Cu repartitoare sau fara

Maximg, în lumea pe care o descrii in postul dumitale #192, legea o face bâta tribului. Este o lume fără reguli, fără morală, etică sau echitate. Dacă așa vezi dumneata lucrurile, află atunci că acel loc nu poate fi decât în pădure, în jurul focului și imbrăcați în piei de urs. Asta vrei? Cred că da, din moment ce faci dovada incapacității de a înțelege niște lucruri simple. Dacă ai ști câți parametri “x si jy”, fac să funcționeze contorul electric, probabil că l-ai contesta și pe acesta.

Dle. DN_BB, mă bucură creșterea numărului celor ce se implică în aceste discuții. Din păcate constat însă că cele spuse de dumneata nu au absolut niciun fundament tehnic. Iată de ce:

1. Radiatorul “tip”, pe care faci dumneata așa-zisa demonstrație tehnică, are 46500 Wați în condițiile pe care i le aplici. Nu ai pereți în toată sufrageria dumitale, jur-împrejur, pentru a acomoda așa ceva și îți trebuie cam 5 (cinci), apartamente precum al dumitale, pentru acest “radiator”.

2. Intr-o instalație termică, temperatura retur (TR), este determinată de temperatura Tur (TD), debit (G), temperatura exterioară (Te). Nu jongla cu debitele de la dublu la simplu, căci modifici astfel TR iar exemplele pe care le dai nu mai au nici o valoare.

3. Tot în exemplele dumitale, folosești același delta T de 20 ºC, atât pentru contoare pasante cât și pentru repartitoare, cu semnificația “cădere de temperatură tur-retur”. Te citez: “Tinind cont de faptul ca repartitoarele masoara doar diferenta de temperatura indiferent de debit inregistreaza aceleasi unitati de unde rezulta ca daca micsorezi debitul prin robinetul termostatat se inregistreaza acelasi consum (sau mai mare tinin cont de temperatura incaperii)”. Nimic mai neadevărat! De crezi că mai există atunci robinetele termostat ?! Dacă citeai măcar postul meu #167 / 20 sep, ai fi aflat că repartitorul nu măsoara acel delta T de care vorbești și nu ai mai fi scris prostii. Așa însă, reușești să demonstrezi că pătratul e rotund și o mai și publici!

4. Manualul repartitorului Siemens VHE 30Z îți spune că “dispozitivul poate fi utilizat nescalat până la o limită inferioară de temperatură Tmin = 48 ºC”. Fraza originala a manualului în limba engleză, a fost trunchiată în traducerea româneasca, (se putea altfel ?!), unde nu ți se mai spune că prin “scalare”, limita inferioară de temperatură este de 35 ºC.  Verifică acest lucru la:
https://www.siemens...._WHE30.._EN.pdf
Ei bine, “Scalarea” respectivă este reprezentată tocmai de calculul ce se face în nota de consum, prin folosirea factorilor de evaluare în raport cu puterea termică a radiatorului și a factorului real de cuplaj termic Kc. Spui că ai citit ceea ce s-a scris pe aici, dar mie nu prea imi pare a fi așa. Sau poate ca ai fost extrem de selectiv…

4. Lăsând tehnica la o parte, firea dumitale liberală, ar trebui să te facă să știi care au fost cauzele prăbușirii comunismului, printre care nu se numără in niciun caz “furtul cu măsură” făcut de STAT, ca singur hoț! Dimpotrivă: printre altele, STATUL eram noi toți și ne furam cu osârdie unii pe alții cum prindeam ocazia, considerând că luăm de la “comun” și nu se simte.

Repartitorul are menirea de a masura diferenta de temperatura dintre temperatura medie a agentul termic din radiator Tmed =(T tur + T retur)/2, si cea a mediul ambiental Ti, la 1,5 m distanta de radiator si 0,75 m inaltime fata de sol. Pozitionarea lui pe radiator nu este intamplatoare si este strict determinata de locul in care agentul termic atinge media aritmetica a turului si a returului. Aceaste masuratori le face la fiecare 4 minute cu ajutorul celor doua sonde de temperatura cu care este dotat, diferenta de temperaturi o imparte la 60 dupa care rezultatul este ridicat la puterea 1,3 (sau 1,15 de multe ori). De unde vin acesti exponenti, depaseste cadrul acestui forum de discutii si nu am sa intru in detalii.

Rezultatul de mai sus, inmultit cu puterea nominala a radiatorului in conditii 90/70/20, furnizeaza puterea reala la care a lucrat acesta in timpul celor 4 minute. Daca de exemplu intr-un radiator cu puterea nominala de 1000 W, ar fi intrat agent termic de 90 grd C, a iesit apoi cu 70 grd C, iar in camera sunt 20 grd c, raportul de mai sus ar avea valoarea 1, ceea ce indica faptul ca a lucrat fix la puterea nominala de 1000 W. Aceasta putere inmultita cu 240 secunde (4 minute), da exact caldura cedata de radiator mediului.

Cum insa temperaturile agentului termic sunt intotdeauna altele decat cele nominale (de proiectare), raportul este mai mic decat 1. De exemplu, pentru acelasi radiator cu putere nominala 1000 W, daca pe tur am avut 50 grd C, pe retur 43 grd iar in camera au fost 22 grade, rezultatul calcului facut de un repartitor cu exponent 1,3 ar avea valoarea 0,312 ceea ce inseamna ca radiatorul a debitat 312 W timp de 240 secunde, in loc de 1000W cat ar fi puterea lui nominala. Tot astfel, daca radiatorul a fost oprit, rezultatul ar fi zero.

Toate aceste masuratori facute la fiecare 4 minute, se adauga intern unei stive, care este citita pe displayul repartitorului sub forma de index. Marimile caracteristice radiatorului, sunt inglobate in programul de calcul al firmei de repartizare, sub forma de factor global de evaluare al radiatorului. Acest factor global, este determinat de produsul dintre puterea nominala a radiatorului exprimata in kW si de factorul de cuplaj termic Kc dintre acel repartitor si acel radiator.

Produsul dintre factorul global de evaluare si variatia de index a repartitorului, poarta numele generic de “unitati de consum”, si nu reprezinta altceva decat numarul de kWh consumati de acel radiator. Sunt declarate adimensionale pentru ca metoda este una de repartizare proportionala si nu de masurare directa.

O marime extrem de importanta in tot acest sistem este factorul de cuplaj termic Kc dintre radiator si repartitor. Fortand putin exprimarea, el reprezinta masura in care repartitorul evalueaza corect diferenta de temperaturi mentionata si este determinat cu precizie pe bancul de proba de catre firmele producatoare de repartitoare, pentru fiecare tip de radiator in parte existent in uz pe mapamond. Rezulta baze de date imense, certificate si omologate de organisme tehnice internationale iar firmele de repartizare folosesc aceste baze de date in conditii foarte stricte.

Astfel daca radiatorul este unul de fonta cu coloane (din anii 70), unde repartitorul sta pe o montura metalica intre doua coloane, firma foloseste factorul de cuplaj termic specific acestui radiator si furnizat de baza de date. Evident ca acest factor va fi diferit de cel pentru un radiator de tip panou unde repartitorul are un “contact mai bun” dupa cum corect ati remarcat. Daca studiati notele de consum si gasiti – sa zicem - doua radiatoare cu puteri nominale identice, dar cu configuratii geometrice diferite, veti observa ca si factorii lor globali sunt diferiti, tocmai datorita acelui Kc.

Lui RveMO am sa-i mai povestesc ca unul din testele pe care trebuie sa-l treaca fiecare tip de repartitor inainte de omologare, este acela de reactie la fraudare. Dispozitivul “simte” situatia in care se incearca marirea artificiala a temperaturii sondei 2 (cea de exterior), prin “izolare” – sa zicem. Automat dispozitivul intra in modul de lucru “cu o sonda” si va considera temperatura din camera egala cu 20 grd C, lucru defavorabil celui care a incercat manevra. Acest incident ramane insa si marcat in memoria lui si poate fi citit ulterior.

Metoda de masurare poate genera abateri de +/- 5% si din acest punct de vedere nu va putea atinge niciodata precizia contoarelor pasante. De aici si folosirea lor pe post de “repartitor proportional” si nu de contor. Oricum aceasta precizie este insa suficient de buna pentru scopul in care sunt folosite, lucru inteles de o lume intreaga dar mai putin de noi care suntem gata sa acceptam mai curand “precizia” pausalului. Daca se mai compara si pretul lor extrem de redus fata de cel al contoarelor, beneficiile devin evidente.

Am incercat in cele de mai sus sa-i explic functionarea, cu toate ca am mai facut-o si in trecut. Ierarhizari rituoase ale functionalitatii lui pe diferite tipuri de radiatoare, in absenta cunoasterii ferme a modului sau de lucru, nu-si au rostul. Credeti-ma ca s-au ocupat de acest subiect armate de ingineri si cercetatori cu doctorate in termotehnica si transmitere a caldurii, inainte de a fi fost introdus in occident cu mai bine de 20 de ani in urma.

Totodata ar trebui sa observam ca lumea nu a ajuns unde se gaseste astazi, mergand pe principiul ca “oricum se fura”. Daca o sa continuam a abdica in fata acestui concept, vom ramane vesnic pierzatori de trenuri.

Cineva a remarcat corect problema generata de repartitoare, cred ca RveMO, impreuna cu Aeon, mai demult. Anume, incalzirea inegala a apartamentelor si furtul de caldura prin pereti. Am sa evidentiez faptul ca aceasta problema nu este generata de functionarea dispozitivului ci de faptul ca el exista, in combinatie cu robinetul termostatic. Este o problema de atitudine si de educatie, dar nu una tehnica. Am mai spus-o candva: pune-i romanului stecherul in mana, spune-i ca plateste cat consuma si ti-l va trage imediat din priza ca sa nu plateasca nimic.

Exact acelasi lucru s-ar intampla si daca pana si ultimul radiator din bloc ar fi contorizat cu contor pasant. Atunci nimeni nu ar mai contesta precizia masuratorilor (desi probabil ca ar face-o si pe asta), in schimb s-ar incalzi in continuare unii de la altii prin pereti si discutiile ar continua in acelasi ton de scandal in fata subiectului “cine plateste diferenta dintre contorul general RADET si suma indicatiilor contoarelor individuale”? Credeti-ma ca-i mare!

Ultimul exemplu: imaginati-va un bloc in care toti au CT si nu exista bransament general la caldura SACET. Credeti ca lumea se va comporta diferit fata de situatia repartitoarelor sau a contoarelor pasante? Nu. In continuare unii or sa stea la ofsaid cu gazele la minim, iar altii vor plati si pentru ei, pana va izbucni scandalul.

......... Te-am făcut în schimb să mă urăști, lucru care spune și el multe.

Și pe cine anume contrazice documentul la care mă trimți chiar domnia ta DN_BB și pe care îl cunosc foarte bine? Pe mine, sau pe dumneata, care ai menționat în postul dumitale doar limita celor 48 ºC, în funcționarea “nescalată”? Verifică apoi și pagina 2 din ambele documente, unde ai să observi imediat omisiunea versiunii romanești, față de cea in engleză, sub titlul “principiu de măsurare”. Probabil că de aici ți-ai extras informația inițială, care repet, este greșită. “Scalarea” lor, se petrece prin algoritmul extern repartitorului.

Repartitoarele de tipul celui discutat, sunt concepute special pentru temperaturi medii relativ mici ale agentului termic, limita inferioara a acestei medii aritmetice a turului si returului fiind in cazul de față 35ºC. In ultimele două sezoane de încălzire, la RADET, cea mai mică astfel de medie lunară a fost de 39,9 ºC, deci mult în interiorul limitelor normale de funcționare a dispozitivului.


Repet: citește postul meu #167 / 20 sep și dacă ai nelămuriri, sunt încă dispus să explic. Altfel însă, obosesc și eu să o tot fac.

Am depus o solicitare catre Asociatia de Propietari pentru montarea celor doua contoare de energie termica cumparate care sa fie luate in calcul la repartizarea costurilor pentru energia termica cedata de radiatoare in apartament.    ........................