Banatul Montan - un colt de rai cu 10 ATRACTII UNICE!

bogwol, on 17 martie 2016 - 10:37, said:

De la Portile de Fier sunt cca 112 km, drumul e bun, multe tunele si puncte de belvedere  cu panorame superbe spre malul romanesc si Cazane. In doua trei ore , cu opririle de rigoare, se ajunge la Golubac. Cetatea e frumoasa, amplasata strategic, insa cand am fost noi nu se vizita decat pe exterior si nu se putea urca si pe turnuri, existand pericol de cadere. In juma' de zi e o excursie ce merita facuta daca sunteti in zona si aveti  o zi insorita. Am fost cu masina proprie si nu am platit nimic la vama, trebuie sa aveti insa pasaport, deoarece Serbia nu este in UE.

Din câte ştiu de la Turism auto, în Serbia (ca şi în celelalte state ex-iugoslave) românii pot circula cu cardul de identitate. Se poate verifica pe site-ul MAE, parcă.


Sănătate şi toate cele bune !

Pe site-ul MAE se mentioneaza ca e nevoie doar de CI pentru adulti.

Tot "sapand" dupa informatii, am gasit una care spunea ca din toamna anului trecut se preconiza deschiderea unui Bac intre Moldova Noua si Veliko Gradiste. Aveti idee daca este/va fi functional in vara asta?

Noi facem programe/ oferim informatii pentru turisti, dar nu avem o firma/ agentie de turism. Daca mai aveti nevoie de informatii ne puteti suna la 0751085092!

Despre Tara Almajului, o scurta descriere!
Dacă paşii vă vor purta vreodată pe meleagurile bănăţene, încercaţi să ajungeţi în cele două „ţări” ale Banatului Montan: Ţara Almăjului şi Ţara Gugulanilor.
Ţara Almăjului este  „ţinutul colinelor”  vălurite pe cursul mijlociu al râului Nera, în depresiunea cuprinsă între Munţii Almăjului (la sud), Munţii Semenicului    (la Nord), Munţii Aninei (la nord-vest) şi Munţii Locvei (la sud-vest).
Pentru a ajunge în Almăj există trei porţi: poarta principală este prin Bozovici dinspre Anina, pe Valea Minişului (DN 57B), prin Borlovenii Noi dinspre Iablaniţa; prin Craina bănăţeană, tot pe DN 57B, cu deviere de pe drumul european E70 Timişoara –Caransebeş – Orşova; prin Şopotu Nou, dinspre apus, de la Moldova Nouă sau de la Sasca Montană prin Cărbunari şi pasul Stăncilova pe drumul judeţean DJ 571B.

Privită de pe înălţimi, Valea Almăjului se întinde sub forma unei elipse cu axa mare, de 30 km, între Borlovenii Noi şi Şopotu Nou şi axa mică, de 12 km, în dreptul „capitalei” almăjenilor – localitatea Bozovici.
Almăjul are o populaţie de peste 16 000 locuitori şi, pe o suprafaţă de 1114 km2, cuprinde 16 localităţi principale: Borlovenii Noi (Breazova), Borlovenii Vechi, Pătaş, Putna, Prigor, Prilipeţ, Eftimie Murgu (Rudăria), Bănia, Bozovici, Gârbovăţ, Şopotul Vechi, Lăpuşnicul Mare, Dalboşeţ, Moceriş, Bârz şi Şopotul Nou (Buceaua).
„Valea Miracolelor”, cum este numită de poetul almăjan Iosif Băcilă, este o vale a râurilor, a pietrelor, a morilor şi a poienilor cu flori pe care almăjenii le-au cântat în doine de dor, le-au „lăcrimat în suflet” prin poezie, poveşti şi legende ale locului,   le-au  „prins” năvălnicia în jocul almăjan şi le-au „brodat” în portul popular.

Râurile Almăjului îşi adună apele în Nergăniul, cum este denumită de localnici Nera: Prigorul, cu o lungime de 26 km, care izvorăşte din Munţii Almăjului şi străbate satele Putna şi Prigor;  Rudăria, cu obârşia sub Vărful Svinecea Mare (1224 m) din Munţii Almăjului şi o lungime de 22 km, trecând prin satul cu mori, Eftimie Murgu (Rudăria); cel mai mare afluent, Minişul (27 km), care izvorăşte din Munţii Aninei şi, după ce primeşte apele râului Poneasca, formează fermecătoarele Chei ale Minişului, după care desparte în două localitatea Bozovici, înainte de a se pierde în apele  Nerei, şi râul Răchita, care izvorăşte din Munţii Almăjului şi se varsă în Nera, la Şopotul Nou.
Pietrele poartă fiecare un nume: Svinecea, Coama Leului,  Adam şi Eva.
Morile sunt „o imagine a timpului veşnic curgător” [Jurma Gh., 1994] şi care “macină  acelaşi timp de la începuturi, dar cu alţi oameni şi sub paza vremelnică a altor stăpâniri” . [Ion Marin Almăjan, 1994]
Natura în Almăj este atât de frumoasă prin simplitate şi perfecţiune, încât nu poate fi redată uşor în cuvinte. Totul este o poiană cu flori unde vin zânele bune. În fiecare anotimp, ea îşi schimbă culorile, într-o armonie cromatică fermecătoare.
Primăvara, în Valea Almăjului se simte prospeţimea naturii asemănătoare florilor albe bătând spre roz de „Semenic” , care împrumută în surâsul lor verdele crud al pădurii.
Vara, în lunca Nergăniului, zăvoiul este plin de taine, în care tinerii îşi caută dreptul la intimitate, iar bătrânii se lasă cuprinşi de amintirile de altădată.
Toamna, „Ţara florilor de măr”  te vrăjeşte cu dulceaţa care te învăluie din toate părţile; ea vine „de sub dealurile încărcate cu pruni şi meri”.  
Iarna, Almăjul este „polul frigului” din Banatul Montan, din cauza fenomenelor de inversiune termică; spre deosebire de Clisura Dunării sau Valea Caraşului, unde este „foenul”, aici nu bate vântul şi totul devine „un castel de gheaţă”.
Nu muntele îi sperie pe almăjeni, ci pădurea seculară nesfârşită; nu frica de animalele sălbatice („joavine”), ci de „rătăcire”, întrucât pădurea se reproduce în formă la fiecare pas. Dorinţa de neascultare, însă, a dus de multe ori la o evadare din zonă.
Ţara Almăjului a fost dintotdeauna un loc de refugiu şi de rezistenţă în vremuri de asuprire, un „cuib de vulturi între munţi”.  [Andrei N., 2007].  Din lupta permanentă cu cele două imperii, otoman şi austriac, în Almăj s-au născut „căpitanii” şi „haiducii”.

Almăjul l-a dat pe Eftimie Murgu – „căpitanul bănăţenilor”. El reprezintă figura istorică cea mai de seamă a Banatului, aşa cum este „moţul” Avram Iancu pentru ardeleni. „Dreptate a avut istoricul I.D.Suciu când a afirmat că pe Murgu l-a distrus împăratul cu închisorile, iar pe Avram Iancu cu minciuna.” [Sitaru D., 2003].
„Cătane şi căpitanii de oaste şi aprigi grăniceri păzeau cu rândul să nu-i calce nici turcul, nici austriacul.” [Andrei N., 2007].
Haiducii erau oameni din popor care urmau „drumul codrului” şi apoi „luau noaptea de la bogaţi, pentru a le da săracilor, ziua.”  Cetele de haiduci s-au format în Valea Almăjului (Adam Neamţu), Valea Timişului (Mantu) şi pe Clisura Dunării.
Într-o vreme în care „uniformizarea globală” pare fără putinţă de a fi oprită, veniţi în Ţara Almăjului care stă liniştită în făgaşul ei, cu o istorie fără de început, cu tradiţiile şi obiceiurile ei, cu bucuriile şi durerile ei !
Odată ajunşi în Valea Almăjului, căutaţi „sufletul almăjan” şi „sâmburele de adevăr” al legendelor Almăjului.
Ţara Almăjului este „icoana oamenilor de statură mijlocie, ce ne duce cu gândul la valahii bănăţeni”. [Griselini Fr., 1926].
  Almăjanul poartă în el liniştea şi calmul omului ce are în priviri experienţa vieţii zămislite în timp din cântec de râu şi forme de cleanţ:
  „Am fost ţăran din tată-n fiu,
  Şi din aceste mâini bătute,
  S-au săturat mereu, pe rând
  Cei fără suflet şi cu pofte multe.”
Bărbatul almăjan este de statură mijlocie, zvelt, cu o frunte lată ce umbreşte doi ochi în care „a căzut cerul”, cu faţa uşor măslinie şi ovală şi mereu cu aer misterios. În privirea lui nu se ascunde doar o simplă atitudine, ci una de statornicie, curaj şi demnitate, de revoltă faţă de nedreptate, şi nu de răzbunare, cu un farmec personal prins de dorul de libertate şi visare. Este morala şi etica muntelui care l-a crescut, în timpuri când „grea foamete am răbdat în păduri, coajă de cer am mâncat”.[Nicolae Stoica de Haţeg, 1977].
Trăsăturile sunt completate de vioiciune în gesturi, în grai şi-n judecată.
Dacă atunci când staţi cu almăjenii de vorbă veţi vedea în ochii lor zâmbetul sufletului atunci să fiţi convinşi că veţi fi bine primiţi.
Se spune că în România sunt cele mai frumoase fete. Cele mai frumoase dintre frumoase sunt în Banat: fata almăjană – frumoasă ca o zână şi prinţesa gugulană.
Almăjana este „zâna din poiană”, o fată frumoasă „cu suflet de înger, cu grai de izvor şi gând ne-nceput”. [Andrei N., 2007]. Ea este de o frumuseţe răpitoare. Frumuseţea ei este dată de simplitatea gesturilor, de gingăşia trupului şi de chipul plin de farmec, dar şi de vrajă, aşa cum spune poetul:
Frumoasă ca apele Nerei
Cu trupul de zână, din vise ţesut
Tu porţi frumuseţea Venerei !
    (Andrei Nicolae - Fata almăjană)
Fiecăruia dintre noi ne place să trăim din plin viaţa, dar ea azi fuge pe lângă noi. Şi nu este cine să ne arate calea, că poate ne-am duce după el. De aceea, vă propunem un traseu de drumeţie, de o zi lumină, care ne duce în fermecătoarea Ţară a Almăjului.

Salutare

In circa doua saptamani o sa ajung si eu in zona pt cca o saptamana. Intrucat dorim sa facem si o "croaziera" pe Dunare in zona Cazanelor, ma poate ajuta cineva cu niste informatii ref la unde se inchiriaza o ambarcatiune si ceva preturi?
Noi o sa stam doua zile/3 nopti in Orsova si suntem cu masina. De aici am inteles ca ar fi un vapor care pleaca din zona parcului Dragalina, dar nu am gasit un orar si ceva preturi.
Totodata, parca am citit pe undeva ca e un loc de plecare si din zona Mraconia. Aici functioneaza pe baza de orar sau e ca la taxiuri, pleci cu cine este dispobil? La fel, preturi daca aveti idee

Daca ar fi de ales, care ar fi punctul de plecare, Orsova sau Mracnoia? Ma gandesc ca de la Orsova ai de mers mai mult pe apa si poate vezi mai multe, dar in acelasi timp, poate fi si ceva mai scump?! Neavand preturi, imi este greu sa fac niste estimari.

Multumesc

Pe scurt - din Orsova pana la Pestera Veterani si inapoi - 40 lei / persoana
- din Eselnita (capatul dinspre Dubova)  pana la pestera Veterani si inapoi - 25 lei /persoana.

Pe larg - Preturile sunt de anul trecut, personal cred ca difera cum ai norocul sa negociezi cu proprietarii ambarcatiunilor.
Din Orsova au plecat niste prieteni si au avut noroc de un barcagiu minunat care le-a povestit despre fiecare loc pe langa care au trecut care avea o poveste in spate. Concluzia lor (desi sunt niste oameni care pretuiesc fiecare banut) este ca a meritat din plin.
Si acum experienta proprie  ajungem noaptea si in secunda 2 dupa ce ne cazam proprietarul pensiunii ne intreaba daca vrem plimbare cu barcuta a doua zi
- Cat costa, intrebam...25 de lei, zice, si cat dureaza, mai intrebam noi...30 de minute zice el.  OK, zicem, bucurosi ca nu mai trebuie sa cautam barcuta.
A doua zi, vine la ora convenita proprietarul si ne zice (celor 6 locatari ai pensiunii) sa ne urcam in masini (masinile noastre) si ne duce un pic mai in amonte, la locul de plecare, unde ne zice ca plimbarea costa 30 de lei. Si eu iar intreb cat dureaza (aveam si io un fix ) si ca dureaza 20 de minute. In momentul ala mi s-a pus pata si am spus ca eu vreau sa ma duca sa ma plimb in conditiile pe care le-a pomenit cu o zi inainte, ca ma simt pacalit, el a justificat ca de fapt ne plimbam cu o salupa de mare viteza, ca de-aia dureaza mai putin.  Ceilalti, care si ei stiau acelasi pret spus ieri nu mai scoteau nici o vorba. Sa nu intelegeti ca au contat cei 5 lei diferenta, ma deranjeaza (scarbeste) ciupeala (prosteala pe fata) pe care o intalnesti la tot pasul. Si uite asa eu am zis ca nu mai vreau cu salupa vitezista, sa ma duca la o barca lenesa. Pana la urma am obtinut pentru tot grupul tariful initial, dar salupa tot cu viteza a mers.  
Obiectivele incep cu Tabula Romana, care este la iesirea din Eselnita, asadar nu stiu ce ar fi de vazut intre Orsova si Eselnita, nu zic ca nu ar fi foarte relaxanta plimbarea in sine. Ca sa nu fii dezamagit iti spun ca aceasta mai bine se vede pe net deoarece nu ne putem apropia de ea, se afla pe teritoriu sarbesc, asa ca de la 50 de metri nu se vede mare lucru.

Iti sugerez sa nu pierzi mult timp cautand cel mai bun pret, mai bine sa iti folosesti timpul pentru relaxare. Daca ar fi sa revin in zona nu as mai repeta plimbarea cu salupa, poate ca as cauta un vaporas care merge incet sau chiar o barca mica pentru ca vaporasul nu intra in pestera Ponicova, insa cu o barca ai sanse sa intrii daca vrea si barcagiul.  Insa cu siguranta as mai urca inca o data pe Ciucarul Mare (sau pe cel mic) ca sa savurez cat vreau eu splendoarea Cazanelor vazute de la inaltime. "Costa" doar o jumatate de ora de urcat si inca o jumatate de plimbat pe platou.

Concediu placut sa aveti!

P.S. Duratele mentionate de 30 si de 20 de minute nu sunt reale, nu imi amintesc acum cat a durat toata plimbarea, insa preturlile sunt reale. O sa ma uit maine la orele inregistrate pe poze si o sa revin cu durata reala a croazierei.

Edited by sopo, 04 July 2016 - 00:10.

Multumesc pentru raspuns. Plecarea cu vaporasul din Orsova nu e neaparat pentru pesisaje, cat mai ales tine de faptul ca suntem cazati aici pentru 3 nopti si nu as mai misca masina, hotelul fiind aproape de punctul de plecare a vaporasului pentru croaziere. Am gasit un "site" cu vaporasul, dar nu scrie pe nicaieri orar si preturi. E cu vasul Flamingo sau cu alta ambarcatiune? Ai cumva vreun site (eu nu am reusit sa gasesc), macar pentru orar?

Nici pana la Mraconia nu ar fi prea mult (cca 20 km) ceea ce inseamna max 15 minute de condus, dar daca am de ales, parca nu as mai misca masina din fata hotelului pentru croaziera.
Ref la vizita cu barca in pestera Punicova, nu e un "must see", intrucat am de gand sa o vizitez dispre uscat. De asemenea, si o vizita per pedes pana pe Ciucaru Mare este in program.

bogwol, on 04 iulie 2016 - 07:08, said:

Este pacat sa ajungi in Orsova si sa nu mergi cu masina pana la Mraconia, sau la Manastirea Sf. Ana...

d-ardeleanu, on 04 iulie 2016 - 09:37, said:

Voi merge si cu masina in zona: o zi o aloc pt Mraconia + Ciucaru Mare + Pestera Punicova
Oricum la plecare trec spre Oravita, asa ca vad cam tot malul romanesc din zona Cazane.

bogwol, on 04 iulie 2016 - 07:08, said:

Ponicova dinspre munte inspre Dunare nu este de ratat, dupa parerea mea.  Dupa cum deja cred ca stii nu este amenajata, dar nu prezinta nici o dificultate, insa e necesara o incaltanimte adecvata, urcarea spre Sala Concretiunilor are portiuni netede unde se poate aluneca.  Deviez de la subiect, intr-un traseu foarte usor printr-o padure dar cu panta mare am avut nesansa sa vad cum dintr-un grup de tineri "echipati" cu tenisi o fata a alunecat si s-a dus cativa metri la vale, si-a zgariat doar fata, dar suficient cat sa intoarca tot grupul din drum.
La vremea cand am fost noi am dat de portiunea cu apa care a trebuit sa fie traversata, odata cu noi au mai fost un grup de vreo 15 liceeni/studenti si doar doi s-au incumetat sa traverseze desculti, noi am avut niste slapi. Tine cont ca e bezna totala, o frontala ar fi excelanta, daca nu macar o lanterna buna. NU recomand sa va bazati pe lanterna de la telefon.  Sa nu ratezi Sala Concretiunilor, sus in stanga cum intrii in Pestera.
   Si acum duratele  plimbarii pe Dunare cu salupa rapida:
11.35- imbarcare  din Eselnita
12.15- sosire la Veterani
12.42 plecare de la Veterani (aici sta fiecare cat vrea sau deloc)
13.05 debarcare Eselnita

Edited by sopo, 07 July 2016 - 07:53.

Multumesc de recomadari.
In Punicova vom avea 2 frontale si o lanterna puternica (sunt deja pregatite ). Ca incaltaminte vom avea bocanci rezistenti la apa (mergem si in alta parte pe munte)
Daca ma poti ajuta cu o informatie: urcarea pe Ciucaru Mare se postr face pe 2 trasee diferite? Unii spun ca pleaca de langa Primarie, alti ca pleaca dupa iesirea din sat spre Oravita si imi este neclar.

Te ajut eu
Pentru Ciucarul mare, mergi pe sosea in Dubova (catre Moldova Noua), treci de primarie (care e pe stanga), imediat dupa ea ai un stadion, un teren cu iarba pe dreapta, acolo poti lasa masina. Pe stanga incepe drumul, este si un indicator, se intra in padure dupa ce urci putin, apoi se urca ceva prin padure si ajungi la primul punct de belvedere. Noi am mers apoi paralel cu Dunarea pana la al doilea punct de belvedere si ne-am intors, ne ameninta ploaia. Atentie la vipere, am vazut una printre crapaturile stancilor de la primul punct de belvedere.
Am atasat un fisier cu traseul, conspectat de pe net, are si o harta, sigur te descurci.

Eu nu reusesc sa deschid fisierul lui kerkyra, am pus cateva repere pe harta. Daca maresti pe google maps se vede marcata poteca. Nu stiu de doua trasee, ar fi interesant sa cobori prin alt loc, noi am coborat pe acelasi drum. Noaptea , am zabovit mai mult decat credeam in pestera.  Dar fii relaxat, este imposibil de ratat traseul.

Edited by sopo, 07 July 2016 - 20:09.

multumesc pentru recomandari. La intoarcere, o sa incerc sa fac un rezumat al excursiei, poate foloseste si altora.

sopo, on 07 iulie 2016 - 20:03, said:

Se deschide, îţi trebuie doar un Word mai nou.
Foarte frumos ce povestiţi voi pe aici despre peştera Ponicova, bravo !

@bogwol: sunt curios de ce spui "Punicova" în loc de "Ponicova", cum este încetăţenit.


Sănătate şi toate cele bune !

Buna ziua, maine an de gand sa dau o fuga de o zi la Ochiul Beiului + Cascada Bigar. Pentru drumetia pentru Ochiul Beiului, cum pot ajunge la ea (din Oravița) si unde se poate lasa masina si incepe traseul.
Multumesc.

OvidiuNS, on 08 iulie 2016 - 09:46, said:

din eroare

Edited by bogwol, 08 July 2016 - 15:13.

Salutare

M-am intors din vacanta in zona respectiva si am zis sa va pun la curent cu ce noutati mai sunt prin zona

Ziua 1: Bucuresti -Orsova. Vizita la manastirea Sf Ana (drum f prost - nu stiu daca era in reparatii sau asa era el de obicei ) si apoi cazare in apropierea Promenadei (sau cum s-o chema la ei). Interesat de costuri plimbare in Cazane: toate plecarile sunt 50 lei de persoana, si sunt conditionate de strangerea unui grup mai mare. Am preferat sa ma duc a doua zi la pctul de langa Manastirea Mraconia - oricum ajungeam in zona.
Ziua 2: mers pana langa Manastirea Mraconia. Gasit pe cineva care pt 40 lei/persoana (120 lei plimbarea) ne-a plimbat prin Cazane, pestera Ponicova la intrare, pestera Vanatori si Tabula Traiana fara sa mai steptam si alti turisti. Destul de amabil, mai prezenta si ceva date, dar parca era un mesaj inregistrat . Dupa debarcare, vizitat manastirea Mraconia - mi-a luat max 5 minute. Amuzant era ca pe zidul manastirii era o reclama la o cazare in zona.
Apoi am mers in Dubova pentru urcare pe Ciucaru Mare. Mi-am incercat norocul la centrul de informare turistica (construit cu bani europeni); bineinteles inchis; in geam era si un numar de mobil dar la care, tot bineintele, nu a raspuns nimeni (oamenii acestia sunt platiti din taxele platite de noi, banuiesc ). In fine, am gasit punctul de plecare si urcat pe Ciucaru. Fara peripetii serpicoloe (era o zi cu soare laternand cu nori si poate nu iesisera la siesta). Vedere frumosa, traseu mai greut la inceput, dupa care e lejer.
Dupa coborare, am plecat sa facem traseul "terestru" catre pestera Ponicova; destul de vag marcat, dar am ajuns in cele din urma ok (se urmareste poteca. chiar daca de multe ori lipsesc indicatoarele). Surprinzator, si cele doua scari erau la locul lor (desi unii spuneau ca au fost furate recent pentru lemne). Vizita in pestera a meritat efortul, atat pt trecerea catre Dunare, cat si vizita la nivelul superior in care intradevar simnti ca esti intr-o pestera: stalagmite, stalactite, etc.
Ziua 3 vizita cca 2 ore la Baile Herculane. Surprinzator, se pare ca au inceput sa miste cate ceva ref la reabilitarea orasului: se reabilitau cateva hoteluri, asfaltul era ros ca pentru o asfaltare viitoare, multa lume )in special de varsta a 3-a, dar nu numai. Dupa aceea, mers in satul Cerna. Drumul de la Dn pana in satul Cerna este pietruit, dar impecabil. Bineteles, nicio o indicatie ref la Cheile Corcoaia. Dupa iesirea din sat (catun cred ca ar fi mai corect) , am nimerit peste Chei. Frumoase dar scurte: in cca 20 minute te duci si te intorci.
La intoarcere, am vizitat si cascada Vanturatoarea (sunt indicatoare); traseu destul de greu, cel putin in prima treime. Am mers doar pana la cascada si ne-am intors. Am inteles ca se putea merge si mai departe, dar erau niste nori de ploaie in zona si nu am riscat

va urma ....