Chirurgia spinală minim invazivă
Chirurgia spinală minim invazivă oferă pacienților oportunitatea unui tratament eficient, permițându-le o recuperare ultra rapidă și nu în ultimul rând minimizând leziunile induse chirurgical. Echipa noastră utilizează un spectru larg de tehnici minim invazive, din care enumerăm câteva: endoscopia cu variantele ei (transnazală, transtoracică, transmusculară, etc), microscopul operator, abordurile trans tubulare și nu în ultimul rând infiltrațiile la toate nivelurile coloanei vertebrale. www.neurohope.ro |
Provin romanii din sudul Italiei ?
#271
Posted 28 January 2019 - 10:09
maxxmedia1999, on 28 ianuarie 2019 - 03:00, said: La baza suntem italieni,latini,amestecul genetic arata ca alte populatii au patruns in zona noastra in efective mici si in multe sute de ani fara sa schimbe limba decat foarte putin,80% din vocabularul de baza al romanilor e latin. E si normal sa fim inruditi cu slavii,turcii,ungurii pentru ca astia sunt vecinii nostri,vestul e genetic mai compact pentru ca la ei se ajungea mai greu in schimb noi suntem la poarta Europei,eu ma mir cum de am reusit sa supravietuim. Cultural suntem latini 100% smecherie din asta parsiveasca cum avem noi romanii numai in Italia vezi Exista cateva aspecte la care trebuie sa reflectezi: 1.) Vocabularul uzual de baza al limbii române este similar in mixtura cu vocabularul limbii engleze in sensul ca avem o structura inrudita cu structura numita romanica in proportie de 20-40%, apoi un vocabular slav in proportie de 40-70% si un vocabular turcesc important si el prin termenii sai in proportie de cca., 5-15%. Din ceea ce am studiat am inteles ca mixul slavo-românesc este in fapt in mare masura substratul ancestral dacic, iar nu un mixt slavo-românesc propriu-zis. 2.) Genetic avem si noi specificitatea noastră daca ne gandim la doua mutatii-amprenta, una apartinand R1b, dar care este caracteristica Carpatilor românești, adica României ca spatiu unitar etno-genetic, deoarece alte mutatii R1b sunt caracteristice ale altor popoare europene. Aceasta mutatie apare in Asia Mica elenistică, dar si in zona nord-anatoliana la Marea Neagra si apare masiv la toate popoarele kurde. A doua mutatie ce ne apartine este cea I2a balcanica centrata tot pe spatiul românesc cu extindere in spatiul balcano-slav-belarus. Haplogrupul G cu cca. 10% iarasi este caracteristic noua românilor, iar tiparul merge similar mutatiei R1b tot românească. Să stii ca nu suntem inruditi cu vecinii, cel putin nu cu fiecare la fel, de exemplu avem 1 ori 2 markeri proprii doar noua românilor, apoi ne lipsesc o multime de markeri de la inrudirea cu acesti vecini, in schimb ne inrudim cu particele mici de la acesti vecini pe undeva prin regiunile proxime României, fie cu bucati de marker din harta genetică a vecinilor. Dacă ne-am fi inrudit cu vecinii precum o mixtură atunci am fi avut o structură genetică mai complexa si mai uniforma, oarecum similara turcilor ori bulgarilor, in schimb faptul ca avem markeri specifici cu pondere mare in harta genetica proprie si ne lipsesc o multime de markeri alogeni, ne spune un singur adevar. Spre exemplu ponderea markerilor germanici in Romania aproape ca lipseste, la fel markerii din Europa apuseana. 3.) Parsivenia este si in Asia cat incape atat la indieni cat si la iranieni, chinezi, turci, samd. Da, spre vest se ajungea mai greu, insa si zonele montane si impadurite din rasarit erau ocolite. Oricum per ansamblu Eupedia Genetics a relevat faptul ca populatiile nu au fost atat de mobile pe cat s-a crezut initial, iar marile imperii nu au avut o contributie substantiala la evolutia populatiilor umane. karax, on 28 ianuarie 2019 - 08:48, said: din pacate ne-am corcit cu slavii...niste neamuri nu prea statornice si capabile sa ridice un stat ... Da, sigur, nu prea statornice dar unde au aparut au si ramas, de aceea nu s-au revarsat spre vest, nici spre Asia, samd. Cat despre statalitate ce zici de Moravia Mare, Polonia, Bulgaria?! Dar despre faptul ca slavii spuneau ca nu s-a nascut inca om si popor care sa-i supuna pe dansii ci dinpotriva ei sunt obisnuiti sa supuna pe ceilalti! Daca vrei poti crede ca slavii se trag din martieni teleportati in stepe pe la anul 1.ooo, ori poti crede ca slavii sunt vechii scito-geti. |
#272
Posted 28 January 2019 - 14:53
Infinitty, on 28 ianuarie 2019 - 10:09, said:
1.) Vocabularul uzual de baza al limbii române este similar in mixtura cu vocabularul limbii engleze in sensul ca avem o structura inrudita cu structura numita romanica in proportie de 20-40%, apoi un vocabular slav in proportie de 40-70% si un vocabular turcesc important si el prin termenii sai in proportie de cca., 5-15%. Aberatii Vocabularul de baza, dupa eliminarea neologismelor / frantuzismelor, este 80% latinesc mostenit. V-am mai zis dar sunteti capatzanosi, va prindeti greu si uitati repede: cititi in plm un basm de Ispirescu: - 0% neologisme frantuzesti/italienesti - 80% vocabular latin mostenit - 20% plm, imprumutate din pasaresti Si pentru idiotii care zic ca neologismele altereaza asa si pe dincolo [mai era unu care plangea dupa buchii], Ispirescu este 100% inteligibil pentru orice individ mediu educat. |
#273
Posted 28 January 2019 - 22:22
#274
Posted 28 January 2019 - 22:34
https://m.adevarul.r...8f2d/index.html
Dacă A. de Cihac, cu merituosul său Dicționar etimologic român (1879), se încurca în calcule, stârnind furia eminentului B. P. Hașdeu privind ponderea elementului latinesc în limbă, influența slavă, deși nebiruind-o pe cea latină, este totuși majoră și de netăgăduit. Dintre toate semințiile migratoare care ne-au călcat pământul, slavii (ultimii veniți și statorniciți) au avut o înrâurire covârșitoare asupra populațiilor romanizate de la sud și de la nord de Dunăre. Prezența lor în spațiul balcanic a condus la schimbări cu precădere în vocabular, ceea ce însemnă că personalitatea limbii noastre, în comparație cu celelalte limbi neolatine, nu poate fi concepută în afara acestei influențe. Dacă A. de Cihac, cu merituosul său Dicționar etimologic român (1879), se încurca în calcule, stârnind furia eminentului B. P. Hașdeu privind ponderea elementului latinesc în limbă, influența slavă, deși nebiruind-o pe cea latină, este totuși majoră și de netăgăduit. Structura de bază lexico-semantică a limbii române și totodată cea mai veche este, aidoma unor trepte, formată din cuvinte autohtone (din fondul adânc traco-iliric), cuvinte latinești și cuvinte slave. Aceasta nu înseamnă că ne pierdem caracterul de limbă romanică și nu poate fi imaginată o altă clasificare. Peste structura de bază, la care s-ar putea adăugă influența greacă minoră, vin o serie de alte trepte care se manifestă mult mai târziu. Aceste împrumuturi vor face ca și sub aspect vocabular, elementul latin și neolatin să devină covârșitor. Este vorba însă de o modernizare sub regim latinist, de o decizie mai ales a elitelor cărturărești, începând cu sfârșitul secolului al XVIII-lea. Când ne aplecăm cronologic asupra pătrunderi influenței slave, înțelegem că ea nu s-a manifestat deodată și nici într-o zare limitată în timp. Unele cuvinte sunt vechi, intrate prin secolele al VI-XII, într-o epocă fără frontiere, iar altele pătrund o dată cu întemeierea statelor românești, cu organizarea cancelariilor și a bisericii ortodoxe. Doi frați din Salonic, pe numele lor Constantin (preschimbat, mai târziu, în Chiril) și Mihail (preschimbat, mai târziu, în Metodie), născuți pe la începutul veacului al IX-lea într-o familie nobilă, au propovăduit creștinismul printre slavii din centrul Europei, ajungând până în Moravia, și au inventat alfabetul glagolitic (din care a derivat alfabetul chirilic cunoscut până în prezent) pentru a traduce Biblia în slava veche. Este neîndoios cel mai strălucit exemplu de misionarism creștin-ortodox și de înzestrare a slavilor cu cuvântul scris al Sfintei Scripturi. Slavona va juca în această parte a Europei rolul latinei în tot Evul Mediu până la Reformă. Influența asupra limbii noastre nu a fost doar a vechii slave sau a slavonei cărturărești, ci și a limbilor slave vecine: bulgara, sârbocroata și, mai apoi, ucraineana și rusa. Pentru ca cititorul să se convingă de importanța acestei influențe vom enumera câțiva termeni de care nu ne putem lipsi: babă, brazdă, clește, clopot, colindă, coș, drag, gol, grădină, izvor, lene, lopată, milă, nevastă, plăti, plug, prag, rană, scump, sută, trup. Dacă vorbim despre om, el are trup, obraz, gât și glezne. Putea fi boier sau slugă, uneori rob ca zlătarii. În lumea noastră veche, omul era grădinar, zidar, dar, mai ales, precupeț la târguri. Bărbații se îmbrăcau cu cojoace, nădragi și izmene, și, când afară era lapoviță sau crivăț, purtau cușmă și șubă. În casa omului harnic și grijuliu găseai: belciuge, ciocane, clește, daltă, greblă, lopată, nicovală, perii, sfoară, sită, topor. Casa lui avea pod și pivniță, grajd și ogradă. Cultiva gulii, hamei, hrean, lobodă, morcovi, praz, rapiță, sfeclă și știr. Bea lapte de bivoliță, iar copiii ieșeau pe izlaz cu rațele și gâștele. Când era pescar, aducea acasă păstrăvi sau știuci. Oamenii suferă de ciudă când nu le merg treburile, se veselesc când au noroc, dar îi apucă pizmă pe vrăjmași. Pleacă la război cu sulița și sabia, femeile le duc grija și trag nădejde că bărbații lor nu se vor întoarce cu jale, în coșciug. De povestit, aș tot povesti, dar socotesc că cititorului i-ar fi mai de folos un mic dicționar de sinonime slav-latin pentru a putea privi mai ușor cuvintele ce ne-au venit pe căi diferite și pentru a se lăsa cuprins de înțelesurile mai adânci. Beznă – întuneric Boală – maladie Bolovan – pietroi Blajin – blând Caznă – efort Ceas – oră, orologiu Ceată – oaste Chip – față Citi – lectura Crac – picior Deal – colină Dobândi – obține Dragoste, iubire – amor Duh – spirit Glas – voce Grijă – preocupare Hrană – aliment Iad – infern Iscăli – semna Izbândă – victorie Jale – tristețe Jertfă – sacrificiu Lacom – gurmand Lăcomie – aviditate Leac – medicament Letopiseț - cronică Maică – mamă Mândru – orgolios Nădejde – speranță Nădragi – pantaloni Necaz – tristețe Nevastă – soție Nevoie – necesitate Noroc – soartă Pagubă – daună Pită – pâine Poftă – apetit, dorință Poveste – narațiune Praf – pulbere Prieten – amic Primejdie – pericol Rai – paradis Răzmeriță – revoltă Rob – sclav Sabie – spadă Slobod – liber Slugă – servitor Steag – drapel Stih – vers Taină – secret Temei – bază Tipic –model Trup –corp Văzduh – cer Vârstă – etate Veac – secol Vină – culpă Vraci – medic Vrajă – magie Vreme – timp Zare – orizont Zăduf – căldură |
#275
Posted 29 January 2019 - 00:27
Infinitty, on 28 ianuarie 2019 - 10:09, said:
Exista cateva aspecte la care trebuie sa reflectezi: 1.) Vocabularul uzual de baza al limbii române este similar in mixtura cu vocabularul limbii engleze in sensul ca avem o structura inrudita cu structura numita romanica in proportie de 20-40%, apoi un vocabular slav in proportie de 40-70% si un vocabular turcesc important si el prin termenii sai in proportie de cca., 5-15%. Din ceea ce am studiat am inteles ca mixul slavo-românesc este in fapt in mare masura substratul ancestral dacic, iar nu un mixt slavo-românesc propriu-zis. Eu nu stiu ce ai studiat dar sigur nu are legatura cu realitatea,eu vorbesc de vocabularul de baza care este cam 80% latinesc,cele mai simple si folosite cuvinte,nu stau acum sa le insir poate cu alta ocazie. O limba nu se transforma asa ca se intalnesc unii si fac ei o corcitura intre mai multe limbi,ramane vocabularul de baza la care se adauga cuvinte noi sau alte cuvinte care devin sinonime.N-ai sa vezi niciodata in Anglia ca se transforma engleza intr-o corcitura de indiana cu pakistaneza,araba,poloneza,romana. Luam de exemplu cuvantul cafea,pe vremea romanilor nu exista asa ceva si atunci am imprumutat numele de la turci,la fel si astazi procesor,dvd-rom,telescop,satelit,pixeli,pizza,sushi etc.Iar peste 500 de ani cand cineva o sa vina aici sau profesorii de limba romana or sa creada ca a fost o invazie de englezi. In plus de asta avem dovada clara in vocabular cuvintele ce tin de negustorie sunt turcesti ciubuc,cearsaf,tejghea,cantar,geanta,tichie,farfurie,chiolhan etc iar cele slave sunt de regula bisericesti,mucenic,monah,sfant,pomana,fel si fel de legume etc Deci despre asta e vorba,noi am luat din alte limbi sinonime sau ce nu aveam noi,de exemplu gagiu e luat de la rrom.i dar e sinonim si exemplele pot continua Infinitty, on 28 ianuarie 2019 - 10:09, said:
2.) Genetic avem si noi specificitatea noastră daca ne gandim la doua mutatii-amprenta, una apartinand R1b, dar care este caracteristica Carpatilor românești, adica României ca spatiu unitar etno-genetic, deoarece alte mutatii R1b sunt caracteristice ale altor popoare europene. Genetica asta nu stiu cata importanta are,cert este ca noi suntem bastarzii legiunilor romane cantonate aici care s-au amestecat cu populatia locala,mai pe scurt romano-daci nu daco-romani Edited by maxxmedia1999, 29 January 2019 - 00:28. |
#276
Posted 29 January 2019 - 06:11
Dormi_Hete, on 20 septembrie 2018 - 21:17, said:
Tocmai ascultam piesa Praghera a lui nino d'angelo. Se poate observa ca in limba napolitana apare foarte des sunetele î si ă care nu se regasesc practic in nici o limba romanica. Odata stateam de vorba cu un italian din Sicilia si imi spunea cum la ei exista obiceiul de colectare a sangelui porcului dupa ce acesta este taiat pentru prepararea unor diverse specialitati. Aceste lucruri fac sa puna problema daca nu cumva romanii au venit din aceasta zona geografica. De asemenea ca mentalitate, romanii avand o aplecare pentru nerespectarea legii si comiterii de acte de delincventa, violenta verbala si nu numai etc [ https://www.youtube-nocookie.com/embed/jBV2tzG9ULw?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] Nu, nu ştim, similaritatea fonetică vine din substrat, atât substratul românesc cât şi cel apulian au fost influenţate de greacă şi iliră, sau vine din era bizantină, când ambele limbi au făcut parte din acelaşi context cultural, sau poate vine fiindcă o parte din refugiaţii din Dioceza Daciei o fi trecut marea în Apulia şi nu au mers spre Grecia toţi. Un caz similar sunt friulii, ei fiind foştii romani din Pannonia. Edited by A_treia_cale, 29 January 2019 - 06:16. |
#277
Posted 29 January 2019 - 09:24
1.) 80% din vocabular si se refera la termeni directi, indirecti ori pe filiera franceza.
Vocabularul uzual popular este cu totul altceva, iar ponderea slava este de cel putin jumatate din total. 2.) De asemenea daca o iei cum spui tu cu imprumuturile, vei ajunge la concluzia ca mareata civilizatie romana era inferioara chiar si papuasilor, deoarece marea majoritate a uneltelor sunt slave si fara sinonime latinesti. Daca nu aveam lopata am luat-o de la slavi, apoi una si mai buna de la turci, bulgari, ... harletz, cazma. Avem cocioaba, cosmelie, hruba, bordei, si structuri arhitectonice tot slave si doar un singur termen desemnand casa in latina daca nu cumva este de origine greco-slava din oi-cos, cosh, cosharca, coshmelie, coshnitza, ... 3.) Termenii ce trec de zona casnica-rustica, nu au nicio importanta istorica, ei o sa dispara la fel precum termenii religiosi slavoni, ori cei slavo-turcesti din administratia otomana. 4.) Ignori cam prea multe de la genetic la popoarele preromane, la mari popoare ce par ca au iesit din neant, samd. A_treia_cale, on 29 ianuarie 2019 - 06:11, said: Ănseamnă că cei din nord nu provin, că rĂąd de olteni că mănĂąncă sĂąnge de porc ca barbarii. Nu, nu știm, similaritatea fonetică vine din substrat, atĂąt substratul romĂąnesc cĂąt și cel apulian au fost influențate de greacă și iliră, sau vine din era bizantină, cĂąnd ambele limbi au făcut parte din același context cultural, sau poate vine fiindcă o parte din refugiații din Dioceza Daciei o fi trecut marea Ăźn Apulia și nu au mers spre Grecia toți. Un caz similar sunt friulii, ei fiind foștii romani din Pannonia. Ai auzit de marea migratie daco-vlaha peste Adriatica sub presiunea slavilor?! Dar despre marile migratii vlaho-albaneze inspre Apulia si Sicilia in perioada otomana?! Edited by Infinitty, 29 January 2019 - 09:20. |
#278
Posted 29 January 2019 - 09:47
Infinitty, on 29 ianuarie 2019 - 09:24, said:
Ai auzit de marea migratie daco-vlaha peste Adriatica sub presiunea slavilor?! Dar despre marile migratii vlaho-albaneze inspre Apulia si Sicilia in perioada otomana?! Despre albanezi am auzit, dar doar câteva familii nobiliare şi nu ştiu cât de asemănătoare sunt legile fonetice ale limbii lor cu cele prezente în română. Praevalitana unde avem cel puţin un toponim românesc vechi este chiar peste mare de Apulia. Edited by A_treia_cale, 29 January 2019 - 09:49. |
#279
Posted 29 January 2019 - 12:00
#280
Posted 29 January 2019 - 12:42
Infinitty, on 29 ianuarie 2019 - 09:24, said:
1.) 80% din vocabular si se refera la termeni directi, indirecti ori pe filiera franceza. Discutam de vocabularul de baza,popular,fara filiera franceza Infinitty, on 29 ianuarie 2019 - 09:24, said:
Vocabularul uzual popular este cu totul altceva, iar ponderea slava este de cel putin jumatate din total. Eu cred ca nu stii ce inseamna vocabular de baza,hai sa vedem daca este jumatate slav.Vocabularul popular fara filiera franceza e urmatorul Cuvinte care imi vin acum in minte din latina veche vulgara: Dumnezeu,cruce,preot,cuvant,nume,om,moarte,viata,mama,tata,frate,sora,baiat,fiu,prunc, fata,barbat,femeie,muiere,casa,masa,sot,sotie,maritata,a naste,gravida,tanar,batran,soare,luna,cer,aer,rau,apa,pamant,gheata,nea,ninge,ploaie,fum,foc,aur,argint,fier,piatra,lemn,arbore,floare,tu,el ea,noi,voi,nostru,vostru,ac,iarba,munte,mare,mic,lung,scurt,lat,tare,moale, greu,usor,inalt,gras,drept,stramb,sanatos,suferind,durere,lacrima,dor,dulce,sare,amar,uscat,roata,car,caruta,lupta,batalie,arma,armata,oaste,sageata,cutit,a taia,put(fantana)putoare,lingura,mancare,zeama,spic,samanta,fruct,miez, friptura,lapte,paine,oase,carne,piele,sange,pulpa,animal,cal,vaca,taur,bou,vitel,iepure,porc,oaie, capra,ied,miel,pui,gaina,pasare,vulpe,broasca,sarpe,peste,urs,lup,cerb,vultur,soarece,caine,corp,cap, fata,ochi,barbie,gura,deget,unghie,inima,ficat,plaman,splina,dinte,ureche,limba,nas,scuipat, alb,negru,rosu,galben,albastru,verde. Pana si cuvintele din limbajul popular pentru penis(p--a) a face sex,testicule,sunt latinesti Deci unde vezi tu influente slave??? cele mai importante de baza si folosite cuvinte sunt latinesti 100% si cu siguranta sunt multe altele care mi-au scapat.Cuvintele slave,turcesti,unguresti,sunt pentru fel si fel de mancaruri,obiecte Infinitty, on 29 ianuarie 2019 - 09:24, said:
2.) De asemenea daca o iei cum spui tu cu imprumuturile, vei ajunge la concluzia ca mareata civilizatie romana era inferioara chiar si papuasilor, deoarece marea majoritate a uneltelor sunt slave si fara sinonime latinesti. Exact ca in ziua de azi,lift,ascensor,mitraliera,etc.Se pot gasi si in latina sinonime dar sa nu ajungem ca penibilii aia de unguri care la smartphone ii zic okoshfon sau ceva de genul Infinitty, on 29 ianuarie 2019 - 09:24, said:
Daca nu aveam lopata am luat-o de la slavi, apoi una si mai buna de la turci, bulgari, ... harletz, cazma. Avem cocioaba, cosmelie, hruba, bordei, si structuri arhitectonice tot slave si doar un singur termen desemnand casa in latina daca nu cumva este de origine greco-slava din oi-cos, cosh, cosharca, coshmelie, coshnitza, ... Dar nu am luat nimic le folosim si atat,smartphone e cuvant romanesc?? o sa zici sa-i spunem telefon inteligent si atunci e pe filiera franceza.Noi avem vocabularul de baza 80 daca nu 90% latinesc vulgar la care se adauga cuvinte de imprumut Edited by maxxmedia1999, 29 January 2019 - 13:04. |
|
#281
Posted 29 January 2019 - 12:44
#282
Posted 29 January 2019 - 14:11
Vorba in loc de cuvant, cheama in loc de nume, samd.
Sot, sotie este iarasi cult, idem moarte, era folosit murii, murit, omorit, pierii, samd. Lopata nu este smartfon, dupa cum toporul nu este mitraliera. Familia era formata din Nana, Diedie, mezin, prunc, mos, baba, nevasta, samd. Edited by Infinitty, 29 January 2019 - 14:13. |
#283
Posted 29 January 2019 - 15:02
Infinitty, on 29 ianuarie 2019 - 14:11, said:
Vorba in loc de cuvant, cheama in loc de nume, samd. Sot, sotie este iarasi cult, idem moarte, era folosit murii, murit, omorit, pierii, samd. Lopata nu este smartfon, dupa cum toporul nu este mitraliera. Familia era formata din Nana, Diedie, mezin, prunc, mos, baba, nevasta, samd. Vorba este discurs,cheama,nume,sunt ambele latinesti,sot vine de la socius,omora este ucide care vine de la occidere,moarte de la mortem,mort de la mortuus,familie familia,prunc vine de la puerunculus. Slave sunt vorba,baba si nevasta.Romanii nu aveau de ce sa inventeze cuvinte pentru lopata,cazma,pentru muncile astea existau sclavi(sclavus) pentru mos,baba,mezin,nevasta,avem cuvinte latinesti ca batran,batrana,mamaie,tataie,fecior,sotie |
#284
Posted 29 January 2019 - 15:16
maxxmedia1999, on 29 ianuarie 2019 - 15:02, said:
Vorba este discurs,cheama,nume,sunt ambele latinesti,sot vine de la socius,omora este ucide care vine de la occidere,moarte de la mortem,mort de la mortuus,familie familia,prunc vine de la puerunculus. Slave sunt vorba,baba si nevasta.Romanii nu aveau de ce sa inventeze cuvinte pentru lopata,cazma,pentru muncile astea existau sclavi(sclavus) pentru mos,baba,mezin,nevasta,avem cuvinte latinesti ca batran,batrana,mamaie,tataie,fecior,sotie Împrumuturile au logica lor, depinzând de lingua franca şi relaţii. Dacă lingua franca este cea slavă(cum a fost în Imperiul Bulgar), atunci trebuie să foloseşti cuvinte slave chiar dacă tu le ai pe ale tale. Şansele sunt să rămâi cu unele dintre ele. Dacă slavii îţi vindeau lopeţi, foloseai termenul lor, nu pâlă din palla Edited by A_treia_cale, 29 January 2019 - 15:18. |
#285
Posted 29 January 2019 - 19:16
A_treia_cale, on 29 ianuarie 2019 - 06:11, said:
Înseamnă că cei din nord nu provin, că râd de olteni că mănâncă sânge de porc ca barbarii. Infinitty, on 28 ianuarie 2019 - 22:34, said:
Slavona va juca în această parte a Europei rolul latinei în tot Evul Mediu până la Reformă. Influenţa asupra limbii noastre nu a fost doar a vechii slave sau a slavonei cărturăreşti, ci şi a limbilor slave vecine: bulgara, sârbocroata şi, mai apoi, ucraineana şi rusa. In Ardeal nu a existat aceasta influenta, cum se justifica unitatea de limba, daca rolul slavonei si a limbilor slavice sudice si estice a fost atat de important? Edited by Wotan, 29 January 2019 - 19:25. |
|
#286
Posted 29 January 2019 - 19:48
Wotan, on 29 ianuarie 2019 - 19:16, said:
Sangeretele se face si in Transilvania, si la unguri, germani, polonezi, cehi... Si toti il considera o specialitate locala. Carnatul cu sange de porc e mai degraba o specialitate central-europeana... In Ardeal nu a existat aceasta influenta, cum se justifica unitatea de limba, daca rolul slavonei si a limbilor slavice sudice si estice a fost atat de important? S-a folosit şi acolo slavona, sunt chiar acte în ea. S-a folosit şi latina de către români, dar nu poţi exclude slavona şi rolul bisercii nici acolo. |
#287
Posted 29 January 2019 - 20:20
A_treia_cale, on 29 ianuarie 2019 - 19:48, said:
S-a folosit și acolo slavona in care cnezii si voevozii transilvaneni isi cere drepturile de la ocarmuirea ungara, sunt demonstrate cu acte scrise in slavona. ceea ce ridica un aspect interesant de ce acele acte, prin secolele XIII si inceput de sec XIV au relevanta in fata cancelarei ungare? |
#288
Posted 29 January 2019 - 20:22
E clar ca romanii provin din nordul sudului Italiei. Sa mai scurteze din drum. Totul a pornit de la unul care a pierdut o oaie... Nici aici nu a gasit-o dar bani de bilet retur nu a mai avut.
Topic stupid. |
Anunturi
▶ 1 user(s) are reading this topic
0 members, 1 guests, 0 anonymous users