Provin romanii din sudul Italiei ?

maxxmedia1999, on 28 ianuarie 2019 - 03:00, said:

Exista cateva aspecte la care trebuie sa reflectezi:

1.) Vocabularul uzual de baza al limbii române este similar in mixtura cu vocabularul limbii engleze in sensul ca avem o structura inrudita cu structura numita romanica in proportie de 20-40%, apoi un vocabular slav in proportie de 40-70% si un vocabular turcesc important si el prin termenii sai in proportie de cca., 5-15%.

Din ceea ce am studiat am inteles ca mixul slavo-românesc este in fapt in mare masura substratul ancestral dacic, iar nu un mixt slavo-românesc propriu-zis.


2.) Genetic avem si noi specificitatea noastră daca ne gandim la doua mutatii-amprenta, una apartinand R1b, dar care este caracteristica Carpatilor românești, adica României ca spatiu unitar etno-genetic, deoarece alte mutatii R1b sunt caracteristice ale altor popoare europene.

Aceasta mutatie apare in Asia Mica elenistică, dar si in zona nord-anatoliana la Marea Neagra si apare masiv la toate popoarele kurde.

A doua mutatie ce ne apartine este cea I2a balcanica centrata tot pe spatiul românesc cu extindere in spatiul balcano-slav-belarus.

Haplogrupul G cu cca. 10% iarasi este caracteristic noua românilor, iar tiparul merge similar mutatiei R1b tot românească.

Să stii ca nu suntem inruditi cu vecinii, cel putin nu cu fiecare la fel, de exemplu avem 1 ori 2 markeri proprii doar noua românilor, apoi ne lipsesc o multime de markeri de la inrudirea cu acesti vecini, in schimb ne inrudim cu particele mici de la acesti vecini pe undeva prin regiunile proxime României, fie cu bucati de marker din harta genetică a vecinilor.

Dacă ne-am fi inrudit cu vecinii precum o mixtură atunci am fi avut o structură genetică mai complexa si mai uniforma, oarecum similara turcilor ori bulgarilor, in schimb faptul ca avem markeri specifici cu pondere mare in harta genetica proprie si ne lipsesc o multime de markeri alogeni, ne spune un singur adevar.


Spre exemplu ponderea markerilor germanici in Romania aproape ca lipseste, la fel markerii din Europa apuseana.

3.) Parsivenia este si in Asia cat incape atat la indieni cat si la iranieni, chinezi, turci, samd.

Da, spre vest se ajungea mai greu, insa si zonele montane si impadurite din rasarit erau ocolite.

Oricum per ansamblu Eupedia Genetics a relevat faptul ca populatiile nu au fost atat de mobile pe cat s-a crezut initial, iar marile imperii nu au avut o contributie substantiala la evolutia populatiilor umane.

karax, on 28 ianuarie 2019 - 08:48, said:

Da, sigur, nu prea statornice dar unde au aparut au si ramas, de aceea nu s-au revarsat spre vest, nici spre Asia, samd.

Cat despre statalitate ce zici de Moravia Mare, Polonia, Bulgaria?! Dar despre faptul ca slavii spuneau ca nu s-a nascut inca om si popor care sa-i supuna pe dansii ci dinpotriva ei sunt obisnuiti sa supuna pe ceilalti!

Daca vrei poti crede ca slavii se trag din martieni teleportati in stepe pe la anul 1.ooo, ori poti crede ca slavii sunt vechii scito-geti.

Infinitty, on 28 ianuarie 2019 - 10:09, said:

Aberatii

Vocabularul de baza, dupa eliminarea neologismelor / frantuzismelor, este 80% latinesc mostenit.

V-am mai zis dar sunteti capatzanosi, va prindeti greu si uitati repede: cititi in plm un basm de Ispirescu:

- 0% neologisme frantuzesti/italienesti
- 80% vocabular latin mostenit
- 20% plm, imprumutate din pasaresti

Si pentru idiotii care zic ca neologismele altereaza asa si pe dincolo [mai era unu care plangea dupa buchii], Ispirescu este 100% inteligibil pentru orice individ mediu educat.

maxxmedia1999, on 28 ianuarie 2019 - 03:00, said:

100% balcanici.

Italia a apartinut tot de Balcani, mult timp.

https://m.adevarul.r...8f2d/index.html

Dacă A. de Cihac, cu merituosul său Dicționar etimologic român (1879), se încurca în calcule, stârnind furia eminentului B. P. Hașdeu privind ponderea elementului latinesc în limbă, influența slavă, deși nebiruind-o pe cea latină, este totuși majoră și de netăgăduit.





Dintre toate semințiile migratoare care ne-au călcat pământul, slavii (ultimii veniți și statorniciți) au avut o înrâurire covârșitoare asupra populațiilor romanizate de la sud și de la nord de Dunăre.


Prezența lor în spațiul balcanic a condus la schimbări cu precădere în vocabular, ceea ce însemnă că personalitatea limbii noastre, în comparație cu celelalte limbi neolatine, nu poate fi concepută în afara acestei influențe. Dacă A. de Cihac, cu merituosul său Dicționar etimologic român (1879), se încurca în calcule, stârnind furia eminentului B. P. Hașdeu privind ponderea elementului latinesc în limbă, influența slavă, deși nebiruind-o pe cea latină, este totuși majoră și de netăgăduit.

Structura de bază lexico-semantică a limbii române și totodată cea mai veche este, aidoma unor trepte, formată din cuvinte autohtone (din fondul adânc traco-iliric), cuvinte latinești și cuvinte slave. Aceasta nu înseamnă că ne pierdem caracterul de limbă romanică și nu poate fi imaginată o altă clasificare. Peste structura de bază, la care s-ar putea adăugă influența greacă minoră, vin o serie de alte trepte care se manifestă mult mai târziu. Aceste împrumuturi vor face ca și sub aspect vocabular, elementul latin și neolatin să devină covârșitor. Este vorba însă de o modernizare sub regim latinist, de o decizie mai ales a elitelor cărturărești, începând cu sfârșitul secolului al XVIII-lea.

Când ne aplecăm cronologic asupra pătrunderi influenței slave, înțelegem că ea nu s-a manifestat deodată și nici într-o zare limitată în timp. Unele cuvinte sunt vechi, intrate prin secolele al VI-XII, într-o epocă fără frontiere, iar altele pătrund o dată cu întemeierea statelor românești, cu organizarea cancelariilor și a bisericii ortodoxe.

Doi frați din Salonic, pe numele lor Constantin (preschimbat, mai târziu, în Chiril) și Mihail (preschimbat, mai târziu, în Metodie), născuți pe la începutul veacului al IX-lea într-o familie nobilă, au propovăduit creștinismul printre slavii din centrul Europei, ajungând până în Moravia, și au inventat alfabetul glagolitic (din care a derivat alfabetul chirilic cunoscut până în prezent) pentru a traduce Biblia în slava veche. Este neîndoios cel mai strălucit exemplu de misionarism creștin-ortodox și de înzestrare a slavilor cu cuvântul scris al Sfintei Scripturi.

Slavona va juca în această parte a Europei rolul latinei în tot Evul Mediu până la Reformă. Influența asupra limbii noastre nu a fost doar a vechii slave sau a slavonei cărturărești, ci și a limbilor slave vecine: bulgara, sârbocroata și, mai apoi, ucraineana și rusa.

Pentru ca cititorul să se convingă de importanța acestei influențe vom enumera câțiva termeni de care nu ne putem lipsi: babă, brazdă, clește, clopot, colindă, coș, drag, gol, grădină, izvor, lene, lopată, milă, nevastă, plăti, plug, prag, rană, scump, sută, trup.

Dacă vorbim despre om, el are trup, obraz, gât și glezne. Putea fi boier sau slugă, uneori rob ca zlătarii. În lumea noastră veche, omul era grădinar, zidar, dar, mai ales, precupeț la târguri. Bărbații se îmbrăcau cu cojoace, nădragi și izmene, și, când afară era lapoviță sau crivăț, purtau cușmă și șubă. În casa omului harnic și grijuliu găseai: belciuge, ciocane, clește, daltă, greblă, lopată, nicovală, perii, sfoară, sită, topor. Casa lui avea pod și pivniță, grajd și ogradă. Cultiva gulii, hamei, hrean, lobodă, morcovi, praz, rapiță, sfeclă și știr. Bea lapte de bivoliță, iar copiii ieșeau pe izlaz cu rațele și gâștele. Când era pescar, aducea acasă păstrăvi sau știuci. Oamenii suferă de ciudă când nu le merg treburile, se veselesc când au noroc, dar îi apucă pizmă pe vrăjmași. Pleacă la război cu sulița și sabia, femeile le duc grija și trag nădejde că bărbații lor nu se vor întoarce cu jale, în coșciug.

De povestit, aș tot povesti, dar socotesc că cititorului i-ar fi mai de folos un mic dicționar de sinonime slav-latin pentru a putea privi mai ușor cuvintele ce ne-au venit pe căi diferite și pentru a se lăsa cuprins de înțelesurile mai adânci.

Beznă – întuneric

Boală – maladie

Bolovan – pietroi

Blajin – blând

Caznă – efort

Ceas – oră, orologiu

Ceată – oaste

Chip – față

Citi – lectura

Crac – picior

Deal – colină

Dobândi – obține

Dragoste, iubire – amor

Duh – spirit

Glas – voce

Grijă – preocupare

Hrană – aliment

Iad – infern

Iscăli – semna

Izbândă – victorie

Jale – tristețe

Jertfă – sacrificiu

Lacom – gurmand

Lăcomie – aviditate

Leac – medicament

Letopiseț - cronică

Maică – mamă

Mândru – orgolios

Nădejde – speranță

Nădragi – pantaloni

Necaz – tristețe

Nevastă – soție

Nevoie – necesitate

Noroc – soartă

Pagubă – daună

Pită – pâine

Poftă – apetit, dorință

Poveste – narațiune

Praf – pulbere

Prieten – amic

Primejdie – pericol

Rai – paradis

Răzmeriță – revoltă

Rob – sclav

Sabie – spadă

Slobod – liber

Slugă – servitor

Steag – drapel

Stih – vers

Taină – secret

Temei – bază

Tipic –model

Trup –corp

Văzduh – cer

Vârstă – etate

Veac – secol

Vină – culpă

Vraci – medic

Vrajă – magie

Vreme – timp

Zare – orizont

Zăduf – căldură

Infinitty, on 28 ianuarie 2019 - 10:09, said:

Eu nu stiu ce ai studiat dar sigur nu are legatura cu realitatea,eu vorbesc de vocabularul de baza care este cam 80% latinesc,cele mai simple si folosite cuvinte,nu stau acum sa le insir poate cu alta ocazie.
O limba nu se transforma asa ca se intalnesc unii si fac ei o corcitura intre mai multe limbi,ramane vocabularul de baza la care se adauga cuvinte noi sau alte cuvinte care devin sinonime.N-ai sa vezi niciodata in Anglia ca se transforma engleza intr-o corcitura de indiana cu pakistaneza,araba,poloneza,romana.
Luam de exemplu cuvantul cafea,pe vremea romanilor nu exista asa ceva si atunci am imprumutat numele de la turci,la fel si astazi procesor,dvd-rom,telescop,satelit,pixeli,pizza,sushi etc.Iar peste 500 de ani cand cineva o sa vina aici sau profesorii de limba romana or sa creada ca a fost o invazie de englezi.
In plus de asta avem dovada clara in vocabular cuvintele ce tin de negustorie sunt turcesti ciubuc,cearsaf,tejghea,cantar,geanta,tichie,farfurie,chiolhan etc iar cele slave sunt de regula bisericesti,mucenic,monah,sfant,pomana,fel si fel de legume etc
Deci despre asta e vorba,noi am luat din alte limbi sinonime sau ce nu aveam noi,de exemplu gagiu e luat de la rrom.i dar e sinonim si exemplele pot continua

Infinitty, on 28 ianuarie 2019 - 10:09, said:

Genetica asta nu stiu cata importanta are,cert este ca noi suntem bastarzii legiunilor romane cantonate aici care s-au amestecat cu populatia locala,mai pe scurt romano-daci nu daco-romani

Edited by maxxmedia1999, 29 January 2019 - 00:28.

Dormi_Hete, on 20 septembrie 2018 - 21:17, said:

Înseamnă că cei din nord nu provin, că râd de olteni că mănâncă sânge de porc ca barbarii.
Nu, nu ştim, similaritatea fonetică vine din substrat, atât substratul românesc cât şi cel apulian au fost influenţate de greacă şi iliră, sau vine din era bizantină, când ambele limbi au făcut parte din acelaşi context cultural,  sau poate vine fiindcă  o parte din refugiaţii din Dioceza Daciei  o fi trecut marea în Apulia şi nu au mers spre Grecia toţi.
Un caz similar sunt friulii, ei fiind foştii romani din Pannonia.

Edited by A_treia_cale, 29 January 2019 - 06:16.

1.) 80% din vocabular si se refera la termeni directi, indirecti ori pe filiera franceza.

Vocabularul uzual popular este cu totul altceva, iar ponderea slava este de cel putin jumatate din total.

2.) De asemenea daca o iei cum spui tu cu imprumuturile, vei ajunge la concluzia ca mareata civilizatie romana era inferioara chiar si papuasilor, deoarece marea majoritate a uneltelor sunt slave si fara sinonime latinesti.

Daca nu aveam lopata am luat-o de la slavi, apoi una si mai buna de la turci, bulgari, ... harletz, cazma.

Avem cocioaba, cosmelie, hruba, bordei, si structuri arhitectonice tot slave si doar un singur termen desemnand casa in latina daca nu cumva este de origine greco-slava din oi-cos, cosh, cosharca, coshmelie, coshnitza, ...

3.) Termenii ce trec de zona casnica-rustica, nu au nicio importanta istorica, ei o sa dispara la fel precum termenii religiosi slavoni, ori cei slavo-turcesti din administratia otomana.

4.) Ignori cam prea multe de la genetic la popoarele preromane, la mari popoare ce par ca au iesit din neant, samd.

A_treia_cale, on 29 ianuarie 2019 - 06:11, said:

Ai auzit de marea migratie daco-vlaha peste Adriatica sub presiunea slavilor?!

Dar despre marile migratii vlaho-albaneze inspre Apulia si Sicilia in perioada otomana?!

Edited by Infinitty, 29 January 2019 - 09:20.

Infinitty, on 29 ianuarie 2019 - 09:24, said:

Nu am auzit, doar am presupus şi cred că este o presupunere rezonabilă. Câţiva cetăţeni romani probabil au ales să treacă marea din Dioceza Daciei, nu să migreze în Grecia(Aromânii în general cred că sunt acolo din cauza acestui fenomen).
Despre albanezi am auzit, dar doar câteva familii nobiliare şi nu ştiu cât de asemănătoare sunt legile fonetice ale limbii lor cu cele prezente în română. Praevalitana unde avem cel puţin un toponim românesc vechi este chiar peste mare de Apulia.

Edited by A_treia_cale, 29 January 2019 - 09:49.

Infinitty, on 29 ianuarie 2019 - 09:24, said:

Aberezi. Te faci de porc dpdv intelectual.

Infinitty, on 29 ianuarie 2019 - 09:24, said:

Discutam de vocabularul de baza,popular,fara filiera franceza

Infinitty, on 29 ianuarie 2019 - 09:24, said:

Eu cred ca nu stii ce inseamna vocabular de baza,hai sa vedem daca este jumatate slav.Vocabularul popular fara filiera franceza e urmatorul

Cuvinte care imi vin acum in minte din latina veche vulgara:


Dumnezeu,cruce,preot,cuvant,nume,om,moarte,viata,mama,tata,frate,sora,baiat,fiu,prunc,
fata,barbat,femeie,muiere,casa,masa,sot,sotie,maritata,a naste,gravida,tanar,batran,soare,luna,cer,aer,rau,apa,pamant,gheata,nea,ninge,ploaie,fum,foc,aur,argint,fier,piatra,lemn,arbore,floare,tu,el ea,noi,voi,nostru,vostru,ac,iarba,munte,mare,mic,lung,scurt,lat,tare,moale,
greu,usor,inalt,gras,drept,stramb,sanatos,suferind,durere,lacrima,dor,dulce,sare,amar,uscat,roata,car,caruta,lupta,batalie,arma,armata,oaste,sageata,cutit,a taia,put(fantana)putoare,lingura,mancare,zeama,spic,samanta,fruct,miez,
friptura,lapte,paine,oase,carne,piele,sange,pulpa,animal,cal,vaca,taur,bou,vitel,iepure,porc,oaie,
capra,ied,miel,pui,gaina,pasare,vulpe,broasca,sarpe,peste,urs,lup,cerb,vultur,soarece,caine,corp,cap,
fata,ochi,barbie,gura,deget,unghie,inima,ficat,plaman,splina,dinte,ureche,limba,nas,scuipat,
alb,negru,rosu,galben,albastru,verde.
Pana si cuvintele din limbajul popular pentru penis(p--a) a face sex,testicule,sunt latinesti

Deci unde vezi tu influente slave??? cele mai importante de baza si folosite cuvinte sunt latinesti 100% si cu siguranta sunt multe altele care mi-au scapat.Cuvintele slave,turcesti,unguresti,sunt pentru fel si fel de mancaruri,obiecte

Infinitty, on 29 ianuarie 2019 - 09:24, said:

Exact ca in ziua de azi,lift,ascensor,mitraliera,etc.Se pot gasi si in latina sinonime dar sa nu ajungem ca penibilii aia de unguri care la smartphone ii zic okoshfon sau ceva de genul

Infinitty, on 29 ianuarie 2019 - 09:24, said:

Dar nu am luat nimic le folosim si atat,smartphone e cuvant romanesc?? o sa zici sa-i spunem telefon inteligent si atunci e pe filiera franceza.Noi avem vocabularul de baza 80 daca nu 90% latinesc vulgar la care se adauga cuvinte de imprumut

Edited by maxxmedia1999, 29 January 2019 - 13:04.

Infinitty, on 29 ianuarie 2019 - 09:24, said:

cam cate cuvinte inseamna asta.

Vorba in loc de cuvant, cheama in loc de nume, samd.

Sot, sotie este iarasi cult, idem moarte, era folosit murii, murit, omorit, pierii, samd.

Lopata nu este smartfon, dupa cum toporul nu este mitraliera.

Familia era formata din Nana, Diedie, mezin, prunc, mos, baba, nevasta, samd.

Edited by Infinitty, 29 January 2019 - 14:13.

Infinitty, on 29 ianuarie 2019 - 14:11, said:

Vorba este discurs,cheama,nume,sunt ambele latinesti,sot vine de la socius,omora este ucide care vine de la occidere,moarte de la mortem,mort de la mortuus,familie familia,prunc vine de la puerunculus.
Slave sunt vorba,baba si nevasta.Romanii nu aveau de ce sa inventeze cuvinte pentru lopata,cazma,pentru muncile astea existau sclavi(sclavus) pentru mos,baba,mezin,nevasta,avem cuvinte latinesti ca batran,batrana,mamaie,tataie,fecior,sotie

maxxmedia1999, on 29 ianuarie 2019 - 15:02, said:

Să nu cădem în extreme, majoritatea romanicilor ce au dat proto-românii nu au fost patricieni, dintr-un simplu motiv, în loc de dum din domus folosim casă, un cuvânt din latina vulgară de secol III-IV.
Împrumuturile au logica lor, depinzând de lingua franca şi relaţii.  Dacă lingua franca este cea slavă(cum a fost în Imperiul Bulgar), atunci trebuie să foloseşti cuvinte slave chiar dacă tu le ai pe ale tale. Şansele sunt să rămâi cu unele dintre ele. Dacă slavii îţi vindeau lopeţi, foloseai termenul lor, nu pâlă din palla

Edited by A_treia_cale, 29 January 2019 - 15:18.

A_treia_cale, on 29 ianuarie 2019 - 06:11, said:

Sangeretele se face si in Transilvania, si la unguri, germani, polonezi, cehi... Si toti il considera o specialitate locala. Carnatul cu sange de porc e mai degraba o specialitate central-europeana...

Infinitty, on 28 ianuarie 2019 - 22:34, said:

In Ardeal nu a existat aceasta influenta, cum se justifica unitatea de limba, daca rolul slavonei si a limbilor slavice sudice si estice a fost atat de important?

Edited by Wotan, 29 January 2019 - 19:25.

Wotan, on 29 ianuarie 2019 - 19:16, said:

Am spus în Nord, Transilvania e mare parte în centru şi are zeci de comunităţi care mai de care influenţate din toate părţile.
S-a folosit şi acolo slavona, sunt chiar acte în ea. S-a folosit şi latina de către români, dar nu poţi exclude slavona şi rolul bisercii nici acolo.

A_treia_cale, on 29 ianuarie 2019 - 19:48, said:

de fapt din colectiile Hurmuzachi si ale lui Ioan Bogdan
in care cnezii si voevozii transilvaneni isi cere drepturile de la ocarmuirea ungara,
sunt demonstrate cu acte scrise in slavona.
ceea ce ridica un aspect interesant
de ce acele acte, prin secolele XIII si inceput de sec XIV
au relevanta in fata cancelarei ungare?

E clar ca romanii provin din nordul sudului Italiei. Sa mai scurteze din drum. Totul a pornit de la unul care a pierdut o oaie... Nici aici nu a gasit-o dar bani de bilet retur nu a mai avut.
Topic stupid.