Banatul Montan - un colt de rai cu 10 ATRACTII UNICE!

Descoperiti Banatul Montan, in colajele ce urmeaza si scurta descriere:

LOC 10: Morile de apa de la RUDARIA

 colaj rudaria.png   2.08MB   368 downloads

În Ţara Almăjului, există un loc unde morile şi stâncile îşi ţin de urât, iar lumea trecutului este de-o prospeţime uluitoare.
Aici se „macină” un timp fără timp !
Atracţia turistică principală de pe Cheile Rudăriei este salba de 22 mori de apă cu ciutură  care se întinde pe 3 km în apropierea localităţii Eftimie Murgu (Rudăria în trecut).

LOC 9: Pestera Comarnic

 colaj comarnic.jpg   115.95K   362 downloads

Peştera Comarnic este cea mai frumoasă şi sălbatică peşteră din Banat şi chiar din România. Ea este a doua ca lungime din Banat (6 201 m), fiind întrecută acum ca întindere de Peştera Buhui (6 547 m).

LOC 8: Muzeul de locomotive  cu abur in aer liber din Resita

 colajmuzeulocomotive.png   2.01MB   335 downloads

Călătorii ajunşi în Reşiţa vor descoperi cu uimire în zona Triaj a oraşului un muzeu amenajat în aer liber, cel al locomotivelor cu abur, unic in Romania.
Cele 16 locomotive cu abur, trase pe linie moartă în singurul muzeu de acest fel din România, reprezintă un punct de atracţie pentru turiştii care vin în Reşiţa sau aflaţi în trecere spre staţiunile montane de pe Semenic.

LOC 7: Semenic si salba de lacuri:

 colaj loc7 semenic.png   1.77MB   331 downloads

Semenic si salba de lacuri :
Secu ,Valiug- Breazova, Gozna-Crivaia, 3 Ape
Perla Munţilor Banatului este Semenicul, munte cu nume de floare şi de legendă. Floarea Semenicului, soră bună cu floarea de colţ, însă mai puţin arătoasă, „este albă sau roză, pufoasă, formată dintr-o alăturare de mai multe floricele. Se poate vedea şi culege vara, în luna august.”

LOC 6: Teatrul vechi "Mihai Eminescu" din Oravita !

 colajteatruoravita.png   1.88MB   310 downloads

Cei care vor să ştie cum arăta „Burgtheater” din Viena, o pot face vizitând Teatrul Vechi „Mihai Eminescu”, a cărui arhitectură imită la scară mică vechea clădire din Viena. Cum teatrul vienez a suferit foarte multe modificări în timp, astăzi, „originalul” se poate vedea numai la Oraviţa.

LOCUL 5: BAILE HERCULANE!

 colaj herculane loc5.png   1.88MB   318 downloads

Zona turistică BĂILE HERCULANE este „emblema” turismului din Banat şi zona cea mai cunoscută atât prin staţiunea balneoclimaterică Băile Herculane cu renume european, cât şi prin Parcul Naţional „Domogled - Valea Cernei”.

LOCUL 4:  Cascada BIGAR - CEA MAI FRUMOASA DIN LUME!

 colaj bigar.png   2.27MB   347 downloads

În drum spre Ţara Almăjului, la jumătatea distanţei dintre Anina şi Bozovici, opriţi din drumeţie pentru a vă „trage sufletul” la cel mai odihnitor popas din Banat: Paralela 45, cu cascada şi izbucul Bigăr.

LOCUL 3: Clisura Dunarii cu STANCA BABACAIA, CAZANELE DUNARII SI STATUIA LUI DECEBAL!

 colaj clisura dunari.png   1.83MB   369 downloads

CLISURA DUNĂRII este „vestitorul” turismului din Banat şi cuprinde cel mai lung şi mai frumos defileu din Europa – Defileul Dunării (135 km), de la Baziaş şi până la barajul Lacului de acumulare „Porţile de Fier” (Gura Văii), construit în perioada 1964-1971.

LOCUL 2: Cheile Nerei

 colaj cheile nerei2.png   2.24MB   393 downloads

Sunt puţine locurile pe care dacă le vezi o dată nu că sunt de neuitat, ci îţi imprimă dorinţa vie de a le vedea din nou. În drumul său de la obârşie, sub Vârful Gozna al Munţilor Semenic şi până la vărsare în Dunăre (131 km), Nera dă naştere, între Şopotul Nou şi Sasca Română, celor mai lungi (22 km) şi mai frumoase chei din România: Cheile Nerei.

LOCUL 1: Calea ferata Oravita- Anina

 colaj oravita-anina3.png   117.11K   341 downloads

Pentru orice turist îndrăgostit de frumuseţile naturii, o călătorie cu trenul pe prima şi cea mai frumoasă şi spectaculoasă cale ferată de munte din România, linia Oraviţa – Anina, se poate transforma într-o adevărată revelaţie.


Va multumesc ca ati citit pana aici si sper ca acest material v-a fost de mare folos !

El ne-a fost oferit de domnul profesor Popovici Gheorghe din GHIDUL TURISTIC AL BANATULUI MONTAN, o lucrare proaspat lansata dupa o munca de 10 ani!

PS: Orice informatie daca aveti nevoie, nu ezitati sa ne intrebati aici sau prin mesaj privat!

Edited by gpopovici, 03 February 2014 - 19:13.

Frumoasa descriere! Si 100% corecta.

Vom publica zilnic toate informatiile necesare pentru vizitarea Banatului Montan!

Teatrul Vechi "Mihai Eminescu".
 oravita teatru ovi timisoara.jpg   103.96K   60 downloads
Sursa foto: Ovi Timisoara

Banatul Montan abundă de locuri frumoase, fie construite de mâna omului, fie de puterea incredibilă a naturii. Să explorăm împreună Banatul Montan!

Ajuns în Oraviţa multiculturală, turistul nu poate rata şansa de a vedea o bijuterie unică a barocului vienez sau barocul târziu (cum este numit de specialişti) din Banatul Montan: Teatrul Vechi "Mihai Eminescu". Inaugurat în anul 1817, este primul teatru zidit din România şi totodată un simbol al vocaţiei şi al dragostei pentru artă şi cultură a locuitorilor acestor meleaguri bănăţene.
Cei care vor să ştie cum arăta "Burgtheater" din Viena, numai la Oraviţa o pot face, vizitând Teatrul Vechi "Mihai Eminescu", ale cărui clădire şi arhitectură imită la scară mai redusă vechea clădire din Viena. Cum teatrul vienez a suferit, din 1890, foarte multe modificări în timp, astăzi, "originalul" cu farmecul de altădată se poate vedea în Banatul Montan, la Oraviţa, pe strada Mihai Eminescu, nr. 18.

Clădirea teatrului umple de uimire pe vizitatori prin stilul, frumuseţea şi bogăţia sa arhitecturală şi decorativă şi rămâne o mărturie peste timp a artei barocului târziu, deoarece nu s-a modificat de la ridicarea teatrului şi inaugurarea sa oficială din toamna anului 1817, în prezenţa familiei imperiale de la Viena, Francisc I de Austria şi Carolina-Augusta.
Clădirea teatrului a fost construită după planurile şi îndrumarea arhitectului Ion Niuni, aromân din Oraviţa şi absolvent al Academiei din Viena. Clădirea este nu numai frumoasă ca o bijuterie, ci şi o casă solidă de piatră, aşezată aici pentru totdeauna, cu menirea de a lumina prin artă şi cultură mintea şi sufletul, de a aduce oamenilor frumuseţe şi bucurie. Ea are o lungime de 33 m şi 15 m lăţime, fiind construită pe două nivele.

La intrarea în teatru este holul principal de recepţii sau baluri şi Muzeul de Istoria Culturii Cărăşene,  cu o bibliotecă de carte şi presă veche. Din foaier se intră în sala mare de spectacole de la parter şi, printr-o scară laterală, se urcă la balcon.
Sala de spectacol este perla arhitectonică a barocului vienez în cultura şi civilizaţia Banatului, realizată de Ieronymus Platzger, colegul lui Ion Niuni, după copiile model ale Burgtheater-ului din Viena. Sala este minunat decorată de pictorul orăviţean Francis Knée în stil rococo, cu inspiraţie din butaforia vieneză. Sala are o formă semicirculară, cu loji atât la parter, cât şi la balcon. Sala mare  împreună cu balconul şi lojile totalizează 191 de locuri pe scaune.

Scena teatrului este căptuşită cu o astereală de scânduri şi tencuită pe suport de trestie, pentru a asigura peste timp ambientul incintei acustice, unul din marile "secrete" ale teatrului din Oraviţa. Pe scenă nu-i nevoie de microfoane, pentru că sistemul de acustică existent face ca orice sunet care se produce să se reverse în toată sala fără perturbaţii. În spatele scenei sunt cabinele actorilor, iar sub scenă se poate vedea "cuşca" sufleorului, acolo unde a stat şi Mihai Eminescu în anul 1868. Iar mai târziu, la 5 noiembrie 1931, pe scenă, a venit marele George Enescu, care a vrăjit cu interpretările sale muzicale de excepţie publicul cărăşan.

Privind decoraţiunile interioare veţi vedea autentica artă barocă, în care culoarea predominantă este un galben auriu, cu încrustări bogate şi pline de gust, care prind la maximum jocurile de lumini şi umbre. Ornamentaţia este una stilizată în ghirlande şi rozete con de pin aurite, având în stânga-dreapta panglici buclate, iar pe verticală, cravate şi trandafiri. Un teatru unic pentru iubitorii de turism cultural.

Articol scris pe baza cărţii Banatul Montan - ghid turistic, autor Gheorghe Popovici.

Edited by gpopovici, 08 February 2014 - 01:05.

CASCADA BIGAR SI PARALELA 45

 bigar 5.jpg   497.35K   59 downloads

Banatul Montan abundã de locuri frumoase, fie construite de mâna omului, fie de puterea incredibilã a naturii. Sã explorãm împreunã Banatul Montan!
În drum spre Þara Almãjului, la jumãtatea distanþei dintre Anina ºi Bozovici, opriþi din drumeþie pentru a vã "trage sufletul"  la cel mai odihnitor popas din Banat: Paralela 45, cu cascada ºi izbucul Bigãr.


Nu poþi sã treci pe lângã acest loc de pa Valea Miniºului fãrã sã opreºti la km 17 de la Anina pentru un scurt timp.  Popasul turistic Bigãr, cum mai este denumit, te întâmpinã  la marginea drumului, pe partea dreaptã a Cheilor Miniºului, acolo unde drumul întâlneºte imaginar paralela 450 - latitudine nordicã a globului pãmântesc.

Popasul are o poveste a „generaþiei în blugi”, din vremea lui "merge ºi aºa" a României. Proaspãt absolvent al Facultãþii de Silviculturã din Braºov, Ilie Simion primeºte repartiþia de stagiar la Ocolul Silvic din Bozovici. O primã "sarcinã de partid" a fost sã schiþeze un proiect pentru un popas turistic la izbucul Bigãr. Aºa s-a nãscut "monumentul" de la drumul naþional DN 57B, care astãzi „strigã” sã fie îmbrãcat în haine noi.
Pe indicatorul-simbol al popasului, finisat de arhitecþii judeþului, cel pe care acum scrie Paralela 45, trebuie sã reaparã globul pãmântesc cu icon-ul paralelei, aºa cum a fost fãcut iniþial de constructorii de la Termocentrala de ºisturi bituminoase din Crivina-Anina, cu refacerea podeþului de traversare a râului Miniº cãtre izbuc.

Acum se poate admira Rezervaþia Naturalã Bigãr. Un izbuc, o peºterã, un pârâu, o cascadã ºi toate la o paralelã.

Cãlãtorule, eºti în lumea mirificã a Banatului de Sud.
Nu lua cu tine decât imaginile acestei lumi
ªi nu lãsa dupã tine decât urmele paºilor.

Un motto pe care îl veþi îndrãgi de îndatã ce pãºiþi pe poteca ce duce la izbucul Bigãr, unde ajungeþi uºor dupã mai puþin de 100 m de mers pe jos.

Izbucul Bigãr - în Banat, localnicii numesc izbuc - un izvor din care apa iese la luminã de sub stâncã. Apa izbucului Bigãr iese de sub stânca impunãtoare a Cârºiei Gozna, înaltã de peste 50 m, formând un ochi de apã de 2 m ºi atât de limpede încât se vãd pe fundul lui firiºoarele de nisip ºi pãstrãvii înotând. O parte din apa acestui izvor de o puritate rarã este captatã ºi dirijatã spre Pãstrãvãria Miniº. Sus, aproape de vârful stâncii, e gaura peºterii cu apã.
Pârâul Bigãr - de la obârºie, puteþi privi splendoarea apei ce curge pe stânca înverzitã de covorul verde ºi pufos de muºchi. Apa cade din treaptã în treaptã, formând o înºiruire de mici cascade, în care verdele întunecat al muºchilor se îmbinã cu albastrul cristalin al apei într-o curgere când linã, când spumoasã.


Cascada Bigãr - dupã 200 m de la izbuc, apa se varsã în râul Miniº de pe un con de tuf vulcanic cu o cãdere de 7 m ºi formeazã cascada Bigãr sau Coronini. În timp ce vã odihniþi la foiºor, admiraþi câteva minute cascada. Este un fenomen al naturii de o frumuseþe rarã. Pe conul de stâncã învelit de un muºchi verde apa se prelinge dantelat ºi, mângâiatã de razele soarelui, când nu te aºtepþi, dã naºtere unui curcubeu discret pe o perdea de stropi de apã. Pare a fi rochia miresei muntelui.
Cãderea apei cristaline ºi de o puritate rarã are menirea de a vã face sã uitaþi de toate grijile ºi nevoile care vã urmãresc, iar tot ceea ce rãmâne este senzaþia de beatitudine dupã osteneala drumeþiei.

Articol scris pe baza cãrþii Banatul Montan - ghid turistic, autor Gheorghe Popovici.

Am vazut mare parte din obiectivele de mai sus si le recomand cu toata caldura, in special teatrul din Oravita, Cascada Bigar si Clisura Dunarii.

Vom merge in primavara asta pentru cateva zile in zona asa ca sunt interesata.

Este vreuna din pesterile din zona Cheile Carasului amenajata pentru vizitare? Sau accesibila pentru vizitare turistului echipat cu lanterna?

Edited by mdt, 13 February 2014 - 20:19.

 mdt, on 13 februarie 2014 - 20:19, said:

Mdt aproape de Cheile Carasului, spre izbucul Carasului, este Pestera Comarnic, prezentata chiar mai sus! Ea este singura amenajata si se viziteaza cu ghid. In zona cheilor sunt foarte multe pesteri! Se pot intra in ele numai trebuie sa ai putina conditie fizica si echipament!

Edited by gpopovici, 14 February 2014 - 15:16.

CELE 5 ZONE TURISTICE DIN BANATUL MONTAN!

 cele 5 zone.jpg   109.59K   66 downloads

Cele mai frumoase călătorii se pot face:
Pe apă, printr-o croazieră pe Clisura Dunării, de la Moldova Nouă la Orşova, prin cel mai frumos Defileu al Dunării de la izvor la vărsare;
Cu trenul, pe prima cale ferată de munte din România, Oraviţa-Anina din zona turistică Aurora Banatului şi, totodată, cea mai frumoasă linie în funcţiune din Europa;
Cu maşina, până la Teatrul Vechi „Mihai Eminescu” din Oraviţa, primul teatru din România, la Morile de la Rudăria din zona turistică Aurora Banatului şi la Monumentul Turismului de la Rusca Montană, unic în lume dedicat turismului, din zona turistică Scorilo;
Pe bicicletă, pe cărările de munte şi fostele căi forestiere de la Reşiţa până la Peştera Comarnic, din zona turistică Semenic;
Pe jos, pentru turul staţiunii Băile Herculane, cea mai veche staţiune balneoclimatică din România şi din Sud - Estul Europei, pe Cheile Nerei-Beuşniţa, cele mai lungi şi mai frumoase chei din România, din zona turistică Aurora Banatului şi pe Cheile Caraşului, cele mai sălbatice din Banatul Montan, din zona turistică Semenic.

ZONA TURISTICA SEMENIC:

 colaj zona semenic.png   1.26MB   73 downloads

Zona turistică SEMENIC este „inima” turismului din Banat care cuprinde staţiunile turistice: Semenic, Văliug-Crivaia, Trei Ape şi Secu.
Cele două oraşe din zonă, Reşiţa şi Bocşa, renumite în trecut ca importante centre industriale pe „Calea Fierului din Banat” şi renasc ca viitoare centre turistice.
Municipiul Reşiţa, reşedinţa judeţului Caraş-Severin, este amplasat la poalele Munţilor Semenic, pe cursul mijlociu al râului Bârzava, la o altitudine de 235 m.
Oraşul Bocşa, aflat la 18 km de Reşiţa - spre nord-vest, este locul de unde se pot face excursii spre Ocna de Fier, Dognecea şi localitatea Biniş, cunoscută în trecut prin ultimul meşter olar de ceramică ţărănească de un deosebit gust artistic.

ZONA TURISTICA CLISURA DUNARII

 colaj clisura dunari2.png   1.47MB   68 downloads

Zona turistică CLISURA DUNĂRII este „vestitorul” turismului din Banat şi cuprinde cel mai lung şi mai frumos defileu din Europa – Defileul Dunării (135 km), de la Baziaş şi până la barajul Lacului de acumulare „Porţile de Fier” (Gura Văii), construit în perioada 1964-1971.
Acest ţinut de un farmec aparte, delimitat la vest de râul Nera şi la est de râul Cerna, la Cazanele Dunării, este numit de localnici „Clisura Dunării”.
Zona cuprinde cele două oraşe-port, Moldova Nouă şi Orşova, şi se întinde în vest până la punctul de trecere a frontierei România - Serbia, de la Naidăş.
Apele fluviului au săpat în granit şi calcar acest spectaculos defileu cu bazine depresionare şi sectoare înguste care se succed. Astfel, imediat după localitatea Coronini, malurile fluviului se apropie foarte mult, la 500 m, iar pereţii laterali se ridică la peste 100 m. În dreptul Munţilor Almăjului, în apropierea localităţii Dubova, sunt Cazanele Mari (3,8 km), unde lăţimea Dunării ajunge la 200-250 m, iar pereţii ce o străjuiesc depăşesc 200 m în înălţime. După Golful Dubova, Dunărea curge prin Cazanele Mici pe o lungime de 3,6 km, unde malurile se apropie la 150 m.

AURORA BANATULUI

 colaj aurorab.png   2.08MB   70 downloads

Zona turistică AURORA BANATULUI este „perla” turismului din Banat, de o frumuseţe neasemuită, încât turistul care a descoperit-o este cuprins de dorinţa unei permanente „redescoperiri”.
Cele două oraşe din zonă, Anina şi Oraviţa, sunt legate prin cea mai spectaculoasă cale ferată de munte din sud-estul Europei, cunoscută sub denumirea de „Semeringul bănăţean” şi, tocmai de aceea, despre istoria lor se poate vorbi numai prin superlativele „cel mai” şi „cea mai”.
Triunghiul turistic Anina – Oraviţa – Bozovici găzduieşte cele mai pitoreşti şi unice locuri din Banat. În această zonă, în anul 2002, în grota numită „Peştera cu oase”, au fost găsite cele mai vechi rămăşiţe ale omului modern european (cu 40 000 de ani în urmă), cunoscut sub numele de „Ion şi Vasile de la Anina”.
Totodată, între Oraviţa şi Anina, pe site-ul industrial de şisturile bituminoase de la Crivina, s-a descoperit lumea împietrită a dinozaurilor de dimensiuni mici care au trăit aici. Este singurul loc de acest fel din Europa în care se poate vedea imaginea unei păduri de ferigi arborescente din Jurassic.

ZONA TURISTICA SCORILO

 zona scorilo.png   1.54MB   85 downloads

Zona turistică SCORILO este „enigma” turismului din Banat şi cuprinde staţiunile turistice: Muntele Mic şi Poiana Mărului. Aici există singurul Monument al Turismului (1937) din lume, la intrarea în Rusca-Montană, cu cele mai frumoase versuri pentru un imn adevărat al turismului românesc.
În această zonă turistică, se delimitează Ţara Gugulanilor, sub forma unui triunghi curbiliniu cu o suprafaţă de 2000 km2, care începe de la Bucova, pe Valea Bistrei până la Caransebeş, şi de aici pe Valea Timişului până la „Poarta de Intrare” situată între Teregova şi Domaşnea. Cea de-a treia latură este convenţională şi poate fi imaginată peste crestele vârfurilor Godeanu (2229), Ţarcu şi Gugu (2291), ultimul fiind muntele sacru al dacilor.

ZONA TURISTICA HERCULANE

 colaj herculane2.png   1.43MB   62 downloads

Zona turistică BĂILE HERCULANE este „emblema” turismului din Banat şi zona cea mai cunoscută atât prin staţiunea balneoclimaterică Băile Herculane cu renume european, cât şi prin Parcul Naţional „Domogled - Valea Cernei”.
Parcul Naţional „Domogled – Valea Cernei” este o grădină botanică în natură. Muntele Domogled ce se ridică aproape vertical deasupra staţiunii oferă o imagine spectaculoasă pe care din loc în loc se văd insulele de Pin Negru de Banat.

Aceste materiale sunt preluate din GHIDUL TURISTIC AL BANATULUI MONTAN, autor Popovici Gheorghe!

Edited by gpopovici, 15 February 2014 - 14:50.

Anul acesta o sa am si eu ocazia sa vizitez aceste minunatii! Astept alte informatii pretioase..

Multumesc!

LACUL DRACULUI SI CHEILE NEREI
 lacul dracului.jpg   156.17K   84 downloads
FOTO DORU DUMITRU


Sunt puţine locurile pe care dacă le vezi o dată nu că sunt de neuitat, ci îţi imprimă dorinţa vie de a le vedea din nou. În drumul său de la obârşie, sub Vârful Gozna al Munţilor Semenic şi până la vărsare în Dunăre (131 km), Nera dă naştere, între Şopotul Nou şi Sasca Română, celor mai lungi (22 km) şi mai frumoase chei din România!

Intrarea în Cheile Nerei se face pe la Şopotul Nou, unde râul realizează „marea cotitură” de la Buceaua pentru a săpa minunatele chei. În primul sector, cărarea marcată cu bandă roşie pe malul drept al Nerei străbate o vale largă în formă de „U” şi brăzdată pe alocuri de ogoarele localnicilor. Valea se strâmtează treptat, calcarul înlocuieşte granitul, iar pereţii stâncoşi strâng tot mai mult apele râului, în timp ce urmele omului se împuţinează.

După 4,5 km (1,5 ore de mers), peisajul se mai îmblânzeşte şi se ajunge într-o poiană plină de farmec, Poiana Meliugului. Aici este unul din reperele turiştilor care vin pe chei, sălaşul lui Trifu, de unde şi a doua denumire a locului, Poiana lui Trifu, cum îi spun localnicii. La intrarea în poiană se aude cel mai frumos şi mai puternic ecou din lume, trimis de cleanţurile Cârşiei Meliugului de pe stânga Nerei. Este cea mai mare poiană din chei, lungă de aproape 1 km, la capătul căreia se află moara lui Utan, „soră cu cele de la Rudăria”.

La ieşirea din poiană se trece vadul pe o punte de „bârne” pe malul stâng al Nerei. După numai jumătate de kilometru se ajunge la Lacul Dracului (6 km de la Şopotul Nou, 2 ore de mers), ascuns de malul Nerei la 20-30 m mai sus.

Aceste materiale sunt preluate din GHIDUL TURISTIC AL BANATULUI MONTAN, autor Popovici Gheorghe!

Edited by gpopovici, 19 February 2014 - 00:57.

CALEA FERATA ORAVITA-ANINA　 (prima cale ferata montana din ROMANIA)

 1528616_706987262674339_2013833536_n.jpg   64.36K   68 downloads  409573_442800885759646_1585901334_n.jpg   119.39K   65 downloads
Foto1: Robert Szakal, Foto2: Dorin Novac
Pentru orice turist îndrăgostit de frumuseţile naturii, o călătorie cu trenul pe prima şi cea mai frumoasă şi spectaculoasă cale ferată de munte din România, linia Oraviţa – Anina, se poate transforma într-o adevărată revelaţie.
   Calea ferată Oraviţa - Anina este de un pitoresc deosebit, datorită numeroaselor lucrări de artă care au fost făcute spre a deschide drum trenului în stânca dură de calcar a Munţilor Aninei. Ea a fost construită de către meşteri şi lucrători italieni, dintre care mulţi s-au stabilit în cele două oraşe de la capătul liniei.
　　　　Deşi distanţa aeriană între Oraviţa şi Anina nu depăşeşte 15 km, calea ferată măsoară mai mult decât dublu, linia având o lungime de 33,4 km, cu o diferenţă de nivel de 338 m, de la Oraviţa, situată la 218 m deasupra nivelului mării, şi până la Anina, aşezată la 556 m altitudine.
　　　　Calea este formată din 14 tunele săpate în bună parte în stâncă şi 10 viaducte peste văi adânci, fiind o capodoperă în materie de construcţii de căi ferate.
　　　　Între Oraviţa şi Anina este cea mai frumoasă linie ferată din sud-estul Europei. Totodată „bătrâna cale ferată” din România constituie cea mai mare realizare tehnică din construcţia căilor ferate în Banat din acea perioadă.
　　　　Marea artă a construcţiei acestei căi ferate constă în faptul că are o înclinare de 20 la mie, faţă de celelalte căi ferate normale care au o înclinare de 14 la mie.
　　　　O altă izbândă tehnică a acestei linii sunt curbele care au o rază de numai 114 m, faţă de 150 m cât este de obicei limita minimă.
　　　　Construcţia ei a costat 5 milioane de guldeni.

Aceste materiale sunt preluate din GHIDUL TURISTIC AL BANATULUI MONTAN, autor Popovici Gheorghe!

Edited by gpopovici, 20 February 2014 - 18:35.

CETATEA GOLUBAC
 gulabac dan ticulescu.jpg   60.8K   88 downloads
Foto Dan Ticulescu

　Astăzi, cetatea Golubać, în cea mai mare parte restaurată, este una dintre atracţiile turistice ale Clisurii pe malul sârbesc. Văzută de pe malul românesc, cetatea încântă privirea turiştilor prin profilul dantelat ce se înalţă zvelt pe stânca de calcar. Cu turnurile sale crenelate şi zidurile groase de piatră şi ţiglă arsă, cetatea Golubać păstrează trăsăturile romantice ale unui castel din poveşti. Privind-o din depărtare, cetatea medievală, construită pe locul castrului roman Vicus Cupae, dă impresia că îşi are rădăcinile în apele Dunării. Cele 8 turnuri (cule) crestate se întrec în frumuseţe şi măreţie cu stânca de calcar, iar zidurile care le leagă fac un tot unitar, astfel încât cetatea putea fi apărată din toate părţile. Turnul cel mai de sus se numeşte „Şeşir Cula”, care în limba sârbă înseamnă „Pălăria cetăţii”. Cel mai mic turn este în apă şi se distinge prin forma ortogonală şi ferestrele ca nişte „ochiuri” de observare a intrării în Clisura Dunării. Aici era o baie turcească numită „Aman” şi o geamie, adică biserică.
　　　Din evul mediu şi până în prezent, acest monument arhitectonic de forma unui „porumbel” a fost succesiv în stăpânirea ungurilor, turcilor, habsburgilor şi a sârbilor.
　　　Şoseaua actuală din Serbia trece pe sub arcadele zidite ale cetăţii ca printr-un mic tunel şi leagă cetatea de localitatea cu acelaşi nume Golubać.
　　　Legenda numelui cetăţii spune că în Cula cea de sus a cetăţii a fost închisă Elena cea frumoasă, regina Bizanţului, unde ea a crescut porumbeii dragi, bucurându-se de gingăşia şi frumuseţea lor. Aşa a fost dat numele cetăţii: Cetatea Golubać (Cetatea porumbeilor).
　　　Din cetatea Sfântul Ladislau de la Coronini, ridicată de regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, în anul 1428, acum se vede doar o parte din „Culă”. Pe acelaşi loc a fost o cetate dacică preluată apoi de romani după cucerirea Daciei. Peste secole, în locul numit de localnici „Cula”, s-a construit cetatea medievală ale cărei ruine se mai văd şi astăzi şi unde se va reconstitui în curând un turn de belvedere.
　　　
　　　Legenda cetăţii Golubać
În timpurile când s-a construit cetatea, trăia singur voievodul sârb Miroslav, conducându-şi supuşii cu înţelepciune şi bunătate. Retras în încăperile din turnurile cetăţii, voievodul privea noaptea bolta cerească studiind stelele. Într-o bună zi a sosit în cetate o trupă de cântăreţi şi dansatori ambulanţi printre care strălucea ca un diamant Golubana, o frumuseţe de fată născută pe însoritele coaste dalmaţiene. Voievodul îndrăgostit a luat-o de nevastă, bucurându-se amândoi de tihnă şi fericire. Însă bucuria lor nu a durat mult. Mosca, sora geamănă a Golubanei, pizmaşă şi duşmănoasă, a hotărât să o piardă pe aceasta, pentru a-i lua locul de domniţă. Deghizată într-o bătrână vrăjitoare care îi dă leacul pentru a face copii frumoşi, a ucis-o pe tânăra domniţă, punându-i otravă în mâncare. Apoi, i-a aruncat trupul într-o fântână şi profitând de asemănarea chipului i-a luat locul lângă voievodul Miroslav. Până într-o zi când, la castel a sosit un porumbel ce i-a adus în cioc un răvaş care a dat-o în vileag pe ucigaşă, arătându-i voievodul şi locul unde era aruncat trupul adevăratei soţii. Când a fost descoperită, sora cea pizmaşă s-a transformat în musca golumbacă şi, trecând Dunărea, a intrat în peştera Gaura cu Muscă, pentru a nu fi prinsă de slujitorii voievodului sârb. Trupul Golubanei a fost înmormântat cu cinstire, iar voievodul Miroslav a luat-o pe calea pustnicilor de pe Clisura Dunării, ducând o viaţă retrasă şi căutând alinare în contemplarea stelelor ce îi aminteau de ochii soţiei pierdute.
Se mai crede că de atunci „golumbii” şi-au făcut cuiburi pe zidurile cetăţii, iar cuvântul a fost folosit nu numai în limba sârbă, ci şi-n limba maghiară, turcă şi germană.

Aceste materiale sunt preluate din GHIDUL TURISTIC AL BANATULUI MONTAN, autor Popovici Gheorghe!

Edited by gpopovici, 26 February 2014 - 00:59.

Se poate face topicul asta sticky?

Cascada La Vaioaga, Lacul Ochiul Beiului si Cascadele Besunita!

 colaj ochiul bei.jpg   151.74K   80 downloads

Ruta este: Timisoara/ Resita/ Moldova Noua/ Bozovici/Anina - Oravita- Ciclova Romana - Ilidia- Socolari- Potoc- Podul Bei - Cabana silvică Valea Beiului, cu loc de parcare şi păstrăvărie în apropiere (pana aici, se poate merge cu masina, potiunea de la Podul Bei fiind pe pietris si pamant, recomandat o masina cu garda la sol putin mai inalta)
Podul Beiului este locul unde se varsă râul Bei în Nera. Se părăseşte drumul forestier care duce mai departe prin Cheile Nerei şi, după trecerea podului, se ia spre stânga pe Valea Beiului. Marcajul este cu bandă albastră.

Traseul este unul uşor de parcurs, însă liniştea şi paleta de culori încântă ochiul turistului şi aduce atât de multă linişte şi bucurie în suflet. Tot drumul forestier este foarte frumos, copacii îşi împreunează crengile peste el, formând un tunel verde şi umbros, în timp ce râul Bei se vede pe partea dreaptă.
După 2 km de la pod, în dreapta drumului, se află un prim obiectiv turistic natural care încântă privirea, Cascada La Văioagă. Pentru a ajunge la cascadă (215 m), de la drum se coboară 15 m pe o cărare destul de abruptă, însă merită. Căderea de apă este de-a dreptul spectaculoasă, de un farmec aparte. Adunată în bazine cu margini de travertin, apa cade cu zgomot puternic de la 6 m înălţime.
Revenind la drum, se continuă traseul şi, după încă 2,5 km de mers, se ajunge la Cabana silvică Valea Beiului, cu loc de parcare şi păstrăvărie în apropiere.
De aici şi până la Lacul Ochiul Beiului, cei aproape 2 km se fac în 45 minute. Se ocoleste pastravaria, pe drumul ce urca pe langa poarta si se continua pe drumul forestier!

Lacul este oglinda cerului şi a pădurii de brad din jur, semănând cu un ochi mare albastru-verzui. Priviţi-l câteva clipe. Numai aşa veţi atinge bolta cerească, veţi simţi mângâierea razelor soarelui şi veţi respira măreţia codrului. Oglinda lacului îşi schimbă culoarea după vreme şi în timpul zilei, de la albastru deschis până la albastru verzui – închis.
De la LAC, se urca timp de 20-30 de minute pana la prima Cascada Beusnita, urmand poteca marcata!
Prima cascadă este una deosebită, diferită de toate celelalte pe care le-aţi văzut până în Poiana Beuşniţei, un adevărat monument al naturii. O cădere de apă spectaculoasă de 15 m, de care te poţi apropia pe podeţul care traversează foarte aproape de locul în care cade apa. Iar dacă veţi îmbrăţişa cascada, vaporii de apă ce zburdă în atmosferă vă vor răsfăţa din plin.

Sa aveti o calatorie frumoasa si speram ca vi-am fost de mare ajutor!
Daca ai intrebari, lasa-ne un comentariu si iti raspundem cu cea mai mare bucurie!


Aceste materiale sunt preluate din GHIDUL TURISTIC AL BANATULUI MONTAN, autor Popovici Gheorghe!

Edited by gpopovici, 18 March 2014 - 22:14.

Scarile spre Inelet
 scari inelet areyouready.ro.jpg   240.69K   89 downloads

Catunul Inelet de pe Valea Cernei se afla cu siguranta in topul celor mai izolate locuri din tara noastra.
Aflat la peste 1000m altitudine, satul nu are curent electric, drumuri, masini, retea de canalizare sau orice alte ‘gadget-uri’ ale lumii moderne. Totul pare aici coborat din evul mediu. Nici banii nu prea au valoare. Aici se practica in continuare trocul, atat intre ei, cat si cu negustorii veniti din Herculane.
Pentru a ajunge la acest loc izolat, exista mai multe drumuri. Cel mai spectaculos este insa cel de la Scara de lemn. Plecati cu masina din Baile Herculane spre Cerna Sat si la aproximativ 20km de statiune (exact 7 de la Motel Dumbrava) veti vedea pe partea stanga un mic refugiu de lemn. Puteti lasa masina aici. Urmeaza sa treceti un pod de lemn peste rau si incepe urcusul pe o poteca de munte. Dupa aproximativ jumatate de ora, veti iesi intr-o poiana mare, iar in partea superioara a acesteia veti vedea niste stanci. Urmand poteca, veti gasi peste aceste stanci niste scari de lemn asezate aici de satenii din Inelet in anii ’70, pentru a le usura drumul catre casa.
Dupa ce veti trece de scari, veti continua urcusul pana pe coama dealurilor, unde apar si primele case. De fapt, acesta este satul. Exista si o biserica unde duminica se strang toti satenii.
Povestile lor sunt impresionante. Sunt unii care nu au mai coborat din varful dealului de peste un deceniu. Si asta fie pentru ca nu au putut, fie pentru ca nu au avut nevoie. Daca au ceva de transportat in oras sau la deal, folosesc cai sau magari pe o poteca mai facila care ajunge in jurul km 11. Aici nu exista doctori, medicamente, avocati, fisc, amenzi. Pregatiti-va sa intelegeti cat de simplu este traiul acestor oameni.

 jazz opinia timisoarei.jpg   221.61K   41 downloads

　„Dacă este iulie, e Festivalul Internaţional de Jazz de la Gărâna”(10-13 ulie), aşa îi veţi auzi pe iubitorii de turism cultural prin evenimente.
Dacă nu aţi ascultat niciodată jazz în natură, veniţi măcar o dată la cel mai cunoscut festival din Banat, ajuns la a XVIII–a ediţie în anul 2014. Este cel mai frumos şi cel mai mare eveniment în aer liber din partea de sud-est a Europei.
　　　　În Poiana Lupului a satului turistic Gărâna, timp de patru zile, de joia până duminica, lăsaţi-vă seduşi de muzica aceasta care nu poate fi „cântată” prin viu grai, dar care exprimă orice nu poate fi spus prin cuvinte, denumită generic, JAZZ. Este un amestec unic de sunete provenind din culturi diferite, cu cascade acustice, bogăţie de armonii, inflexiuni pitoreşti şi schimbări bruşte de atmosferă. Sub magia sunetelor, închideţi ochii şi lăsaţi mintea să danseze şi totul se transformă în imagini, atingeri şi stări de emoţie. Asculţi muzica până când simţi că totul este clar şi uşor în tine.

Aceste materiale sunt preluate din GHIDUL TURISTIC AL BANATULUI MONTAN, autor Popovici Gheorghe!

Edited by gpopovici, 03 July 2014 - 22:16.

Salut !
Apreciez acest material , chiar as vrea sa imi petrec concediul prin zona .
Vroiam sa stiu daca se poate vizita ceva si la vecinii Sarbi .
Sa-mi petrec doua zile si in  "strainatate " .
Multumesc anticipat !