Romei a pus toate limbile romanice, inclusiv româna,  în umbra Cetății Eterne, mai mault sau mai puțin justificat, dar germenii limbii latine au existat înainte și în afara Romei.

Nu intotdeauna migratorii luau tribut alimentar, ci luau si oameni, mai pradau, luau totul, ...
Slavii sunt atestati, oricum cum crezi ca au aparut serbii si bulgarii ?!

Umbra latinei ori ba, tot trebuiau sa spuna ceva, la fel cum a spus Caesar de celtica din Galia, ori altii despre latina Panonilor, apoi despre limba scito-sarmatica a getilor, ...  ;)

#26285
eleonora15

eleonora15

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 229
  • Înscris: 09.12.2008
domnule Hageonos, ceea ce dv scrieți s-a mai spus de multe zeci de ori pe acest topic.
De ce ați pus qută din ceea ce am scris eu? Dv scrieți de cu totul altceva. Dați tot timpul impresia că vorbiți singur.
În privința nsunetului Ă sînteți clar în eroare Multe limbi îl au de ex Bulgară,rusă,franceză,germană,engleză,în ultimele două chiar f des.Latina, greaca și germana nu au aceste sunete; mi se pare că nici albaneza nu îl are pe ÂDacă nu știți că germana și albaneza au sunetul Ă e mai bine să vă apucați de altceva și să nu mai dați cu presupusa; în albaneză e și marcat grafic cu E cu două puncte deasupra.
Vă rog ,dacă mai reproduceți quotă să vă referiți doar la ce e scris și să nu mai scrieți într-o postare despre multe lucruri pt că nu se poate răspunde la toate.
Crisdiac scrie o postare Kilometrică despre zeci de chestii la care ar trebui răspuns tot prin postări kilometrice.Cine ar mai citi?
Infinity, ce faci cu textul acela?Nu ai arătat un text scris într-o limbă străină dar despărțit în cuvinte în limba română. Vrei să-ți copiez iară aiureala aia despărțită de tine den greacă?

Edited by eleonora15, 25 February 2009 - 19:51.


#26286
Infinitty

Infinitty

    Active Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,450
  • Înscris: 14.12.2008

 eleonora15, on Feb 25 2009, 19:43, said:

domnule Hageonos, ceea ce dv scrieți s-a mai spus de multe zeci de ori pe acest topic.
De ce ați pus qută din ceea ce am scris eu? Dv scrieți de cu totul altceva. Dați tot timpul impresia că vorbiți singur.
În privința nsunetului Ă sînteți clar în eroare Multe limbi îl au de ex Bulgară,rusă,franceză,germană,engleză,în ultimele două chiar f des.Latina, greaca și germana nu au aceste sunete; mi se pare că nici albaneza nu îl are pe ÂDacă nu știți că germana și albaneza au sunetul Ă e mai bine să vă apucați de altceva și să nu mai dați cu presupusa; în albaneză e și marcat grafic cu E cu două puncte deasupra.
Vă rog ,dacă mai reproduceți quotă să vă referiți doar la ce e scris și să nu mai scrieți într-o postare despre multe lucruri pt că nu se poate răspunde la toate.
Crisdiac scrie o postare Kilometrică despre zeci de chestii la care ar trebui răspuns tot prin postări kilometrice.Cine ar mai citi?
Infinity, ce faci cu textul acela?Nu ai arătat un text scris într-o limbă străină dar despărțit în cuvinte în limba română. Vrei să-ți copiez iară aiureala aia despărțită de tine den greacă?


In privinta textului ma predau, fie cum vrei tu maestre.

Da, sunetul Ă, se gaseste chiar mai mult in Engleza decat in Rom^na, caci englezii spun mereu DĂ ..., ĂGHEN ...

Nu stiu daca avem ceva original in limba.

#26287
Hangeonos

Hangeonos

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,038
  • Înscris: 30.11.2008
[quote name='crisdiac' date='Feb 25 2009, 19:15' post='6069078']
Mamele își pot învăța copiii cu prioritate o anumită limbă (limba pe care o cunosc ele cel mai bine), însă limba pe care o vor vorbi definitiv aceștia poate fi diferită de limba mamei. Ei pot alege odată ieșiți din copilărie să vorbească limba tatălui sau mai tîrziu limba partenerului de viață, astfel de lucruri fiind frecvente într-o comunitate cu multe căsătorii mixte.

N-aș zice că limba este ceva cu o mare inerție, ba din contră, pentru că intervine factorul uman, care se adaptează rapid la condițiile de mediu. Românii plecați în străinătate în zone în care nu există comunități compacte de conaționali au tendința să uite limba, pentru că n-o mai folosesc în limbajul de zi cu zi. În cazul în care se căsătoresc cu cineva autohton (din țara de emigrație) e foarte probabil ca copiii lor să nu învețe deloc româna. Deci în decurs de o generație limba maternă se poate pierde cu ușurință, dacă practicarea ei nu prezintă nici un avantaj concret.

[quote]
Saracia datelor despre rom^ni in  istorie s-ar putea sa se datoreze unei tolerante reduse a lor pentru straini,indiferent care.
Singurii straini care ne-au invadat fara ca rom^nii sa riposteze au fost tiganii.
De pe vremea lui Herodot, 400 de ani BC, stim ca rom^nii erau multi si ocupau un spatiu imens.
Nimeni nu a reusit sa-i stap^neasca pe toti deodata,pentru a-i putea sili sa-si abandoneze limba.
La nivel de 400 de ani BC, Herodot nici nu auzise ca exista romanii pe lume ori Roma,dar stia despre geti si nu-i exclus sa-i fi considerat geti pe romani,pe buna dreptate.
Inrudirea cu romanii este o certitudine,dar nu de pe vremea lui Traian si Decebal, ci de 7000 de ani,in conformitate cu documentatia prezentata de Guido A.Mansueli si M.Gimbutas.
Limbajul onomatopeic si imensul fond cu etimon necunoscut pe l^nga fondul extrem de redus (100 de cuvinte) al etimoanelor slave nord-dunarene este o dovada ca rom^nii si-au pastrat limba nealterata.

Toate cuvintele sunt compuse din coduri care însumate descriu, pe românește, o noțiune, prin și cu ajutorul elementelor componente, la nivelul de precizie, de exactitate, pe care îl poate oferi o metaforă.  
Un AC-OPE-RIȘ este ceva legat „ca cu acul“ de problema apei = OPE, care poate produce sunetele RIȘU, atunci când vin ȘU-VOAIE, ȘI-ROAIE pe acoperiș.    
Imaginea metaforică din unele cuvinte românești este uneori așa de intensă, atât de plastică, încât limbajul elevat le evită, din pudoare, mai mult sau mai puțin motivată.  
Surogatele nu mai sunt cuvinte-imagine, metafore și astfel, pe români nu-i jenează cu nimic niște cuvinte precum fund, sex,  falus, vulvă, vagin, fecale sau urină, în evident contrast cu plasticitatea imaginilor românești.    
Multă lume a fost sfătuită să spună POFTIM și nu HA?!, ca țăranu', deși numele zeiței hittite a veștilor, HA-BIRU, rezultă din acest țărănesc HA?!    
Asemenea intervenții arată cauze și modalități de schimbare a unui vocabular cu altul, din rațiuni, uneori, bizare.  
Din cele mai vechi timpuri, rumânii au elaborat „un alfabet sonor“ de coduri monosilabice, plecând de la cele din natură și au creiat una dintre limbile cele mai bogate și mai nuanțate din  lume, cu un sistem unitar, rigid, imuabil, de morfeme codate, cu un înțeles distinct într-o sferă semantică și cu un înțeles apropiat sau total diferit în altă sferă semantică.  
Rigiditatea acestui sistem se datorează tradiției românești, numită și DATINĂ, ce exprimă un DETERMINISM „un DAT DIVIN“, cu valoare de TABU.    
Datina nu a permis nici dispariția onomatopeelor autentice, multidecimilenare, dar nici dispariția cuvintelor apărute la români în primul neolitic european, pe teritoriul României, inima vechii civilizații europene, când nu existau încă nici greci, nici latini, nici slavi, ci doar rumânii, cei care vorbeau românește cu 300 de cuvinte compuse din onomatopee, 1000 de cuvinte cu etimon necunoscut și aproximativ 100 de cuvinte daco-ilire, prezente în albaneză,  pe care le redăm mai jos.
FONDUL DE CUVINTE ROMÂNEȘTI, CU ETIMON NECUNOSCUT
A
1.a ABURCA                          
2.ACĂTĂRII                    
3.ADICĂ                      
4.ADICĂTELEA
5.a ADULMECA
6.AFIN        
7.AFINE      
8.ALDAN
9.ALEAN
10.ALELEI
11.ALELUIA
12.ALINT                      
13.ALIVANTA              
14.AMIN                
15.AMURG              
16.AMUȘ                    
17.ANĂ                  
18.ANDREA                
19.APRIG                
20.a AROMI                
21.a ASMUȚI              
22.AVAN                  
B
23.BABAN                    
24.BABAROS                  
25.BACCEA                  
26.BACI                      
27.BADE                      
28.a BĂGA                  
29.BĂIAT                
30.a se BĂLĂNGĂNI                      
31.BALANGĂ                      
32.BALAUR                    
33.BALĂ                      
34.BALCÂZ                
35.BALERCĂ            
36.BALTAG (sumerian= BALAG)        
37.BAN                    
38.BĂLĂRIE                
39BĂLĂȘTOACĂ                    
40.a BĂNĂNĂI              
41.BAR                  
42.BARAGLADINĂ        
43.BAȘOALDĂ          
44.BATĂR                
45.BATCĂ    
46.BATIR    
47.BAUBAU  
48.BĂ!        
49.a BĂDĂDĂI
50.BĂHNITĂ  
51.BĂHNOS  
52.BĂIATĂ    
53a BĂLĂBĂNI          
54.BĂLĂBĂNIT          
55a se BĂLĂLĂI        
56.BĂLĂLĂU  
57.BALBISĂ    
58.BĂLEGAR      
59.a BĂLMĂJI  
60.BĂNICĂ    
61.BĂRĂGAN  
62a BĂRĂNI  
63.BĂRZĂUN  
64.BĂȘCĂLIE    
65.BĂȚ      
66.BĂȚOS    
67.BECHIU  
68.BECI      
69.BEDREAG    
70.a BEHĂI  
71.BELDIE  
72.BELDIȚĂ    
73.BELȘIȚĂ  
74.BELȘUG      
75.BENGHI  
76.BERC        
77.a BEȘTELI
78.BEZNĂ    
79.BIBILICĂ  
80.a BICHIRI    
81a se BÂIGUI
82.a BÂJBÂI
83.a BÂLBÂI        
84.a BÂRÂI
85.a BÂRLIGA
86.BÂRLOG
87.BÂRNĂ  
88.BÂRZOI
89.a BÂRFI
90.BÂTĂ
91.BÂRSANĂ
92.BÂȚÂIT
93.BÂZDÂC
94.BÂZDÂGANIE
95.BLACHEU
96.BLEANDĂ
97.BLEAȘCĂ
98.BLEAU
99.BLEOJDIT
100.a BLEOJDI
101.BOACĂ
102.BOACĂN
103.BOACĂNĂ
104.BOAMBĂ
105.BOARFĂ
106.BOARȚĂ
107.BOROBOAȚĂ
108.BOBÂRNAC
109.BOBOTEAZĂ
110.a BOCĂNI
111.BOCNĂ
112.BODÂR LĂU
113.BOJOC
114.a BODOGĂNI          
115.a BOLBOROSI          
116.a BOLBOȘA            
117.a BOMBĂNI              
118.a BONCĂNI            
119.BONDAR            
120.BOANTĂ    
121.BONT        
122.BORDEI      
123.BORFAȘ      
124.BORHOT      
125.a BOR      
126.BOROBOAȚĂ  
127.BORȚ        
128.BORȚOS      
129.BORZĂ      
130.BOSUMFLAT  
131.BOT          
132.BOTĂ        
133.BOTCĂ      
134.BOTEI        
135.BOTOS        
136.BOȚ          
137.BOȚIT        
138.BRAGHINĂ    
139.BRAMBURA  
140.BRANCIOG    
141.a BRĂNUI      
142.BREBAN      
143.BRIE          
144.BRÂNĂ        
145.BRÂNCĂ      
146.pe BRÂNCI    
147.a ÎMBRÂNCI    
148.BRÂNZĂ      
149.BREAZĂ      
150.BROBOADĂ    
151.a ÎMBROBODI
152.BRUFT
153.a BRUFTULUI
154.BRUSTURE
155.a BUBUI
156.BUBURUZĂ
157.BUC
158.BUCĂU
159.BUCIUM
160.BUFLEI
161.BUFNIȚĂ
162.a BUFNI
163.BUFT
164. BUFTEA
165.BUHĂ
166.BUHU
167.BUIANDRUG
168.BUIESTRU
169.BUIMAC
170.BOJDEUCĂ
171.BULBOANĂ
172.BULBUCI
173.BULBUCAT
174.BULEANDRĂ
175.BULHAC
176.BULUMAC
177.ÎMBULZEALĂ
178.BUMB
179.a BUNGHINI
180.BUNIC
181.BURCĂ
182.BURDAC
183.BURDUF
184.BURDIHAN
185.BURDUHĂNOS
186.a BURDUȘI
187.a se BURDUȘI
188.BURLAN    
189.a BURNIȚA  
190.BULGĂRE    
191.BULVAN    
192.a se BUNGHI  
193.BURTĂ      
194.BUSUIOC    
195.BUȘTEAN    
196.a BUȘUMA    
196.BUT          
197.BUTALCĂ    
198.BUTUC      
199.BUTUCĂNOS
200.BUTURUGĂ  
C
201.CACADÂR    
202.CAIMAN      
203.CALOIAN    
204.CALTABOȘ  
205.CARABĂȚ    
206.CATRAFUSE  
207.CAȚĂ        
208.CAVAL      
209..CĂLUȘ      
210.CĂLUȘAR    
211.CĂPȘUNĂ    
212.CĂPUȘ        
213.a se CĂRĂBĂNI
214.CĂRĂBUȘ    
215.CĂRPĂNOSC  
216.CĂTINĂ      
217.CĂULĂ        
218.CEA          
219.HĂIS          
220.CEAC        
221.CEAC-PAC    
222.CEATAL      
223.CEAȚĂ
224.CEAUN
225.a CHELĂLĂI
226.CHELBE
227.CHELBOS
228.a CHELFĂNI
229.a se CHERCHELI
230.CHEREM
231.CHERSIN
232.CHICHINEAȚĂ
233.CHICHIȚĂ
234.a CHIFTI
235.a CHIHĂI
236.CHILOMAN
237.CHIOMP
238.a se CHIRCI
239.a CHIRFOSI
240.CHIȘTOC
241.CHIȚIBUȘ
242.CHIȚCĂIT
243.a CICĂLI
244.CIMILITURĂ
245.CIMPOI
246.a se CINCHI
247.CINTEZOI
248.CIOACĂ
249.CIOARECI
250.CIOCÂRLIE
251.CIOCLOVINĂ
252.CIOCLEI
253.CIOCOI
254.CIOLPAN
255.CIORCHINE
256.a se CIOROVĂI
257.CIOT
258.CIUF
259.a CIUGULI
260.CIUL          
261a CIULI        
262.CIULEANDRA  
263.CIUMP        
264.CIUMPEI      
265.CIUNT        
266.CIUNG        
267.CIUTĂ        
268.CÂRLAN      
269.CÂRLIONȚ    
270.a CÂRTI        
271.COCĂ          
272.COCIOABĂ    
273.COCIOC        
274.COCÂRJAT    
275.COCLAURI    
276.COCOAȘĂ    
277.a COCOLI      
278.COCON        
279.COCOR        
280.a COCOȚA      
281.COLAREZI      
282.COLB          
283.COLIN          
284.COMĂNAC    
285.a COPLEȘI      
286.CORCODUȘĂ  
287.COȘMELIE      
288.COȘTEREAȚĂ  
289.COTÂRLĂ      
290.a CHIORĂI      
291 a CHIUI        
292.a CHIRĂI        
293, a CHIȚĂI        
294.a CIOCĂNI      
295.a CIRIPI        
296.CIUHUREZ            
297.a CIURUI
298.CÂRĂ
299.CÂRC
300.a CLĂNȚĂNI
301.CLANȚĂ
302.a CLĂMPĂNI
303.a CLEFĂI
304.a CLIPOCI
305.a CLOCOTI
306.COCOLOȘ
307.a COLCĂI
308.aCOTCODĂCI
309.COTOI
310.COTOR
311.COTOROANȚĂ
312.COTOȘMAN
313.a COTROBĂI
314.COTROG
315.a COTROPI
316.COVILTIR
317.a COVÂRȘI
318.CRATIȚĂ
319.CRĂCIUN
320.a CRÂCNI
321.CREȚ
322.a CRÂMPOȚI
323.CRÂNCEN
324.CUCĂ
325.CUMPLIT
326.CURCUBEU
326.CURMĂTURĂ
326.CURMEZIȘ
326.CURSĂ
327.CUSTURĂ
328.CUȚIT
329.CUVÂNT
D
330.DAR(conj.)        
331.DA              
332.a se DĂRĂPĂNA  
333.a DĂNGĂNI            
334.a DÂRDÂI        
335.DE                    
336.a DESFĂTA        
337a se DESTRĂBĂLA  
338.DEȘĂNȚAT        
339.a se DEȘTEPTA    
340.DEVLĂ            
341.a DEZBĂRA        
342.a DEZBINA        
343.a se DEZMĂȚA    
344.a se DEZMETICI    
345.DIBACI            
346.a DIBUI            
347.DIHAI            
348.DIMINEAȚĂ        
349.DÂRLOAGĂ        
350.DÂRLOG          
351.DÂRVALĂ.        
352.DODII            
353.DOINĂ            
354.a DEZVOLTA      
355.DĂRMOZ          
366. DOLOFAN        
367.a DOMOLI            
368.DOR              
369.a DORI            
370.DRAC              
371.DUHOARE          
372.a DUDUI            
373.DUIOS              
374.DUMICAT (dumi=mic, în sumeriană)
375.de-a DURA
376.DOBOȘ                      
377.DURDULIU
E
378.ENOT
F
379.FĂCAIE
380.FELEȘTOC
381.FERCHEȘ
382.FERCHEZUIT
383.a FERI
384.a se FERI
385.FICAT
386.FIȚE
387.a se FÂSTÂCI
388.FÂȚĂ
389.a se FÂȚÂI
390.FLACĂRĂ
391.FLĂCĂU
392.FLĂMÂND
393.FLEAC
394.FLEANCA    
395.FLECULEȚ
396.FLECUȘTEȚ
397.a FLENCĂNI
398.a FLECĂRI
399.FOFEAZĂ
400.FOFÂRLICA  
401.FLIT
402.FLUȘTURATEC
403.a FLUTURA
404.FOFOLOG
405.a se FOI
406.a FRICHINI
407.FRICOS
408.a FOȘNI
409.FRIȘCĂ
410.FRÂU    
411.FUFĂ      
412.FUIOR    
413.FULG      
414.FUNIGEL  
G
415.GACI      
416.GAIE      
417.GARF    
418.GAȘCĂ    
419.GAURĂ    
420.GĂGĂUȚĂ
421.GĂLĂGIE  
422.GĂLIGAN  
423.GĂMAN    
424.GĂOACE    
425.GĂRGĂUN  
426.GĂVAN    
427.a GĂTA    
428.GENUNE    
429.GHEARE    
430.GHEB        
431.GHEBE      
432.GHES        
433.GHIBIRDICI  
434, a ÎNGHESUI  
435.a GHICI      
436.GHIDUȘ      
437.a GHIFTUI    
438.GHIMIRLIE  
439.GHIMERNIȚĂ
440.GHIOAGĂ    
441.GHIOC        
442.GHIOCEL    
443.GHIONOAIE  
444.GHIONT      
445.GHIZD        
446.a GINI
447.GIREADĂ
448.a GIUGIULI
449.GÂDE
450.a GÂFÂI
451.GÂGÂLICE
452.GÂLCĂ
453.GÂLMĂ
454.GÂNGAV
455.GÂNJ
456.GÂT
457.GLAGORIE
458.GLOABĂ
459.GLONȚ
460.GLUGĂ
461.GOANGĂ
462.a GOGI
463.GODAC
464.GOGEAMITEA
465.GOGLEZE
466.GOGOAȘĂ
467.GOGOLOI
468.GOGOMAN
463.GOGONAT
464.GOGONEA
465.GOGONEȚ
466.GOGORIȚĂ
467.GOGOȘAR
468.GOL
469.GOLOGAN
470.GRĂTAR
471.GRĂUNTE
472.GREABĂN
473.GREAȚĂ
474.GROHOTIȘ
475.GROPAR
476.GRUI
477.GURGUI    
478.GUTUI      
H
479.HA?        
480.HACHIȚE    
481.HAHALERĂ  
482.HAI.        
483 HAIDOS    
484.HAIHUI      
485.HAINĂ      
486.HARCHINĂ  
487.HARNIC    
488.HARTAN    
489.a HĂRȚUI    
490.HAT        
491.HABUC      
492.HĂBĂUC    
493.HĂLĂCIUGĂ
494.a HĂLĂDUI  
495.a HĂLPĂI    
496.HĂMESEALĂ
497.a fi HĂMESIT  
498.a HĂRĂȚI    
499.a HĂRĂZI    
500.HĂRMĂLAIE  
501.HĂT          
502.HĂNDRĂLĂU
503.HĂȚ          
504.HĂȚIȘ        
505.HĂU          
506.a HICĂI      
507.a se HÂI      
508.HÂRB        
509.HÂRCĂ      
510.a se HÂRJONI  
511.HÂRLEȚ      
512.HÂRLOSTEA  
513.HÂRTOAPE
514.HÂRZOB
515.HÂTRU
516.a se HÂȚÂNA
517.a se HLIZI
518.HLUIAN
519.HO!
520.HOANGHINĂ  
521.HOAȘCĂ  
522.HOASPE
523.HOBÂC
524.HODOROG  
525.HODORONC  
526.HOGEAC  
527.HOHOTE  
528.HOINAR  
529.HOIT
530.HOITAR
531.a se HOLBA
532.HOLDĂ
533.HOLERĂ
534.HOP
535.a HORCĂI    
536.HOREȚ
537.HORINCĂ
538.HORIȘTE  
539.a HOTĂRÂ
540.HOȚ
541.HRAM
541.HRENȚUIT
542.HUDUBAIE
543.HUHUREZ
544.HUIDUIALĂ
545.HUIDUMĂ  
546.HULĂ
547.aHULI  
548.HULPAV  
549.HUMĂ        
550.a HURDUCA    
551.a se HÂRȘI      
552.HOJMĂLĂU    
I
553.IARĂ ȘI        
554.IASCĂ        
555.IATĂ          
556.IAZMĂ        
557.IBINCĂ        
558.IC            
559.ICI            
560.a ICNI          
561.IE.            
562.IELE          
563.IMAȘ          
564.IMBOLD      
564.IMOS          
565.INCURI        
566.a se IȚI        
567.IUTE          
568.IZBÂNDĂ      
569.a IZBUTI              
570.IZMĂ          
571.IZMENEALĂ  
Î
572.a ÎMBIA        
573.a ÎMBINA      
574.a ÎMBÂCSI    
575.a ÎMBLĂTI    
576.a ÎMBUIBA    
577.a se ÎMPLETICI
578.a se ÎMPOPOȚONA
579. a ÎMPREJMUI  
580.a ÎMPRESURA  
581.a ÎMPROȘCA    
582 a ÎNCĂERA    
583.aÎNCOTOȘMĂNA
584.a ÎNCURCA        
585.pe ÎNDELETE
586.a ÎNFIRIPA
587.a ÎNFOFOLI
588.a ÎNGĂIMA
589.ÎNGĂLATĂ
590.ÎNGURZIT
591.a ÎNJGHEBA
592.a ÎNSENINA    
593.a ÎNSUȘI
594.a ÎNȘELA
595.a ÎNȘFĂCA
596.a ÎNTÂMPINA
597.a ÎNTÂLNI  
598.a se ÎNTÂMPLA
599.ÎNTÂMPLARE
600.a se ÎNTUNECA
601.a ÎNȚĂRCA
602.a ÎNVIORA
603.a se ÎMBUIBA
604.a se ÎNDELETNICI      
J
605.JANGHINOS
606.JANȚ
607.JAVRĂ
608.JĂRĂGAIE
609.JĂRPĂN
610.JDER
612.a JECMĂNI
613.JEP
614.JERPELIT
615.JGHEAB
616.JIGANIE  
617.JIMBĂ
618.JINTIȚĂ
619.JEG      
620.JOARDĂ    
621.JUMĂTATE  
622.JUVELNIC  
623.JUVETE    
624.JERPELIT    
625.JUPÂN      
L
626.LAMOSTE  
627.LAȚE        
628.LĂBĂRȚAT  
629.a se LĂFĂI    
630.LĂIEȚI      
631.a se LĂLĂI    
632.LĂLĂU      
633.a LĂMURI    
634.LĂTURI            
635.a LĂIA      
(LAHU, în hittită)  
636.LĂȚOS      
637.a LEGĂNA  
638.LEAPȘA    
639.a LEGUMI    
640.LEIT        
641.LEMN        
642.LEOARCĂ.  
643.a LIPĂI      
644.a LEPĂDA    
645.a LEPUI      
646.LER        
647.LESPEDE    
648.LEȘIN      
649.LEU        
650.LEUȘTEAN  
651.a LICĂRI    
652.LICURICI    
653.LIFTĂ      
654.LERPENEA  
655.LUMINĂ
656.LUMINIȘ
657.LUMÂNARE
658.LIHNIT
659.LINGAV
660.LINIȘTE
661.LINS
662.aLIPĂI
663.a LIPI
664.LIPIE
665.LIPITOARE
666.LOTRU
667.a LOVI
668.LUJER
669.LUNECUȘ
M
670.MALDĂR
671.MĂRIME
672.a se MĂRI
673.MAȘTER
674.MATAHALĂ
675.MAU
676.MĂ!  
677.MĂI
678.MĂCEȘ  
679.MĂGĂDĂU
680.MĂGĂOAIE
681.MĂLAI
682.MĂLĂIEȚ
683.MĂLIN
684.MĂNOS  
685.MĂRGĂREA
686.MĂRUNT
687.MĂRUNTAIE
688.a MĂSLUI
689.a MĂTRĂȘI
690.MĂTREAȚĂ
691.MĂTURĂ    
692.MELC        
693.MELEGAR    
694.MENDRE    
695.MEREDEU  
696.MEREU      
696.a MERGE    
697.MERSURI    
698.METEAHNĂ  
699.MIC, MICI    
700.MITITEI      
701.MIERIU      
702.MICSANDRĂ
703.MIEZ        
704.MIGALĂ    
705.MIHĂLȚ      
706.MILOG      
707.MINGE      
708.MIR          
709.MIREASĂ    
710.MIROZNĂ    
711.MISTREȚ    
712.a MIȘCA      
713.MIȘCĂTOR  
740.a MIȘUNA    
741.MIȚĂ        
742.MIȚOS        
743.a MÂZGLISI  
744.a MÂHNI      
745.MÂRLAN      
746.MĂRTAN      
747.MÂRȚOAGĂ  
748.MÂȚĂ        
749.MOACĂ      
750.MOARE      
751.MOAȘĂ      
752.MOCAN      
753.a se MOCĂI
754.MOCIRLĂ  
754.MOCÂRȚAN
755.a MOCNI
756.MOCOFAN
757.MODÂRLAN
758.MOGÂLDEAȚĂ
759.a se MOHORÂ
760.MOHOR
761.MOINĂ
762.MOMÂIE
763.MORMAN
764.MOROCĂNOS
765.MOȘ
766.MOȘIE
767.a se MOȘMONDI  
768.MOTAN
769.MOTOTOL  
770.a MOTOTOLI
771.MOȚ
772.a MOȚĂI
773.a se MOȚA
774.MUC
775.MUCIORNIȚĂ
776.a MUIA  
777.MOLȚAM
778.a MOLȚĂMI
779.MULȚUMIRE
780.MULȚIME
781.MURGA
782.MUSCEL
783.a MUȘCA
784.MUȘCĂTURĂ
785.MUȘEȚEL
786.MUȘAT
787.MITOCAN
788.a MÂȘÂI
789.MURĂTURI    
790.MURAT        
791.MOGLAN      
792.MOINĂ        
793.MOȘTENIRE    
N
794.NAIBA        
795.NAMILĂ      
796.NASTURE      
797.NĂTĂNTOL    
798.NĂBĂDĂI      
799.NĂLUCĂ      
800.a NĂPĂDI      
801.a NĂRUI        
802.a NĂSCOCI    
803.NĂTĂRĂU    
804.NĂTĂFLEȚ    
805.NĂTÂNG      
806.NAVLEC      
807.a NĂZUI        
808.NEAGĂ        
809.a NECHEZA    
810..NEGHINĂ    
811.NEGHIOB      
812.NEMERNIC    
813.NEMET        
814.NICHIPERCEA
815.NIȚEL        
816.NOATEN      
817.NUNTĂ        
818.NEAOȘ        
819.NOIAN        
O
820.OACHEȘ      
821.OARECARE              
822.OARZĂNE      
823.OBLIGEANĂ
824.OĂCĂR  
825.OBLON
826.OCARĂ
827.OCHEADĂ  
828.OCHI(scit)
829.OCNĂ  
830.OCNIȚĂ
831.a OCROTI  
832.ODINIOARĂ
833.a se OFILI
834.a OFTA  
835.OINA
836.OPAC
837.OPINTIC  
838.a OPLOȘI
836.a ORCĂI
837.ORI
838.ORICINE
839.ORICARE
840.ORICE
841.ORICÂND
842.ORICÂT
843.ORICUM
844.ORIUNDE
845.OROPSIT
846.a OROPSI
847.OSTROPEL
848.OSTROPEȚ
849.a OTÂNJI
850.OTOVA
852.ODGON
853.ORTOMAN
854.OPĂRIT
P
855.PALĂ
856.PALOTIE      
857.PAPARUGĂ    
858.PARAGINĂ    
859.a PARDOSI      
860.PARDOSIT      
861.PARDOSEALĂ  
862.PATĂ          
863.a PĂCĂLI      
864.PĂCALĂ      
865.a PĂCĂLI      
866.PĂCĂLEALĂ  
867.PĂCĂLICI      
868a PĂCĂNI      
868.PĂI            
869.PĂLĂLĂI      
870.PĂLĂRIE      
871.a PĂLI        
872.PĂNUȘĂ      
873.PATLAGINĂ  
874.PENTRU      
875.PERIE        
876.PERJĂ        
877.PESTE        
878.PIAZĂ        
879.a PICA        
880.PICĂTURĂ    
881.a PICURA      
882.a PICNI        
883.a PICOTI      
884.PIEZIȘ        
885.a PIGULI      
886.PIPOTĂ        
887.a PIROTI      
888.PIRUIT        
889.a PISCUI      
890.a PIUI        
891.PISCURI      
892.PISICĂ
893.PISOI
894.PISTRUI
895.a ÎMPIESTRIȚA
896.a PIȘCA
897.PIȘCĂ
898.PIȘCAR
899.a se PITI  
900.PIȚIGOI  
901.PIȚIGĂIAT
902.a lua PIUITUL
903.PÂLNIE
904.a PÂLPÂI  
905.a PÂNGĂRI  
906.PÂNZĂ  
907.PÂRDALNIC
908.PÂRGHIE
909.a PÂRÂI  
910.PÂRNAIE  
911.PÂRȚAG
912.PÂSLĂ  
913.PLATOȘĂ    
914.PLACHEU  
915.PLAI  
916.PLASĂ
916.PLĂIEȘ
917.a PLĂMĂDI  
918.PLĂSEA
919.a PLESCĂI
920.PLECAT
921.a PLECA
922.PLECARE  
923.PLEOAPĂ  
924.PLISC
925.PLOCON
926.a se PLOCONI  
927.POCIE
928.POCIUMB    
929.a POCNI      
930.PODEA      
931.POD          
932. a PODI      
933.a PODIDI      
934.POJGHIȚĂ    
935.POLEI        
936.POLOBOC    
936.PONCIȘ      
937.POPÂNDĂU  
938.POPONEȚ    
939.POSAC      
940.a POSOMORÂ
941.POȘÂRCĂ    
942.POȘOVOAICĂ
943.POTAIE      
944.POTÂRNICHE
945.ÎMPOTRIVĂ  
946.POVARĂ    
947.POZNĂ      
948.PRAȘILĂ    
949.a PRĂȘI      
950.PRĂJINĂ      
951.PRAȘTINĂ    
952.PRĂVĂLIE    
953.PRESURĂ    
953.PREȘ        
954.PRIAN        
955.PRICOLICI    
956.PRIOR        
957.PRISACĂ    
958.PRISĂCAR            
959.PRISLOP      
960.de PRISOS    
961.PRISOS        
962.cu PRISOSINȚĂ .
963.PRISPĂ
964.PRISTANDA
965.PRISTOLEANCA
966.PRĂSNEL
967.PROHAB
968.PRUNC
969.PRUNCIE  
970.PUCHINĂ
971.PUCHINOS  
972.a PUFĂI
973.a PUFNI  
974.PUHOI    
975.PUNGĂ  
976.a PUNGĂLI
977.a PUNGĂȘI    
978.a PUNGI
979.PURCOI
980.PUȘCHEA
981.PUȘLAMA
982.PUTREGAI  
983.PUȚIN  
984.PUȚINTEL  
985.PANDALIE
986.PERNĂ
987.PISCOI
988.PISTORNIC  
989.a ÎMPÂNZI  
990.POCINZEU    
991.POPÂNDOC  
992.de o POȘTĂ  
993.PUSTIU
994.a ÎMPUȚINA
R
995.RABIȚ
996.RACILĂ
997.RANGĂ  
998.RANTIE
999. RAPĂN        
1000.a RĂBDA      
1001.RĂBDĂRI      
1002.a RĂBUFNI            
1003.RĂCOARE      
1004.la RĂCOARE    
1005.RECE          
1006.a RĂCI        
1007.RĂCEALĂ      
1008.RĂCITURĂ    
1009a se RĂCORI    
1010.a se RĂFUI      
1011.RĂFUIALĂ    
1012.RĂGAZ        
1013.RĂGĂLIE      
1014.a RĂGUȘI      
1015.a RĂPĂI        
1016.RĂPCIUGOS    
1017.RĂPCIUNE    
1018.RĂSFUG      
1019.a se RĂSTI      
1020.a se RĂȘCHIRA
1021.a RĂȘLUI      
1022.RETEVEI      
1023.a RETEZA      
1024.a RÂCÂI        
1035.RÂCĂ          
1036.RÂCÂITURĂ    
1037.a RÂGÂI        
1038.RÂNDAȘ      
1039.RÂZNĂ        
1040.ROABĂ        
1041.a RONȚĂI      
1042.a ROSTOGĂLI  
1043.de-a ROSTOGOLU    
1044.ROTOFEI      
1045.RABLĂ        
1046.RĂGAZ
1047.RESTEU
1048.RÂNCĂ
S
1049.SAULĂ
1050.SĂRMAN  
1051.SCĂLÂMB
1052a SCĂPĂRA  
1053.a SCĂRMĂNA  
1054.a SCHEUNA
1055.SCHILOD  
1056.SCÂLCIAT  
1057.a SCLIPI  
1058.SCLIPIRE  
1059.SCLIPITOR
1060.a SCOCIORÂ
1061.SCOFALĂ
1062.a se SCOFÂLCI
1063.SCOFLECIT
1064.SCORBURĂ
1065.a SCORMONI
1066.a se SCOROJI
1067.a SCOTOCI    
1068.SCRÂNCIOB
1069.SCULĂ
1070.SCURT    
1071.SEARBĂD            
1072.SELNIC  
1073.SFÂRC  
1074.MUC și SFÂRC  
1075.SFÂRLEAZĂ
1076.SFÂRNAR  
1077.SFÂRLOAGĂ
1078.SILCĂ  
1079.SLAI
1080.SOI  
1081.a se SOI
1082.SOIOS          
1083.SOLZ          
1084.SORCOVĂ      
1085.SPAIMĂ        
1086.SPIN            
1087.SPÂNZ          
1088.a SPÂNZURA    
1089.a SPOROVĂI    
1090.SPRÂNCEANĂ  
1091.STĂPÂN        
1092.STERP          
1093.STINGHER      
1094.a STINGHERI    
1095.STINGHIE      
1096.a STÂMPI      
1097.a ASTÂMPĂRA  
1098.STÂNĂ          
1099.STÂNCĂ        
1100.a STÂRNI        
1102.a STÂRPI            
1103.STRAIE          
1104.STRĂIN          
1105.a STRECURA    
1106.STREI            
1107.a STREPEZI      
1108.a STRICNI        
1109.STROP          
1110.STRUGURE      
1111.a STUPI          
1112.STURLUBATIC    
1113.SUTĂ            
1114.SUTAȘ          
1115.SUTIME          
1116.a ȘFICHIUI        
1117.ȘIR              
1118.ȘIROI            
1119.ȘIȘTOR          
1120.ȘORICI
1121.a ȘOVĂI    
1122.a ȘPARLI
1123.ȘPERLĂ    
1124.a ȘTERPELI    
1125.ȘTOARFĂ  
1126.ȘTIULETE    
1127.ȘUBRED  
1128.ȘUI
1129.ȘUSTĂ  
1130.ȘUȘLETE  
1131.ȘUVOI
1132.TALAȘCĂ    
1133.TALĂ  
1134.TALMEȘBALMEȘ
1135.TAMAR
1136.TAMNISAM
1137.a TĂNDĂLI  
1138.TANDA PE  MANDA
1139.TARAGOT      
1141.TASON
1142.a TĂBĂRCI
1143.a TĂBLĂCI    
1144.TĂRBACĂ  
1145.TĂLĂLĂU  
1146.TĂMÂIE  
1147.TĂMÂNJER
1148.TĂRĂȘENIE  
1149.TĂTĂNEASĂ  
1150.a TĂUȘI    
1151.TEAFĂR
1152.TEAPĂ  
1153.TEARFĂ  
1154.TEICĂ  
1155.TERCI  
1156.a TERFELI  
1157.TERFELOG      
1158. a TICĂI          
1159.TICĂIT          
1160.TICĂLOS        
1161.TICĂLOȘIE      
1162.a TICLUI          
1163.a TICSI          
1164.TICSIT          
1165.TIHĂRAIE        
1166.TILINCĂ          
1167.TILIȘCĂ          
1168.TITIREZ          
1169.TIV              
1170.a TIVI            
1171.TIVILICHIE        
1172.TÂLHAR          
1173.TÂLHĂRIE        
1174.TÂLV            
1175.TÂMPLAR            
1176.TÂNJALĂ        
1177.TÂRFĂ            
1178.a TÂRȘÂI          
1179.TOAIPĂ          
1180.TOROIPAN        
1181.a TRĂNCĂNI      
1182.TRĂSCĂU        
1183.TRIȘCĂ          
1184.TROAHNĂ        
1185.TROIENE          
1186.a TROIENI        
1187.a TRONCĂNI      
1188.a TROPĂI          
1189.a TROSNI          
1190.a se TUFLI        
1191.TULNIC          
1192.TURAVURA      
1193, TUREATCĂ        
1194.TUTĂ
1195.ȚAFANDACHE
1196.ȚAPINĂ  
1197.ȚĂCĂLIE
1198.a se ȚĂCĂNI
1199.ȚĂCĂNIT  
1200.ȚĂCĂNITURĂ
1201.ȚĂRM    
1202.ȚĂRUȘ  
1203.ȚĂNCUȘĂ  
1204.ȚICLĂ  
1205.ȚICLETE  
1206.ȚICLEAN  
1207.ȚIGAIE
1208.ȚIGÂI  
1209.ȚINTUIT  
1210.ȚIPAT
1211.ȚIPĂT  
1212.ȚIPENIE
1213.ȚIȘTAR  
1214.a ȚIUI  
1215.a ȚÂRÂI  
1216.o ȚÂRĂ  
1217.a ȚÂRLÂI  
1218.a ȚÂȘNI  
1219.a ȚÂȚÂI  
1220.ȚOAPĂ  
1221.ȚOI  
1222.a ȚOPĂI
1223.ȚOPÂRLAN  
1224.a ȚUCA    
1225.a ȚUGUI    
1226.a ȚUGUIA
1227.a ȚUHĂI
1228.ȚUMBURUȘ
1229.ȚURCANĂ
1230.ȚURLOI
1231.ȚURȚURE        
1232.ȚUȘCĂ            
1233.ȚUȚ              
U
1234.a UGUI            
1235.ULUCĂ          
1236.URLOI            
1237.a UȘUI            
V
1238.VĂGĂUNĂ        
1239.VIPIE            
1240.VIROAGĂ        
1241.VISCOL          
1242.VIZUINĂ          
1243.a VÂJÂI          
1244.VÂLCED          
1245.VÂLVOI          
1246.a VIȘCA          
1247.VOI              
1248.VORBĂ          
1249.a VORBI          
1250.VRAF            
1251VRAIȘTE          
1252.a VUI            
1253.VUIET            
Z
1254.ZAICĂ            
1255.ZĂBĂUC          
1256.ZĂGAȘ            
1257.a ZĂGRĂI          
1258.a ZĂGÂRNA      
1259.a ZĂNGĂNI        
1260.a ZĂPĂCI          
1261.ZĂPÂRSTEA      
1262.a ZĂPĂI          
1263.ZĂPLAZ          
1264.a ZĂPSI          
1265.ZĂRGAN
1266.a se ZĂRGHI
1267.ZĂVOD    
1268.ZBANȚ
1269.a ZBIERA  
1270.a ZBIHUI  
1271.ZBILȚ  
1272.a se ZBÂNȚUI
1273.a se ZBÂRLI  
1274.ZBÂRLIT
1275.a ZBÂRNÂI  
1276.a se ZBORȘI    
1277.ZBRANCA  
1278.ZBREHUI  
1279.a o ZBUGHI  
1280.a ZBURDA  
1281.ZDRAHON  
1282.a ZDRELI
1283.a ZDRĂNGĂNI  
1284.a ZDRUMICA  
1285.aZDRUNCINA  
1286.a ZDUPĂI  
1287.a ZEBERI    
1288.ZEGHE  
1289.ZER
1290.ZEXE  
1291.ZGANCĂ  
1292.ZGĂU  
1293.a se ZGÂI  
1294.a ZGÂLȚÂI
1295.ZGÂMBOI  
1296.a seZGÂMBOI
1297.a ZGÂNDĂRI
1298.ZGÂTIE  
1299.ZGRĂBUNȚĂ  
1300.aZGREPȚĂNA
1301.a se ZGRIBULI  
1302.a se ZGUDUI      
1303.ZÂNĂ            
1304.ZMEURĂ          
1305.ZNAMIE          
1306.a ZORNĂI
1307.ZORZOANE    
1308.a ZUMZĂI  
1309.ZURUIT
1310.a ZVECUI
1311.a ZVÂCNI
1310.ZVÂRLUGĂ

Acest limbaj arhaic este evident dominat de onomatopee.
Cele 1000 -1310 cuvinte cu etimon necunoscut conțin o bogată terminologie de zi cu zi.
Sunt numite 6 feluri de locuințe: BORDEI, COȘMELIE, COCIOABĂ, COTEREAȚĂ, PRĂVĂLIE, PÂRNAIE, procedee de construcție: a PODI, a PARDOSI și materiale de construcție: BUȘTENI, BUIANDRUGI, RABIȚ, BRUFT „tencuială”, CIOL­PANI, PODELE și LESPEZI.
Unelte de clădit o casă: TAMAR de cărat cărămizi, ROABĂ, RANGĂ, PÂRGHIE.
Părți componente ale casei: CLANȚĂ, PREȘ, PRISPĂ, PARDOSEA, PODEA, PODUL casei, ȘIȘTORUL, parul din vârful acoperișului, ȚURLOI „jgheab”, URLOI „burlan”, PODEAȚĂ „schelă”, OBLOANE, ȚURȚURI.
Fenomene legate de casă: a PODI, a PARDOSI, a se SCOROJI, a se PĂRĂGINI, a se NĂRUI.
Sunt peste 47 de nume de unelte, inclusiv PISTORNIC „sigiliu”, TERFELOG „registru”, PLATOȘĂ, GHIOAGĂ, GLONȚ, CUȚIT, CUSTURĂ, FĂCAIE la moară, HÂRLEȚ „cazma”, TÂNJALĂ, HÂRLOSTEA „LÂNA DE AUR” din râurile aurifere, HOREȚ „coș de pește”, ȚICLĂ de prins raci, BELDIE de împins luntrea, MĂTURĂ, MELC de la masa de tâmplărie, BATCĂ de bătut coasa, o nicovală, COVILTIR de la căruță, BANI, PUNGĂ, BATIR fir de cusut, FUIOR, MUC de feștilă, a ȚÂRÂI „a țese”.
Sunt 21 de termeni gospodărești, printre care PRISACĂ, STÂNĂ, ZĂPLAZ „gard”, ZĂGAȘ „șanț”, ULUCĂ, ZĂVOD „câine voinic”, POTAIE, PISICĂ, SLAI la sanie, PÂRNAIE „oală mare”, a da în CLOCOT, PRAȘILĂ.
Oierit: BUTALCĂ la caș, BRÂNZĂ, oaie ȚURCANĂ, oaie ȚIGAIE, PRIOR „miel timpuriu”, BACI, MOCAN.
Călărie: BUIESTRU, a BUȘUMA calul, GLOABĂ, JARPĂN „cal slab”, HĂȚURI, CEA, HĂIS, HO.
Stupărit: PRISĂCAR, BOTCĂ „celulă specială de fagure cu matcă”.
Navigație:CAULĂ „plută, pod mobil”
Procese educative: a DEZBĂRA „a învăța lucruri bune și a se dezvăța de cele rele”, a se ÎNDELETNICI, a proceda pe ÎNDELETE.
Pe PÂRGHIE se sprijină o importantă gamă de teme din fizică.
Muzică:TRIȘCĂ, TILINCĂ, CIMPOI.
Dansuri:CIULEANDRA, PRISTANDA, etc.
Stări de sănătate:a GOGI „a boli”, TROAHNĂ „guturai, gripă”.
Peste 35 de categorii umane, printre care BĂIAT, ZGÂMBOI „copilaș”, BADE, CIOCOI, HOȚ, PLĂIEȘ, SUTAȘ, STRĂIN, STĂPÂN, PUNGAȘ, PRUNC, PUȘLAMA, TICĂLOS, TICĂIT, ZDRAHON, ZGÂTIE.
Dimensiuni: JUMĂTATE, MARE, MĂRIMI, MĂRICEL, MIC, MICIME, PUȚIN, PUȚINTEL, ÎMPUȚINAT, SUTĂ, SUTIMI, ÎNSUTIT.
Peste 80 de activități esențiale, printre care a MUȘCA, a MIȘCA, a BĂGA, a URCA, a LEPĂDA, a LEȘINA, a PRĂȘI, a PUNGĂLI „a coase”, a avea RĂGAZ, a RETEZA, a ROSTOGOLI, a SCĂPĂRA, a SCHILODI, a SCOTOCI, a ÎNSPĂIMÂNTA, a STĂPÂNI, a se ASTÂMPĂRA, a se TUFLI, a ȚÂPA, a ȚIPA, a UIMI, a fi VIPIE, a fi VISCOL, a VORBI, etc.
Peste 23 de termeni de îmbrăcăminte și încălțări: BLACHEU, BOARFE, BULENDRE, CIOARECI, GACI, GLUGĂ, HAINE, a se ÎNFOFOLI, a se ÎNCOTOȘMĂNA, a se ÎMPOPOȚONA, NASTU­RE, PÂNZĂ, PROHAP, RANTIE, SFÂRLOAGĂ „o încălțare”, STRAIE, TALAȘCĂ „curea”, TEARFĂ „cârpă”, TIV, TIVILICHIE „pieptar”, ZEGHE, ZORZOANE.
Peste 25 de termeni din alimentație: a CLOCOTI, COCĂ, COCOLOȘ, BOȚ, BRÂNZĂ, BOTCĂ „fagure”, CIORCHINE, FICAT, FRIȘCĂ, GĂUACE, GOGOAȘĂ, GOGONEA, GOGOȘAR, GUTUI, LEUȘTEAN, MURĂTURI, PERJE, PIPOTĂ, STRUGURI, ȘTIULEȚI, TERCI, ȚIPAR, ȚUȘCĂ, ZMEURĂ, ZĂRGAN „pește marin”, ZER.
Inventarul este completat de aproximativ 100 de cuvinte daco-ilire din Albania, recunoscute oficial și de 1000 de cuvinte daco-moeze, de pe teritoriul Bulgariei și Serbiei, ignorate în totalitate de autorități, deși este limpede pentru oricine că ne învecinăm direct mai mult cu ei decât cu albanezii și am făcut parte din Regatul lui Burebista.
Cuvinte cu etimoane rusești, slave nord dunărene, practic nu există în limba română, ele nedepășind cifra de 104, cu cele ucrainiene și poloneze la un loc.
După ce parcurgem acest inventar constatăm cu surprindere că majoritatea cuvintelor ce se referă la civilizație nu vine de la romani, pentru că nu se exprimă în latineasca Romei.

#26288
eleonora15

eleonora15

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 229
  • Înscris: 09.12.2008
or example, Phrynichus Arabius during the second century AD wrote:

Βασίλισσα οὐδείς τῶν Ἀρχαίων εἶπεν, ἀλλὰ βασίλεια ἢ βασιλίς.
"Basilissa (Queen) none of the Ancients said, but Basileia or Basilis".

Vasilica / vesel / BISERICA, o DAT -o RAIULUI epela/ capela, BESERICA lor/ lui BASERIS/ Basarab !

Διωρία ἑσχάτως ἀδόκιμον, ἀντ' αυτοῦ δὲ προθεσμίαν ἐρεῖς.
"Dioria (deadline) is badly illiteral, instead use Prothesmia".

DIo / din Riaha - tos/ toti, DOKI/ sa duca ? DUS, moni auto/ AUTOBUS, profesia/ profesorul meu, are os / ORI ARIE/ pamant, adica este mosier !!!  

Πάντοτε μὴ λέγε, ἀλλὰ ἑκάστοτε καὶ διὰ παντός.
"Do not say Pantote (always), but Hekastote and Dia pantos".
ASTA A SCRIS Infinity
Afirmă că el a despărțit f ușor acel text scris în forma grecească a limbii numită KOINE.El zice că la despărțit folosind limba română. după cum se vede însă ceea ce el a ddespărțit nu are nici un înțeles în românește.Scoaterea de cuvinte dintr-un text scris în scriptio continua pt că par a semăna cu unele românești nu înseamnă despărțirea acelui text.Astfel citite aceste cuvinte nu au un înțeles în românește ceea ce înseamnă că textul nu este despărțit conf limbii române.
Arată pe un text mai ușor Infinity,poate reușești pe sfert, de ex pe un text de 2 rînduri italian.Eu zic că nu merge nici acela să fie despărțit conf limbii române.
Ai intrat în horă,te-ai dat mare,ai afirmat enormități ,m-ai jignit; acum joacă!

#26289
Pierde_verile

Pierde_verile

    Active Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 3,870
  • Înscris: 10.07.2008

 crisdiac, on Feb 25 2009, 19:15, said:

Mamele își pot învăța copiii cu prioritate o anumită limbă (limba pe care o cunosc ele cel mai bine), însă limba pe care o vor vorbi definitiv aceștia poate fi diferită de limba mamei. Ei pot alege odată ieșiți din copilărie să vorbească limba tatălui sau mai tîrziu limba partenerului de viață, astfel de lucruri fiind frecvente într-o comunitate cu multe căsătorii mixte.

N-aș zice că limba este ceva cu o mare inerție, ba din contră, pentru că intervine factorul uman, care se adaptează rapid la condițiile de mediu. Pornești e la o premisă greșită, care este cumva influențată de situații mai apropiate de zilele noastre, cînd comunitățile sînt bine definit etnic de sute de ani.
Aici ești complet în fara subiectului. Deși se sprijină pe acești fragili și instabili indivizi, deși a trecut prin tot felul de comunități umane (ginți, triburi, civilizații antice, popoare mediavale, nații moderne) sunt destul limbi cu caracteristici milenare. Poate că majoritatea acestor caracterisitici vin din preistorie. Nimic de la om, în fară de genetică, nu a vădit o atare invarianță (și tot la relația mamă - copil ne întoarcem). Practic noi păstrăm încă o divergență genetică (și lingvistică) datorată a mii și mi de ani de izolare a diverselor comunități, izolare care a creat babilonia limbilor. Și o ducem mai departe încă un timp nedefinit.

 crisdiac, on Feb 25 2009, 19:15, said:

Era deci în avantajul ambelor comunități să ajungă la un limbaj comun și acesta s-a făcut în cazul daco-romanilor prin preluarea masivă de cuvinte slave, iar în cazul slavilor prin preluarea limbii daco-romane (gramatică + cuvinte latine). Evident că asta s-a realizat treptat, pe parcursul a sute de ani și nu a fost gata decît atunci cînd n-au mai existat comunități separate de daco-romani și de slavi, ci doar de români.

Povești de adormit copii.  Eu cred că după tine limbile sunt niște saci de cuvinte pe care cineva i-a deșertat pe țarină...  Te-am rugat să îmi spui ce i-a amestecat pe ăia. De ce nu s-a făcut o singură zeamă de la Atlantic la Urali (măcar), dacă adoptăm logica ta? Cum s-a delimitat țarcul de terci romano-slav? Pe baza granițelor României Mari de la 1918? De ce a condus gramatica latină facerea magiunului și nu gramatica slavă, de ce la vecini a fost invers?

 crisdiac, on Feb 25 2009, 19:15, said:

Chiar nu văd ce importanță are că limba slavă vorbită pe teritoriul Daciei era majoritar bulgară, sîrbă, rusă sau poloneză.
E important pentru a desluși cum s-a format poporul român.


 crisdiac, on Feb 25 2009, 19:15, said:

Cît despre slavi, recunoașterea lor ca strămoși ar fi un act de dreptate istorică și ar fi în interesul poporului român dar și al istoricilor, care ar scăpa de acuzațiile de falsificare a istoriei după cum le dictează politicienii....
Părerea mea e că importantul factor biologic (genetic) adus de slavi la constituirea poporului român ar trebui și el scos în evidență, alături de cel lingvistic, bineînțeles. Ce se întîmplă acum este ca și cum un om și-ar recunoaște doar perechea de bunici de la oraș, nu și pe cea de la țară, pentru că i se pare că i-ar strica imaginea printre colegi și prieteni. Dar poate că e tocmai invers, i-ar îmbunătăți imaginea, pentru că ar apărea ca un om deschis, care nu are nimic de ascuns, este lipsit de complexe și sigur pe el.
Recunoaștem tot, dar dacă se poate explica și documenta.

Edited by Pierde_verile, 25 February 2009 - 21:55.


#26290
eleonora15

eleonora15

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 229
  • Înscris: 09.12.2008

 Pierde_verile, on Feb 25 2009, 21:40, said:

Recunoaștem tot, dar dacă se poate explica și documenta.
Pînă acum adepții teoriei romaniste a formării poporului român din daci și din romani au demonstrat că resping tot ce nu cadrează cu teoria lor.La fel fac și migraționiștii. Diverșii protocroniști nu sînt nici ei departe și umplu forumurile și numeroase publicații cu fanteziile lor. Pînă și oameni cu pregătire universitară în materie de istorie de ex Aurora Pățan scriu enormități despre daci din care afirmația că dacii vorbeau o limbă preindoeuropeană frizează absurdul și ridicolul.
Nu prea există oameni dispuși și obișnuiți să recunoască adevărul; mai toți vor iluzii frumoase.

#26291
ego_zenovius

ego_zenovius

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 14,399
  • Înscris: 24.11.2006

 OvidiuD, on Feb 25 2009, 15:55, said:

Cultura Bijelo Brdo e foarte bine documentata, sint mai multe urme arheologice de la ea. Asta se intinde in parti din Ungaria si Croatia de astazi, si in alte regiuni. Am vazut ca apare si in Transilvania. In schimb cultura "plaiurilor transilvane" nu apare nici la sud si nici in Moldova. Concluzia de bun simt este ca cultura Bijelo Brdo este in expansiune si cultura daco-romana din Transilvania nu e in expansiune.
Acea cultura Bijelo Brdoa fost considerata in trecut ca fiind maghiaro-slava. Insa recent unii istorici, au inaintat ipoteza ca era o cultura multi-etnica, cu o importanta componenta romanica. Dupa parerea mea asta era la mintea cocosului, daca ne gindim ca acea zona era bine populata cu populatie romanica mult inainte de aparitia maghiarilor sau chiar a slavilor.
consideratiunile tale m-au facut sa-mi imaginez urmatoarele:
hai sa spunem ca din tot ceea ce produce omul doar textilele s-ar pastra peste secole. intr-un tratat de istorie de la anul 4009 am putea citi ceva de genul:
la mijlocul sec.19 incepe sa se dezvolte in america asa-numita "cultura a pantalonilor albastrii" sau "cultura blue jeans". la mijlocul sec. 20 se constata o explozie a acestei culturi care incepe sa se raspandeasca si in europa. se poate aprecia ca in jurul anului 1960  aceasta cultura ajunge si pe teritoriul numit atunci romania. se constata ca, probabil nu intamplator, in aproximativ aceeasi perioada in romania incepe declinul "culturii pantalonilor albi" (numita de unii autori "cultura itzar" sau "cultura cioareq"). putem considera ca in prima jumatate a sec 21 "cultura pantalonilor albi" dispare aproape cu desavarsire, fiind inlocuita de "cultura pantalonilor albastrii", ceea ce marcheaza inlocuirea populatiei roma^nesti cu o populatie americana. in sprijinul acestei teorii unii autori citeaza si tricoul descoperit la biertan (vezi foto)
Attached File  i_love_ny.jpg   12.11K   3 downloads
exista mai multe teorii cu privire la semnificatia inscrisului de pe tricou, dezvoltandu-se o intreaga literatura pe aceasta tema. cele mai multe din aceste teorii converg spre concluzia ca e vorba de o combinatie intre limba americana ( numita de unii, nu intru totul justificat - "limba engleza" ) si un sistem de scriere de tip hieroglific.
...


#26292
Hangeonos

Hangeonos

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,038
  • Înscris: 30.11.2008

 eleonora15, on Feb 25 2009, 23:42, said:

Pînă acum adepții teoriei romaniste a formării poporului român din daci și din romani au demonstrat că resping tot ce nu cadrează cu teoria lor.La fel fac și migraționiștii. Diverșii protocroniști nu sînt nici ei departe și umplu forumurile și numeroase publicații cu fanteziile lor. Pînă și oameni cu pregătire universitară în materie de istorie de ex Aurora Pățan scriu enormități despre daci din care afirmația că dacii vorbeau o limbă preindoeuropeană frizează absurdul și ridicolul.
Nu prea există oameni dispuși și obișnuiți să recunoască adevărul; mai toți vor iluzii frumoase.
Domnule stie tot.
Care adevar?
Al cui adevar?
Cum iti permiti dumneata sa afirmi ca frizeaza absurdul si ridicolul Doamna Aurora Petan?
Cine te crezi dumneata Dle de arunci asa cu verdictele?

#26293
OvidiuD

OvidiuD

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 780
  • Înscris: 12.08.2007

 Leinarius, on Feb 25 2009, 06:50, said:

OK, hai sa zicem ca ai propus-o tu, nu ma deranjeaza.
:first:

Quote

Dar iti aduc aminte ca in fapt ai insistat pe clima si temeperatura scazuta.
Da am insistat si o sa revin cu schimbari climactice contemporane, incalzirea climei va face ca unele parti din Rusia nordica sa fie mai propice agriculturii, si unii presupun ca linia de permafrost se va retrage spre nord cu 150-200 km pina in anul 2050. In acelasi timp am citit despre secete prelungite in Bulgaria in ultimii 50 de ani  (lucrare stiintifica cu date statistice) iar in presa romana (ma rog, asa cum e) am citit despre "desertificarea" unor judete din sud si faptul ca unii incep sa cultive citrice in Romania. In fine, poate olteanii de pe forum ne lamuresc.

Quote

Aia cu agricultorii e cam subreda... Ai zis ca pleaca in cautare de ogoare roditoare "daca li se promite"... Cine anume sa promita? Aici am o parere oarecum diferita. Eu cred ca daca au plecat spre Carpati oameni din sud au fost fie crescatori de animale, fie negustori, mestesugari, fie clerici.

Leinarius, te asigur ca nu inventez chestii ca sa ma aflu in treaba.
http://www.observato.......ail&ID=4839

Quote

Istorie si Destin - PREZENTA ROMÂNILOR ÎN KAZAHSTAN


CUM AU AJUNS ROMÂNII ÎN KAZAHSTAN

I. La sfârsitul sec. XIX-inceputul sec. XX. Date de arhivă si însemnări ale unor lingvisti si istorici din Kazahstan indică aparitia în jurul anului 1890 în sudul Siberiei si nordul Kazahstanului a primelor “colonii pentru strămutati din raioanele cu populatie deasă a regiunilor europene ale Rusiei”, unde erau adusi în mod organizat, dar si voluntar, tărani care nu primiseră pământ de la stat. In aceste colonii au ajuns si tărani din Bucovina de Nord (Cernauti, Noua Sulită), din majoritatea judetelor Basarabiei, din Herson,Tiraspol, Nikolaev, Ismail, care atunci se găseau în componenta Imperiului Tarist. ț
Între 1906-1914, în timpul reformelor agrare ale Guvernului Tarist condus de Stolâpin (dupa revolutia taraneasca din 1905 din Rusia), cateva mii de tărani români basarabeni au fost transmutati în sudul Siberiei (zona Omsk, raionul Kutuzovka) si Nordul Kazahstanului (zona Aktubinsk), unde li s-au repartizat pământuri. În anul 2006, am vizitat regiunea Aktubinsk si am întâlnit, după lungi căutări, urmasi ai acelor tărani basarabeni, care astăzi trăiesc în această regiune. Ei mi-au relatat din povestirile părintilor despre drumul lung, de 6 luni, parcurs cu carul cu boi de tăranii basarabeni până în Kazahstan, despre “surpriza neplăcută” pe care au avut-o acestia când în loc de “pământurile roditoare promise” au găsit întinderi pustii, despre conditiile extreme în care au trăit în primii ani (si-au săpat bordeie în pamânt), climă siberiană, lipsa hranei etc. În reg.Aktubinsk din nordul Kazahstanului, românii basarabeni au fondat atunci câteva sate, fiecare avand zeci de familii - Basarabka, Novosergheievka, Ciornovodsk, Bogoslovka, Ilinca, Kara-Hobda etc, în care si astăzi mai trăiesc urmasi ai lor-familii precum: Capstrâmb, Cerempei, Cristinoi, Cumpanită, Lazu, Mânză, Mârza, Muntean, Racu, Tărus. Am vizitat aceste sate izolate si am fost plăcut surprins să văd cum mica comunitate din această regiune încă păstreză limba română/graiul moldovenesc si obiceiurile traditionale.

Potrivit datelor statistice, în Republica Kazahstan, tară fostă sovietică din Asia Centrală, unde convietuiesc cca.120 de nationalităti, la recensământul din anul 1999, în grupa etnică români/moldoveni s-au înregistrat 20.054 de persoane, din care 594 de persoane s-au declarat români si 19.460 - “moldoveni”. Majoritatea acestora provin din regiunile istorice românesti Basarabia, Bucovina de Nord, Sudul Basarabiei si astăzi trăiesc dispersat în regiunile din nordul Kazahstanului, ceea ce face să fie treptat asimilati de populatia locală.
Dacă istoria altor popoare care au ajuns să trăiască în Kazahstan este oarecum cunoscută, despre românii basarabeni, bucovineni si transnistreni nu se cunoaste aproape nimic la nivelul societătii kazahstaneze de astăzi. În această tară încă circulă teoria învechită tipic sovietică, potrivit căreia românii si “moldovenii” sunt două popoare distincte. Acest lucru se datorează în opinia noastră politicii staliniste, de deznationalizare si mascare a unor adevăruri istorice, promovată cu decenii în urmă în spatiul URSS. O altă teorie care a circulat în perioada sovietică si care se mosteneste si astăzi în tot spatiul fostei Uniuni, inclusiv în Kazahstan, este aceea că „moldovenii” sunt „tigani”. După lungi căutări am aflat că acest neadevăr, această „confuzie”, s-a răspândit prin poemul lui Puskin „Tiganii”, care a devenit foarte cunoscut în literatura rusă, respectiv sovietică, fiind si subiect de examene în scoli.
NOTĂ: Aflat în exil în Basarabia, în iulie - august 1821 poetul rus a vizitat localitatea Dolna. Fascinat de o satră de tigani dintr-un sat din apropiere, satul Iurceni, Puskin le dedică poemul „Tiganii”, (publicat în 1824), „o poveste cu iubiri si răzbunări”. Poemul începe cu următoarea strofă:
„Tiganii în gloată zgomotoasă „Цыганы шумною толпой
Prin Basarabia migrează, По Бессарабии кочуют,
Pe malul râului, ei astăzi Они сегодня над рекой
În satre zdrentăroase înnoptează”. В шатрах изодранных ночуют.”
Pentru a combate aceste teorii si pentru a face lumină în problema “migratiei” românesti în spatiul ex-sovietic, mi-am propus să identific etapele prin care au ajuns să trăiască conationalii nostri în Kazahstan si, în general, în întreaga Uniune Sovietică, apelând la literatură, istorie, date din arhive, diverse articole de presă publicate, mărturii vii ale unor supravietuitori ai istoriei sovietice recente, originari români care trăiesc astăzi în Kazahstan. Iată rezultatele:


#26294
Hangeonos

Hangeonos

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,038
  • Înscris: 30.11.2008
[quote name='Pierde_verile' date='Feb 25 2009, 22:40' post='6069935']
Eu cred că după tine limbile sunt niște saci de cuvinte pe care cineva i-a deșertat pe țarină...  Te-am rugat să îmi spui ce i-a amestecat pe ăia. De ce nu s-a făcut o singură zeamă de la Atlantic la Urali (măcar), dacă adoptăm logica ta? Cum s-a delimitat țarcul de terci romano-slav? Pe baza granițelor României Mari de la 1918? De ce a condus gramatica latină facerea magiunului și nu gramatica slavă, de ce la vecini a fost invers?

[quote]
Domnule crisdiac o tii dasurda cu slavii astia si ti-e lene sa rasfoiesti un dictionar,dar nu contenesti cu influenta slava, de parca ai fi in solda lui Voronin ori a KGB-ului.
Dumneata nu intelegi ca ti-am facut serviciul asta si eu m-am uitat!
Nu exista dec^t 35 de etimoane rusesti in limba rom^na.
Restul sunt cuvinte rom^nesti nelatine asa cum sunt cele 1300 de cuvinte cu etimon rom^nesc, adica necunoscut,pentru ca rom^nii sunt necunoscuti pe lumea asta, desi mosii lor sunt cunoscuti, cu acte, de cel putin 2700 de ani decand sunt semnalati in centrul Rom^niei agat^rsii (adica scitii).
Bulgarii nu sunt slavi Dle, ci rom^ni daco-moezi de vreme ce au 1000 de cuvinte in comun cu noi,din care 1/2 le-au dat ei rusilor nu rusii lor.
Rusii sunt slavi nu bulgarii.

#26295
OvidiuD

OvidiuD

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 780
  • Înscris: 12.08.2007

 ego_zenovius, on Feb 25 2009, 12:59, said:

consideratiunile tale m-au facut sa-mi imaginez urmatoarele:
hai sa spunem ca din tot ceea ce produce omul doar textilele s-ar pastra peste secole. intr-un tratat de istorie de la anul 4009 am putea citi ceva de genul:
la mijlocul sec.19 incepe sa se dezvolte in america asa-numita "cultura a pantalonilor albastrii" sau "cultura blue jeans". la mijlocul sec. 20 se constata o explozie a acestei culturi care incepe sa se raspandeasca si in europa. se poate aprecia ca in jurul anului 1960  aceasta cultura ajunge si pe teritoriul numit atunci romania. se constata ca, probabil nu intamplator, in aproximativ aceeasi perioada in romania incepe declinul "culturii pantalonilor albi" (numita de unii autori "cultura itzar" sau "cultura cioareq"). putem considera ca in prima jumatate a sec 21 "cultura pantalonilor albi" dispare aproape cu desavarsire, fiind inlocuita de "cultura pantalonilor albastrii", ceea ce marcheaza inlocuirea populatiei roma^nesti cu o populatie americana. in sprijinul acestei teorii unii autori citeaza si tricoul descoperit la biertan (vezi foto)
exista mai multe teorii cu privire la semnificatia inscrisului de pe tricou, dezvoltandu-se o intreaga literatura pe aceasta tema. cele mai multe din aceste teorii converg spre concluzia ca e vorba de o combinatie intre limba americana ( numita de unii, nu intru totul justificat - "limba engleza" ) si un sistem de scriere de tip hieroglific.

Zenovius, descoperirea de tricouri nu se compara cu ritualurile de inmormintare. Acestea din urma sint considerate de arheologi ca si una dintre cele mai sigure metode de a depista apartenenta etnica a unei persoane. Daca tu nu crezi ca ritualurile funerare sint importante pentru atribuirea etnica, inseamna ca tu ai o alta viziune asupra arheologiei decit cea general acceptata.

Oricum aia din 4009 nu vor mai cerceta mormintele, investigatiile istorice si culturale vor avea amplu material pe paginile vechi de internet. Poate forumul nostru?  :naughty:    hmm... poate ar fi prea jenant ...

#26296
ego_zenovius

ego_zenovius

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 14,399
  • Înscris: 24.11.2006

 OvidiuD, on Feb 26 2009, 00:01, said:

Zenovius, descoperirea de tricouri nu se compara cu ritualurile de inmormintare. Acestea din urma sint considerate de arheologi ca si una dintre cele mai sigure metode de a depista apartenenta etnica a unei persoane.
este valabil pentru orice perioada?

#26297
Hangeonos

Hangeonos

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,038
  • Înscris: 30.11.2008
[quote name='crisdiac' date='Feb 25 2009, 20:15' post='6069078']
Mamele își pot învăța copiii cu prioritate o anumită limbă (limba pe care o cunosc ele cel mai bine), însă limba pe care o vor vorbi definitiv aceștia poate fi diferită de limba mamei. Ei pot alege odată ieșiți din copilărie să vorbească limba tatălui sau mai tîrziu limba partenerului de viață, astfel de lucruri fiind frecvente într-o comunitate cu multe căsătorii mixte.

===============================================
Toate popoarele romanice din Europa își datorează existența unei duble asimilări. Mai întîi se petrece asimilarea elementului autohton de către elementul roman. [...] Asimilarea elementului autohton este rezultatul pretutindeni al colonizării și romanizării, apărînd astfel sinteze etnice romanice: daco-romanii, galo-romanii, ibero-romanii. [...] A doua asimilare înseamnă "topirea" unor elemente migratoare în masa populațiilor romanice: francii, vizigoții și burgunzii în Gallia, vizigoții și suebii în peninsula Iberică, ostrogoții și longobarzii în Italia, unele neamuri germanice, iar mai tîrziu slavii în Dacia. (pag. 94-95)
.........................................
Amestecul daco-romanilor cu alte populații, pînă la slavi, se va fi făcut în mică măsură sau chiar deloc. El este în orice caz greu de surprins arheologic și istoric. De aceea un rol asemănător celui deținut de germanici în etnogeneza romanicilor din vestul europei, poate fi atribuit în regiunile carpato-danubiene, doar slavilor. (pag.100)
=======================
[quote]
Din pacate dacii nu s-au amestecat deloc cu romanii,ci doar s-au batut unii cu altii.
In limbile romanice de apus exista numeroase cuvinte specifice romane (urbe,monei,a catapulta,castru, centurion,centima,etc) in limbajul colocvial al omului simplu,dar la rom^ni ele lipsesc cu desav^rsire.
Chestia cu slavii bulgari este o veche excrocherie ruseasca in ideea panslavismului.
Exist si niste studii genetice care arata ca bulgarii nu au aproape nimica in comun cu slavii ,find frati directi ai rom^nilor.



[quote name='Pierde_verile' date='Feb 25 2009, 22:40' post='6069935']


E important pentru a desluși cum s-a format poporul român.

[quote]
Nu exista nici o motivatie pentru ca un popor sa-si schimbe de buna voie numele de plante si animale.
Majoritatea stramosilor rom^ni nu au fost stap^niti de romani.
Savantii folosesc aceste cuvinte pentru a localiza originea unor populatii.
Românii și cu romanii au multe cuvinte comune pentru plante, animale, soare, pământ, apă, aer:  
1-AER
2-AI, ALIUM "USTUROI"
3-FUM
4-ABELONA "ALUNA"
5-APĂ "AQUA
6-ARBOR
7-ARICI
8-ARIN "ALNUS"
9-ARIPĂ "ALAPA"
10-ARMĂSAR
11-AȘCHIE "ASTULA"
12-AȚĂ "ACIA"
13-AC "ACUS"
14-BOU "BOS, BOVIS"
15-BROASCĂ
16-BROTAC
17-BRUMĂ
18-BUCȘĂU "BUCSUS", o plantă
19-BURETE "BOLETIS"
20-CAL "CABALUS"
21-CALE "CALIS"
22-CAPRĂ
23CARIE
24-CARNE
25-CARPEN
26CAȘ "CASEUS"
27-CĂLCA
28-CĂLCÂI
29-CĂPĂSTRU
30-CĂPRIOARĂ "CAPRIOLA"
31-CĂRARE
32-CĂRBUNE
33- CĂȚEA  
34-CĂȚEL
35-CEAPĂ
36-CEARĂ
37CENUȘĂ
38-CEP "CIPPUS"
39-CER
40-CERB
41-LICOARE "CICHORIUM"
42-CIREAȘĂ
43-CÂINE
44-CÂMP
45-COADĂ
46-CODRU
47-CORB
48-CORN
49-CORP
50-CÂNEPĂ
51-CUIB "CUBIUM"
52-CULME
53-CULOARE
54-CURECHI "CAULICULUS"
55-ADESJUGA
56-DINTE "DENS"
57-FAG  
58-FAGURE "FAVULUS"
59-FIARĂ
60-FIERBE
61-FIERBINTE
62-FÂN
63-FÂNTÂNĂ
64-FLOARE "FLOS"
65-FOAIE
66-FRAGĂ
67-FOC
68-FRASIN
69-FRUCT
70-FRUNZĂ
71-FULGER
72-FURNICĂ
73-GĂINĂ "GALINA"
74-GHEAȚĂ "GLACIES"
75-GHEB "GIBUS"  
76-GHINDĂ "GLANS"
77-GRAUR
78-GREIER
79-GRÂU "GRANUM"
80-IAPĂ "EQUA"
81-IARBĂ
82-IARNĂ "HIBERNA"
83-IED
84-IEDERĂ
85-IENUPĂR
86-IEPURE "LEPUS"
87-IN "LINUM"
88-JUNC
89-LĂCUSTĂ
90-ALĂTRA
91-LEGUMĂ
92-LINTE "LENS"
93-LÂNĂ
94-LOC
95-LUNĂ
96-LUP
97-LUT
98-MAREA
99-MĂR "MELUS"
100-MĂRĂCINE
101MEI "MILIUM"
102-MESTEACĂN
103-MIEL "AGNELUS"
104-MIERE "MEL"
105-MIERLĂ
106-MISTRET
107-MUCEGAI
108-MUNTE
109-MURE
110-MUSCĂ
111-MUȘUROI
112-NAP
113-NEGURĂ
114-NOAPTE
115-NUCĂ
116-NUIA
117-OAIE
118-ORZ
119-OS
120-OU
121-PAPURĂ
122-PALTIN
123-PARĂ
124-PASĂRE
125-PĂDURE
126-PĂMÂNT "PAVIMENTUM"
127-PĂTRUNJEL
128-PĂUN
129-A PAȘTE
130-PIERSIC
131-PLOAIE
132-PLOP
133-POM  
134-PORC
135-PORUMB "PALUMBUS"
136-PRIMĂVARĂ
137-PRUN
138-PUI "PULLUS"
139-PULBERE
140-PURCEA
141-PURICE
142-RAGE
143-RAMURĂ
144-RAZĂ "RADIUS"
145-RĂDĂCINĂ  
146-RĂȘINĂ
147-RIDICHE
148-RÂMĂ
149-RÂPĂ
150-RÂU "RIVUS"  
151-ROUĂ "ROS"
152-SARE "SALIS"
153-SCÂNTEIE
154-SCOARȚĂ
155-SCROAFĂ
156-SECARĂ
157-SOARE "SOL"
158-SOC "SAMBUCTUS"
159-SPIC
160-SPIN
161-STEA "STELLA"
162-STUP "STIPUS"
163-SURCEA
164-ȘES "SESUS"
165-ȘOAREC
166-TEI
167-TRIFOI
168-TRUNCHI
169-TUFĂ
170-TUNĂ
171-TURMĂ
172-TURTUREA
173-ȚÂNȚAR
174-UD
175-ULM
176-URS
177-URZICĂ
178-VACĂ
179-VAD "VADUM"
180-VAL
181-VALE
182-VARA "VOR"
183-VARZĂ "VIRIDIA"
184-VERDE "VIRIDIS"
185-VEȘTED "VESCUS"
186-VIE
187-VIER
188-VIESPE "VESPA"
189-VIPERA
190-VIȚEA
191-VÂNT.    
Față de sărăcia de cuvinte ce se referă la civilizația adusă de romani în România, cele care se referă la elemente ale naturii, ce nu au fost aduse de romani în România, sunt disproporționat de numeroase.
În prima categorie intră poate CETATE și poate NEGOȚ.
Toată terminologia legată de administrația romană, precum VICUS, CANABE, CASTRU, LEGIUNE, DECUMVIRI, ORDEDECURIONUM, ADMEDIAM, POTAISA, POROLISUM, CA ȘI SCRIEREA ROMANĂ au dispărut fără urme, în schimb se pretinde că au rămas APĂ de la AQUA și SOARE de la SOLE.
În a doua categorie intră cel puțin 190.  
Numele de plante și de copaci sunt folosite de savanți pentru a reconstitui originea și deplasarea (indo-)europenilor.  
Toponimele, numele de localități și hidronimele, numele de ape, sunt de asemenea argumente forte, în același raționament.  
După Guido A Mansuelli, situl arheologic de la Molfeta din Italia are o factură balcanică.
Luând în considerație eticheta de „factură balcanică”, consacrată, în arheologie, pentru situl din localitatea italiană ce se numește și azi MOL-FETA, similar cu toponimul românesc MOL-DOVA, încadrat în toponimul italian APUGLIA, similar cu toponimul dacic APULUM, cu o populație italică purtând numele dacilor API și APULI, din zona APULUM, respectiv MEZ APII, API-GII și APULII, din APULIA, putem
sustine ca aceate cuvinte indica o colonizare cu rom^ni daco-geti a Italiei,incepand cu acum 7000 de ani,datarea sitului arheologic Molfeta.

#26298
Fabris

Fabris

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,108
  • Înscris: 25.11.2007

 OvidiuD, on Feb 25 2009, 15:01, said:

[...]Acestea din urma sint considerate de arheologi ca si una dintre cele mai sigure metode de a depista apartenenta etnica a unei persoane. Daca tu nu crezi ca ritualurile funerare sint importante pentru atribuirea etnica, inseamna ca tu ai o alta viziune asupra arheologiei decit cea general acceptata.
Cultura materiala poate spune destul de multe despre identitatile de grup (posibil etnice), dar abia dupa ce se creioneaza interactiunile sociale. Care sunt elementele arhetipale din ritualurile funerare (ritualul in sine ne precizeaza doar informatii asupra confesiunii), care ar da indicii despre aceste interactiuni sociale, care la randul lor ne-ar da indicii despre etniei vreunui grup? Precizez ca mormintele in care s-au descoperit acest tip de obiecte (arme, coifuri, etc) cu trimitere sociala/etnica sunt extrem de rare.

Edited by Fabris, 26 February 2009 - 00:53.


Anunturi

Chirurgia endoscopică a hipofizei Chirurgia endoscopică a hipofizei

"Standardul de aur" în chirurgia hipofizară îl reprezintă endoscopia transnazală transsfenoidală. Echipa NeuroHope este antrenată în unul din cele mai mari centre de chirurgie a hipofizei din Europa, Spitalul Foch din Paris, centrul în care a fost introdus pentru prima dată endoscopul în chirurgia transnazală a hipofizei, de către neurochirurgul francez Guiot. Pe lângă tumorile cu origine hipofizară, prin tehnicile endoscopice transnazale pot fi abordate numeroase alte patologii neurochirurgicale.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate