Viața în Epoca Ceaușescu: lumini și umbre

Din contra. La serviciile astea monotone plictiseala te omoara. Cu cat activitatea este mai diversificata, cu atat trece vremea mai repede.

 WestPoint, on 10 iulie 2022 - 15:30, said:

Mie mi-a trecut repede perioada de garda. Nu mai stiai ce zi din saptamana ii Noaptea ascultam radio sau citeam Sven Hassel ( ). Era un post de garda in cadru' unitatii, asa ca nu aveam stres.

Tipic ......

 Iocan, on 02 iulie 2022 - 18:16, said:

 Sidorin, on 02 iulie 2022 - 20:10, said:

"Intelectualul roman" adept al "reactiunii agrare" (ptr termenul acesta v Stefan Zeletin) care vrea ca in Apus ramand la carul cu boi .....
Si care vorbeste .. fara sa stie ce , cum si unde a fost ...

Eu am avut "placerea" sa fac 2 campanii de toaman in armata. A doua "peste" cele 16 luni ale srviciului militar .. noroc cu Congresul al al XI-lea al PCR ca fara el ma prindea sf Nicolae pe cvanpuirile de landa Saveni ....
Si trebe sa va zic ca nu am facut munci agricole la CAP ... Nu la Cooperative Agrgicole de  Productie!
Muncile agricole le-ma facut   la Intreprinderi Agricole de Stat (IAS) .
La CAP munceau taranii cooperatori. De multe ori pe un punm de garuinte si 5 lei/zi (era un banc cu gesticulatie ...) Trebuiau sa se descurce .... cati erau !

Soladatii , studentii samd erau ptr IAS. De ce?
IAS ca intreprindere de productie avea un  numer minim de angajati fara de care nu se putea . Adica .. direcor, secretara, 2 sefi + sefuți + mininul obligat de să-i fuți (tractoristi, mecanici auto, contabili, paznici, poa ceva vacari si mulgatori si inca asa ceva) . Astia erau oermamenti.
Problema era la recoltat .. cand era nevoie de mana de lucru .. destula! Astia ar fi trebuit sa fie toti salkariati temppraro .. sezonieri/sezonisti platiti. Asa ca Satu "se descurca" excelent cu soldatim stidenti si ce se mai gasea ...
Mai trebuie sa zic ca in unele locuri sezonierii erau furati cu nerusinare.. Ca si eu soldat in termen am fots furat la cantina cu mult spor la IAS ul din Mihai Viteazul , Botisani in oct-nov 1974 (cu un an inainte la Buftea a fost f bine .. Hrana sufizanta , carne nu chiar destula , paine alba excelenta)
Furat .. niste fete din zona care au decoletat sfecla au primit 150 ptr 2 saptamani. Cica le-0au dat si pranzul la cantina...

Deci bagati la cap : la IAS  nu la CAP!

 Rosebud09, on 04 iulie 2022 - 18:52, said:

Cestioa cu totul asimilat a fost mai rau decat prostie.
Insa in  nici uncaz nu ptem vorbio despre autarhie in timpul lu Ceasca.

Quote

RSR insa poarctica comertul international ...
Mai mult, RSr incerca sa isi faca prproa sa "zona" in care RSR sa fie "centrul"

Moderatori - scuzele mele dar impartirea omaneilor muncii asa era . Sefi , sefuți  si  să-i fuți .... adica aia la care zbierau primele 2 ctgrii ...

 dacis2, on 08 iulie 2022 - 16:51, said:

Orice orinduire face asta, altminteri nu ar fi legi.
Pornind de la decalog pina la cele mai subtile legi.

 Ghita_Bizonu, on 10 iulie 2022 - 16:39, said:

Da si nu.
1. Indiferent unde prestau soldatii, pirnaiasii, elevii, studentii, se intocmeau acte. Au cules de 1000 lei, aia se factura. Unitatea aia isi primea banii sau produse.
Scolile cu internat, facultatile, UM sau puscariile primeau cartofi, rosii sau produse din rosii..pentru cantine.
2. CAP nu se descurcau ei intre ei. Si acolo mergeau salariatii din alte unitati, elevii..etc. Tot asa, se platea.
A, ca in situatiile date existau minim doi beneficiari ilegali, unul de la CAP/IAS si altul de la scoala, intreprindere, piuscarie..etc care scriau 500 lei, restul imparteau, e altceva.

3. La CAP existau:
- Presedinte, ing sef, contabil casier..salariati - cotizau la CAS (chiar daca ei stiau cit iau net, acele calcule se faceau, la fel viramentele)
-"Anexele" - gen soferii, mecanicii, angajatii de la fabrica de caramida daca CAP avea asa ceva, fabrica de teracota (asta o spun ca la noi existau ambele), eventual echipa de constructori - astia iarasi aveau salarii si cotizau la CAS.
-Membrii coperatori care lucrau "pe norme", adica astia toamna prmeau 30 % din ce produceau (acord global) constind in bani si produse. Ei, pentru astia CAP nu a cotizat la CAS, de aia sint unii cu pensii mici sau deloc.

Acel acord global la ei era asa:
Arat, grapat, ingrasamine, stropit, saminta eventual apa de udat..in grija CAP. Zile munca (prasila, cules, etc) in grija membrului CAP.
Asa ca acel procent de 30% era OK ales. Numai ca taranul "de ce eu sa iau asa putin, ca eu muncesc" si dupa ce recolta alegea cartofii ai mari (ba ca seamana cu un copil, ba ca e frumos, ba ca e mare), merele frumoase, le punea in saci si le ingropa pe cimp sau in padure. Ce raminea impartea 30-70 cu CAP.
Seara, dupa muls purtau o haina peste umeri. Pe o mineca o sticla cu lapte, pe ailalta un saculet cu tarite sau graunte, legate cu sfoara trecuta peste umeri. Miinile..libere.
Ba unul cam timpit el la cap a adunat acasa 3-4 tone de tarite. L-au dibuit astia, i le-au confiscat si "dosar penal". Apoi se rugau presedintele si ing sef de seful de post: "daca nu il scoti basma curata pe asta, miine noi trei mulgem cireada, ca ala nu mai are cum".

Quote

Eu am facut ciclu 2 in armata la diribau, adica compania constructii. Munceam la blocurile civile care se construiau in Cluj pe vremea acea, in Manastur si Marasti.
Aveam fisa la maistrul de pe santier, cu efectivul de militari cati avea repartizati, pontajul zilnic si munca prestata inclusiv tariful lucrarii.
Banii se decontau la nivel de armata, habar nu am care era modalitatea.

Cei care mergeau la diferite munci agricole, locale pe scurt timp sau in Balta Ialomitei pe 3 luni, unitatile primeau o parte din munca prestata in forma de produse, o parte
probabil decont financiar.
Imi amintesc ca o companie mergea la diferite intreprinderi la munci in Cluj. Mergeu la fabrici care fabrica produse de care unitatea avea nevoie.
Daca au fost o saptamana la Iris, fabrica de portelan, au adus doua camioane de portelan, farfurii, cani si altele, ce era nevoie la popota unitatii. La fel la Sanex, au venit
cu gresie si faianta, etc...

Edited by WestPoint, 11 July 2022 - 20:35.

Economie de talcioc.

Economie de troc si este f buna. Au aplicat o si altii  cu mult succès.

 WestPoint, on 11 iulie 2022 - 20:34, said:

1. Ba ai habar, era acel decont financiar. Plata prin virament a diverselor servicii.
2. TOTUL era decont financiar:
-tu prestai serviciul X de 2000 lei.
-primeai virament de 2000 lei si o factura de 1000 lei c/val cartofi
sau numai factura de 1000 lei cartofi
apoi se intocmeau OP fiecare pe suma sa..
Multa hirtogaraie dar metoda de decont nu difera mult de cea de azi. Contabilitatea nu s-a modificat prea mult. Era mai detaliata atunci.
Sau, posibil ca undeva sa fie un act de compensare pe acei 1000 lei ca sa scapi de hirtoage.

 Iocan, on 11 iulie 2022 - 22:57, said:

Ha? Imi amintesc ca dupa mareata lovitura de stat incepusera compensarile ca se blocasera financiar diverse firme.
Eu am de incasat c/val cartofi  de la tine, tu ai de la alalalt griu, ala de la altul ingrasaminte..etc

Asa am ajuns cind mai lucram la Mirsa sa vad cum vindeau aia de la fosta scularie cuie.
Facusera ceva SVD la Cimpia Turzii, aia nu aveau bani si au dat cuie la schimb. Iar Promir SA vindea cuie la kilogram

Talcioc postdecembrist.
Ce sa faci, n-ai ce sa faci..
Pe cind la acel talcioc de care vorbeti tu era ceva organizat si cu un avantaj: luai marfa la prima mina, fara adaos (exista si atunci o forma de profit in pret)
Si stiai ca iei cartofi proaspat recoltati, de aproape.
Acel minister al planificarii functiona si inca bine.

La Sibiu la fabrică soseau muncitori cu automotoarele alea aerodimanice de producţie anii '30-'50?  
Aţi zis de Avrig. La mine în zonă există Str. Avrig.       Da' fabrica de sticlă din Avrig (oraşul) mai există?      Prin oraş am trecut o dată, dar nu am oprit, deşi eu am vrut să vizitiez Casa memorială Gh. Lazăr.
Mie îmi pare rău de faptul că nu se mai publică aşa de multe publicaţii tehnice şi de berea pusă între calupuri de gheaţă. Curat ievoluţie, mon cher.

Pe păpuşel cine-l mai ţine minte?    

 DSC00067.JPG   387.55K   38 downloads

Edited by djl, 15 July 2022 - 15:13.

Automotoarele erau pentru toata lumea, nu numai muncitori. Aveau si vagon de cl. I. Altfel decat ca faceau zgomot nu erau mai rele decat personalele oarecare ce circulau in anii 70-80.
Sticla Avrig e inchisa, am trecut prin fata ei acum exact o luna. Facea multe lucruri de calitate, cristal. Mai am si acum niste pahare facute acolo.

Se publica si lucrari tehnice doar ca nu asa multe tiparite si nu in Ro. Sunt carti scumpe, in tiraj mic, greu de vandut. Mai multe se gasesc pe Net, sunt site-uri specializate unde te poti abona si obtine acces la sute de volume pentru un pret foarte modest comparativ chiar cu pretul unei singure carti de la librarie.

Nu mai visa cai verzi pe pereti.

Visez la ceva prea mult pentru o ţară mică. De pe hârtie e mai uşor de citit când e vorba de multă informaţie. Pe vremuri, cărţile se tipăreau şi pentru că sprijinea statul mai mult educaţia... acum...
Nu am afirmat că acele automotoare erau destinate exclusiv muncitorilor. Ci doar am întrebat dacă circulau pe liniile care aduceau muncitorii la Sibiu. De mic visez să merg cu unul din ăla şi nu am ajuns.
Din păcate multe fabrici de sticlă şi veselă s-au dus şi le mai vezi doar în tipărituri. Idem alte chestii.       În anii '70-'80 mai existau târguri de vechituri?  

 Rosebud09, on 15 iulie 2022 - 18:41, said:

Yup.

Fabrica de Sticlă de la Avrig s-a închis. „Am stins cuptorul, după șapte ani în care a funcționat non-stop”
31 Iulie 2020 10:58

Daca vrei chestii de sticla au la Ikea, nu trebuie sa ne deranjam noi cu d-astea.

Se putea vizita fabrica... ce mişto. Păcat că nu am fost. Ca Român şi locuitor al zonei Str. Avrig, sunt trist. Şi vorba aia, restaurante avem, hoteluri avem.
Sibiu (oraşul)era un centru industrial destul de diversificat: instrumente de scris ("Flaro", "Dacia/Republica"), textile ("Tricotajul Roşu") şi mai erau şi alte chestii care nu-mi vin în cap acuma. Au produs şi maşini de spălat la I.M. Sibiu, în anii '60 - 'Perla' se numeau. Uitam de "Independenţa", care producea motoare şi utilaje agricole, încă de pe vremea când se numea "Rieger" şi producea şi capace de canal.
Precum am zis, doar amintiri.
Ah, nici calea ferată Sibiu - Agninta nu mai există. Că doar şoseaua...
Baftă cu Primăria Răşinari că a preluat linia de tramvai.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/K2IhVdSzrNU?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by djl, 16 July 2022 - 23:50.

Hai ca Sibiu o duce ok, nu-i din orasele de plans de mila. E micut si plictisitor dupa mai mult de 3-4 zile, da' aia nu tine de industrializare.

Edited by shefu_de_combinat, 17 July 2022 - 00:09.

 shefu_de_combinat, on 16 iulie 2022 - 23:22, said:

Corect, vremea cind era culmea bogatiei sa ai o vaza pe raft sau cite o vitrina plina cu cristaluri prafuite (evident de import) s-a dus. Sticla e un bun de consum facut de masini, si  numai in putine locuri de pe planeta asta care au brand se mai face ceva manual.

Vezi ce simplu a fost?
Cat timp nu e jobul nostru ala care dispare, absolut totul e firesc, natural, progres, ba chiar de dorit.

Sunt in a treia pozitie pe care o am fata de automatizarea totala.

-Prima a fost una pro, de natura utopica naiva, robotii vor munci, noi vom face arta, whatever. Avem colegi care au ramas p-aici.
-A doua a fost pragmatic contra, wait, dispar joburi ce dracu fac toti oamenii aia ca e clar ca n-o sa avem masuri sociale corespunzatoare.
-A treia e pro din 100% pure spite. Sa se automatizeze tot pentru placerea de a le explica noilor someri ca ce faceau ei nu mai are sens in epoca actuala.

Edited by shefu_de_combinat, 17 July 2022 - 06:15.

Nu mai dispar joburi din anii 80-90, acum e de munca și nu găsești oameni. Cel mai greu e sa angajezi, indiferent de slujba.

Automatizarea a creat mai mult de munca, nu mai puțin. Ți-am zis, gindesti va in anii 80.