Krișna - formă a Domnului Suprem

Șrimad Bhagavatam 10.23.9-14 (Cantoul 10, Capitolul 23 Strofele 9-14)

Prins în activitatea zilnică nu vezi că Domnul Transcendental este totul
Numai dacă ai devoțiune vezi

iti te bhagavad-yācñāṁ
¶ṛṇvanto ’pi na ¶u¶ruvuḥ
kṣudrā¶ā bhūri-karmāṇo
bāli¶ā vṛddha-māninaḥ 9

Astfel deși ei au auzit cererile Domnului transcendental – iti api te ¶ṛṇvantaḥ yācñām bhagavat;
nu au vrut să le urmeze - na ¶u¶ruvuḥ
Fiind încurcați în activități materialiste fără importanță - bhūri-karmāṇaḥ kṣudra-ā¶āḥ
Ca niște copii care se cred înțelepți - bāli¶āḥ vṛddha-māninaḥ

de¶aḥ kālaḥ pṛthag dravyaṁ
mantra-tantrartvijo ’gnayaḥ
devatā yajamāna¶ ca
kratur dharma¶ ca yan-mayaḥ
taṁ brahma paramaṁ sākṣād
bhagavantam adhokṣajam
manuṣya-dṛṣṭyā duṣprajñā
martyātmāno na menire 10-11

Datorită conștiinței pervertite și considerând că sinele moare - duṣprajñāḥ martya-ātmānaḥ
Ei au văzut în Domnul Transcendental un om - dṛṣṭyā bhagavantam manuṣya
Neputând înțelege că Domnul Transcendental - na menire adhokṣajam
Care este direct Adevărul Absolut - sākṣāt brahma paramam
Este această iluzie: – tam yat mayaḥ
Locul, timpul, diferitele lucruri, mantrele - de¶aḥ kālaḥ pṛthak dravyam mantra
Ritualurile mistice, preoții, focul sacrificial, zeii - tantra ṛtvijaḥ agnayaḥ devatāḥ
Cei ce execută sacrificiile, ofrandele și Datoria Prescrisă - yajamānaḥ kratuḥ ca

na te yad om iti procur
na neti ca parantapa
gopā nirā¶āḥ pratyetya
tathocuḥ kṛṣṇa-rāmayoḥ 12

O rege, astfel ei nespunând nici da nici nu - parantapa te na procuḥ na om iti na
i-au descurajat pe păstorași, care s-au reîntors - iti ca nirā¶āḥ gopāḥ yat pratyetya
spunându-le astfel lui Rama și Krișna - tathā ūcuḥ kṛṣṇa-rāmayoḥ

tad upākarṇya bhagavān
prahasya jagad-ī¶varaḥ
vyājahāra punar gopān
dar¶ayan laukikīṁ gatim 13

Auzind acestea Domnul Transcendental, - tat; upākarṇya bhagavān
Controlorul Universului a râs și s-a adresat din nou - jagat-ī¶varaḥ prahasya vyājahāra punaḥ
Păstorașilor arătându-le drumul oamenilor lumii acesteia - gopān dar¶ayan gatim laukikīm

māṁ jñāpayata patnībhyaḥ
sa-saṅkarṣaṇam āgatam
dāsyanti kāmam annaṁ vaḥ
snigdhā mayy uṣitā dhiyā 14

Spuneți-le soțiilor acestora că împreună cu Sankarșan – jñāpayata patnībhyaḥ sa-saṅkarṣaṇam
Am sosit aici. Ele vă vor da de mâncare - mām āgatam vaḥ dāsyanti annam
După dorința inimii, având afecțiune pentru Mine - kāmam snigdhāḥ mayi
Fiind situatte în devoțiune - uṣitāḥ dhiyā

Șrimad Bhagavatam 10.23.15-19 (Cantoul 10, Capitolul 23 Strofele 15-19)

Păstorașii se duc la soțiile brahmanilor pentru a cere de mâncare
Ducând în vase mari patru varietăți de mâncare ele s-au dus să se
întâlnească cu Cel drag așa cum toate râurile se duc spre ocean

gatvātha patnī-śālāyāṁ
dṛṣṭvāsīnāḥ sv-alaṅkṛtāḥ
natvā dvija-satīr gopāḥ
praśritā idam abruvan 15

Și-așa păstorașii s-au dus la casele soțiilor (brahmanilor) - atha gopāḥ gatvā patnī-śālāyām
Și văzând femeilor celor a doua oară născuți -dṛṣṭvā dvija-satīḥ
stând frumos împodobite - asīnāḥ su-alaṅkṛtāḥ
s-au plecat în fața lor cu umilință și au spus aceasta - natvā praśritāḥ abruvan idam.

namo vo vipra-patnībhyo
nibodhata vacāṁsi naḥ
ito ’vidūre caratā
kṛṣṇeneheṣitā vayam  16

Plecăciuni vouă, soții ale învățaților - namaḥ vaḥ vipra-patnībhyaḥ
Ascultați cuvintele noastre - nibodhata vacāṁsi naḥ
Am fost trimiși de Krișna care se plimbă - vayam iṣitāḥ kṛṣṇena caratā
Nu departe de aici - avidūre itaḥ iha

gāś cārayan sa gopālaiḥ
sa-rāmo dūram āgataḥ
bubhukṣitasya tasyānnaṁ
sānugasya pradīyatām 17

El a mers mult împreună cu Raam și păstorașii - saḥ āgataḥ dūram sa-rāmaḥ gopālaiḥ
Păscând văcuțele și li s-a făcut foame - cārayan gāḥ bubhukṣitasya
Și ar avea nevoie să le dați de mâncare - tasya sa-anugasya pradīyatām annam

śrutvācyutam upāyātaṁ
nityaṁ tad-darśanotsukāḥ
tat-kathākṣipta-manaso
babhūvur jāta-sambhramāḥ 18

Auzind că Aciuta (Krișna) se află în apropiere - śrutvā acyutam upāyātam
Au devenit foarte entuziasmate - babhūvuḥ jāta-sambhramāḥ
Ele își doriseră din totdeauna să îl vadă - utsukāḥ nityam tat-darśana
Fiind încântate datorită povestirilor despre el - ākṣpita manasaḥ tat-kathā

catur-vidhaṁ bahu-guṇam
annam ādāya bhājanaiḥ
abhisasruḥ priyaṁ sarvāḥ
samudram iva nimnagāḥ  19

Ducând în vase mari patru varietăți de mâncare - ādāya bhājanaiḥ catuḥ-vidham annam
Cu multe calități, s-au dus să se întâlnească cu Cel drag - bahu-guṇam abhisasruḥ priyam
Așa cum toate râurile se duc spre ocean - iva sarvāḥ nimna-gāḥ samudram

Șrimad Bhagavatam 10.23.20-24 (Cantoul 10, Capitolul 23 Strofele 20-24)

Astfel renunțând la orice dorință, soțiile brahmanilor
l-au obținut pe Cel ce vede sufletul, Cel ce înțelege toate ființele, Cel ce vede

niṣidhyamānāḥ patibhir
bhrātṛbhir bandhubhiḥ sutaiḥ
bhagavaty uttama-¶loke
dīrgha-¶ruta-dhṛtā¶ayāḥ 20
yamunopavane ’¶oka
nava-pallava-maṇḍite
vicarantaṁ vṛtaṁ gopaiḥ
sāgrajaṁ dadṛ¶uḥ striyaḥ 21

Bărbații, frații, copiii și rudele le-au interzis (să plece) - patibhiḥ bhrātṛbhiḥ sutaiḥ bandhubhiḥ niṣidhyamānāḥ
Însă femeile care ascultaseră mult timp - striyaḥ ¶ruta dīrgha
Despre Domnul Transcendental din versurile spirituale - bhagavati uttama-¶loke
Deveniră fericite văzându-l - dhṛta ā¶ayāḥ dadṛ¶uḥ
Decorat cu muguri de așoka - maṇḍite a¶oka-nava-pallava
Plimbându-se pe malurile Yamunei - vicarantam yamunā-upavane
Înconjurat de păstorași și împreună cu fratele său mai mare - vṛtam gopaiḥ sa-

¶yāmaṁ hiraṇya-paridhiṁ vanamālya-barha-
dhātu-pravāla-naṭa-veṣam anavratāṁse
vinyasta-hastam itareṇa dhunānam abjaṁ
karṇotpalālaka-kapola-mukhābja-hāsam 22

El era întunecat la culoare, (purta) îmbrăcăminte aurie - ¶yāmam paridhim hiraṇya
O ghirlandă din flori de pădure, pene de păun - vana-mālya barha
Era împodobit de coloranți minerali și vlăstari cu muguri - dhātu pravāla
Și îmbrăcat asemenea unui dansator - veṣam naṭa
Și-a pus mâna pe umărul unui prieten - vinyasta hastam aṁse anuvrata
Și cu cealaltă învârtea un lotus - itareṇa dhunānam abjam
La urechi avea crini, părul ondulat îi cădea pe obraji - karṇa utpala alaka-kapola
Iar fața Sa asemenea lotusului zâmbea - mukha-abja hāsam

prāyaḥ-¶ruta-priyatamodaya-karṇa-pūrair
yasmin nimagna-manasas tam athākṣi-randraiḥ
antaḥ prave¶ya su-ciraṁ parirabhya tāpaṁ
prājñaṁ yathābhimatayo vijahur narendra 23

O, conducător al oamenilor cel mai mult au ascultat - nara-indra prāyaḥ ¶ruta
Despre gloriile Celui de care le era cel mai drag - udaya priya
Aceasta fiind ornamentul urechilor lor - karṇa-pūraiḥ
În care își cufundau mințile - yasmin nimagna manasaḥ
Apoi prin deschiderea ochilor l-au introdus - atha akṣi-randhraiḥ tam prave¶ya
Înăuntrul lor îmbrățișîndu-l pentru mult timp - antaḥ parirabhya su-ciram
Și au înlăturat tristețea - vijahuḥ tāpam
Așa cum cei realizați spiritual înlătură Falsa Identificare - yathā prājñam abhimatayaḥ

tās tathā tyakta-sarvā¶āḥ
prāptā ātma-didṛkṣayā
vijñāyākhila-dṛg-draṣṭā
prāha prahasitānanaḥ 24

Astfel renunțând la orice dorință, tathā tyakta-sarva-ā¶āḥ
Acestea l-au obținut pe Cel ce vede sufletul - tāḥ prāptāḥ ātma-didṛkṣayā
Cel ce înțelege toate ființele - vijñāya akhila-dṛk
Iar Cel ce vede, le vorbi cu fața zâmbitoare - draṣṭā prāha prahasita-ānanaḥ

Șrimad Bhagavatam 10.23.25-30 (Cantoul 10, Capitolul 23 Strofele 25-30)

Femeile brahmanilor vin lan Krișna și cer binecuvântarea.
De a rămâne la picioarele Sale

Cei învățați, care-și văd propriul beneficiu execută astfel serviciu devoțional
neîntrerupt - ahaitukī și fără motive materiale - avyavahitām
direct pentru Krișna, care este drag sufletului

svāgataṁ vo mahā-bhāgā
āsyatāṁ karavāma kim
yan no didṛkṣayā prāptā
upapannam idaṁ hi vaḥ 25

Bun venit vouă prea-norocoaselor - su-āgatam vaḥ mahā-bhāgāḥ
Luați loc, cu ce vă pot ajuta? - āsyatām karavāma kim
Faptul că ați venit să ne vedeți - yat naḥ didṛkṣayā prāptāḥ
v-a asigurat apropierea de noi - hi vaḥ idam upapannam

nanv addhā mayi kurvanti
kuśalāḥ svārtha-darśinaḥ
ahaituky avyavahitāṁ
bhaktim ātma-priye yathā 26

Desigur cei învățați, care-și văd propriul beneficiu - nanu kuśalāḥ darśinaḥ sva-artha
Execută astfel serviciu devoțional – kurvanti yathā bhaktim
Neîntrerupt și fără motive materiale - ahaitukī avyavahitām
Direct pentru mine, care sunt drag sufletului - addhā mayi ātma priye

prāṇa-buddhi-manaḥ-svātma
dārāpatya-dhanādayaḥ
yat-samparkāt priyā āsaṁs
tataḥ ko nv aparaḥ priyaḥ 27

Prin contactul propriul suflet cu aerul vital, - samparkāt sva ātma prāṇa
Soția, copiii, averea, mintea, inteligența, ș.a.m.d. - dāra apatya dhana buddhi manaḥ ādayaḥyat
devin dragi - āsan priyāḥ
acestea și ce alte lucruri nu sunt dragi? - yat kaḥ tataḥ aparaḥ nu priyaḥ

tad yāta deva-yajanaṁ
patayo vo dvijātayaḥ
sva-satraṁ pārayiṣyanti
yuṣmābhir gṛha-medhinaḥ 28

Ca urmare duceți-vă la sacrificiul pentru zei - tat yāta deva-yajanam
al bărbaților voștri, brahmani - patayaḥ vaḥ dvi-jātayaḥ
pentru a termina împreună - pārayiṣyanti yuṣmābhiḥ sva-satram
ceea ce este destinat familiștilor - gṛha-medhinaḥ

śrī-patnya ūcuḥ
maivaṁ vibho ’rhati bhavān gadituṁ nr-śaṁsaṁ
satyaṁ kuruṣva nigamaṁ tava pāda-mūlam
prāptā vayaṁ tulasi-dāma padāvasṛṣṭaṁ
keśair nivoḍhum atilaṅghya samasta-bandhūn 29

Soțiile spuseră, O preaputernicule, Domnia Ta - śrī-patnyaḥ ūcuḥ vibho bhavān
n-ar trebui să vorbești așa de neauspicios - mā arhati gaditum evam nṛ-śaṁsam
Fă să se adeverească Scrierile Revelate (Cuvântul Tău) - kuruṣva satyam nigamam
Căci noi am obținut picioarele Tale – vayam prāptāḥ pāda tava
Care sunt lăcașul rădăcinilor lui Tulasi (planta devotionala - forma zeitei transcendentale Tulasi)- mūlam tulasi-dāma
Și vrem să purtăm pe părul nostru picioarele Tale - nivoḍhum avasṛṣṭam keśaiḥ padā
Respingând toate celelalte relații - atilaṅghya samasta bandhūn

gṛhṇanti no na patayaḥ pitarau sutā vā
na bhrātṛ-bandhu-suhṛdaḥ kuta eva cānye
tasmād bhavat-prapadayoḥ patitātmanāṁ no
nānyā bhaved gatir arindama tad vidhehi  30

Soții noștri, părinții, frații, copiii, rudele - patayaḥ naḥ bhrātṛ pitarau sutāḥ bandhu
sau prietenii nu ne acceptă - vā suhṛdaḥ na gṛhṇanti
cu atât mai mult nu ne acceptă alții - eva ca na anye kutaḥ
de aceea domnia ta am căzut la picioarele tale - tasmāt bhavat patita prapadayoḥ
căci sufletele noastre nu au nici o altă existență sau destinație - ātmanām naḥ na anyā bhavet gatiḥ
O Cel ce-și mustră dușmanii dă-ne această binecuvântare - arim-dama tat vidhehi

Șrimad Bhagavatam 10.23.31-35 (Cantoul 10, Capitolul 23 Strofele 31-35)

Krișna le sfătuiește pe femeile bramanilor,
care aveau cunoaștere transcendentală,
să se întoarcă la bărbații lor, căci modul de a asocia cu El,
pentru astfel de persoane,
este acela de a o face în minte, nu direct, ci
ascultând narațiuni despre El,
privindu-i zeitatea Sa
meditând și cântând despre El

¦rī-bhagavān uvāca
patayo nābhyasūyeran
pitṛ-bhrātṛ-sutādayaḥ
lokā¶ ca vo mayopetā
devā apy anumanvate 31

Domnul Transcendental spuse - ¶rī-bhagavān uvāca
Bărbații (voștri) nu vor fi indignați - patayaḥ na abhyasūyeran
Părinții, frații, fiii și alți oameni - pitṛ-bhrātṛ-suta-ādayaḥ lokāḥ ca
Vor fi lămuriți de mine - vaḥ mayā upetāḥ
Chiar și zeii (pe care ei îi venerează) își vor da acordul - devāḥ api anumanvate

na prītaye ’nurāgāya
hy aṅga-saṅgo nṛṇām iha
tan mano mayi yuñjānā
acirān mām avāpsyatha 32

Oamenilor din această lume nu le-ar place - nṛṇām iha na prītaye
Desigur să fiți atrase de compania mea fizică - anurāgāya hi aṅga-saṅgaḥ
De aceea asociați-vă în minte cu Mine - tat manaḥ mayi yuñjānāḥ
Și foarte repede mă veți atinge - acirāt mām avāpsyatha

¶ravaṇād dar¶anād dhyānān
mayi bhāvo ’nukīrtanāt
na tathā sannikarṣeṇa
pratiyāta tato gṛhān 33

Obținerea iubirii (pentru Mine se face) - bhāvaḥ
Auzind (narațiuni) (despre Mine), văzând (zeitatea Mea) - ¶ravaṇāt dar¶anāt
meditând și cântând despre Mine - dhyānāt anukīrtanāt mayi
nu prin directa asocierea - na tathā sannikarṣeṇa
De aceea reîntoarceți-vă la casele voastre - pratiyāta tataḥ gṛhān

¶rī-¶uka uvāca
ity uktā dvija-patnyas tā
yajña-vāṭaṁ punar gatāḥ
te cānasūyavas tābhiḥ
strībhiḥ satram apārayan 34

Șri Șuka spuse, instruindu-le astfel, femeile brahmanilor - ¶rī-¶ukaḥ uvāca iti uktāḥ dvija-patnyaḥ s
-au reîntros la locul sacrificiului - tāḥ yajña-vāṭam punaḥ gatāḥ
Iar aceștia (soții) nu s-au plâns de soții - te ca anasūyavaḥ strībhiḥ
Ci împreună cu acestea au terminat sacrificiul - tābhiḥ apārayan satram

tatraikā vidhṛtā bhartrā
bhagavantaṁ yathā-¶rutam
hṛḍopaguhya vijahau
dehaṁ karmānubandhanam  35

Una dintre acestea a fost reținută de soțul ei - tatra ekā vidhṛtā bhartrā
Și astfel când a auzit (vorbindu-se) despre Domnul Transcendental - yathā-¶rutam bhagavantam
l-a îmbrățișat în inimă și și-a părăsit corpul - upaguhya hṛdā vijahau deham
În care era prinsă de (reacțiunile) activităților (vieților anterioare) - karma-anubandhanam

Șrimad Bhagavatam 10.23.36-41 (Cantoul 10, Capitolul 23 Strofele 36-41)

Krișna îi hrănește El însuși pe păstorași cum mâncarea de femeile brahmanilor
iar Brahmanii se căiesc pentru ofensa lor față de Krișna

Într-adevăr energia iluzorie a Domnului Transcendental îi înșeală chiar și pe yoghini
Și aceasta i-a înșelat și pe brahrmani, care sunt maestrii spirituali ai societății,
în ceea ce privește propriul lor țel

bhagavān api govindas
tenaivānnena gopakān
catur-vidhenā¶ayitvā
svayaṁ ca bubhuje prabhuḥ 36

Apoi Govinda, Domnul Transcendental - bhagavān api govindaḥ
i-a hrănit El însuși pe păstorași - a¶ayitvā svayam gopakān
chiar cu acea mâncare de patru tipuri - tena eva annena catuḥ-vidhena
și Domnul a mâncat și El - ca bubhuje prabhuḥ

evaṁ līlā-nara-vapur
nr-lokam anu¶īlayan
reme go-gopa-gopīnāṁ
ramayan rūpa-vāk-kṛtaiḥ 37

Astfel într-un corp uman El a găsit plăcere - evam vapuḥ nara reme
În a face jocurile lumii oamenilor - anu¶īlayan līlā nṛ-lokam
mulțumind văcuțele, păstorașii, păstorițele - ramayan go gopa gopīnām
cu forma, vorbele și activitățile Sale - rūpa vāk kṛtaiḥ

athānusmṛtya viprās te
anvatapyan kṛtāgasaḥ
yad vi¶ve¶varayor yācñām
ahanma nṛ-viḍambayoḥ 38

Apoi brahmanilor le-a revenit aducerea amintea – atha viprāḥ anusmṛtya
Și s-au căit pentru că au făcut ofense - te anvatapyan yat kṛta-agasaḥ
Împotriva celor doi Controlori ai universului - vi¶va-ī¶varayoḥ
care imitau oamenii, nesatisfăcând cererea (Acestora) – nr-viḍambayoḥ ahanma yācñām

dṛṣṭvā strīṇāṁ bhagavati
kṛṣṇe bhaktim alaukikīm
ātmānaṁ ca tayā hīnam
anutaptā vyagarhayan 39

Văzând devoțiunea femeilor lor - dṛṣṭvā bhaktim strīṇām
Pentru Domnul Transcendental Krișna, ce normal nu e în lumea asta, - bhagavati kṛṣṇe alaukikīm
s-au simțit decăzuți - ātmānam ca tayā hīnam
Și au deplâns starea lor condamnabilă - anutaptāḥ vyagarhayan

dhig janma nas tri-vṛd yat tad
dhig vrataṁ dhig bahu-jñatām
dhik kulaṁ dhik kriyā-dākṣyaṁ
vimukhā ye tv adhokṣaje 40

Rușine nouă pentru cele trei tipuri de nașteri (fizică, brahmană și sacrificială) – dhik naḥ janma yat tat tri-vṛt
Rușine pentru jurămintele noastre - dhik vratam
Rușine pentru multa cunoaștere - dhik bahu-jñatām
Rușine pentru linia noastră familială - dhik kulam
Rușine pentru activitățile profesionale - dhik kriyā-dākṣyam
Căci noi ne-am întors fața de la Domnul Transcendental - tu ye vimukhaḥ adhokṣaje

nūnaṁ bhagavato māyā
yoginām api mohinī
yad vayaṁ guravo nṛṇāṁ
svārthe muhyāmahe dvijāḥ 41

Într-adevăr energia iluzorie a Domnului Transcendental - nūnam māyā bhagavataḥ
Îi înșeală chiar și pe yoghini – mohinī api yoginām
Și aceasta ne-a înșelat și pe noi brahrmanii - yat vayam muhyāmahe dvijāḥ
în ceea ce privește propriul nostru țel - sva-arthe
(noi, care) suntem maestrii spirituali ai societății omenești - guravaḥ nṛṇām

Șrimad Bhagavatam 10.23.42-47 (Cantoul 10, Capitolul 23 Strofele 42-47)

Nelimitata iubire a femeilor pentru Krișna a rupt legătura cu moartea, cunoscută ca viața de familist
Fiind infatuat de viața de familie ești deviat de la propriul țel

Renunțând la toate celelalte, pentru a atinge picioarele Formei Transcendentale Krișna
Zeița Fericirii îl venerează în mod repetat

aho pa¶yata nārīṇām
api kṛṣṇe jagad-gurau
duranta-bhāvaṁ yo ’vidhyan
mṛtyu-pā¶ān gṛhābhidhān 42

Iată nelimitata iubire a femeilor pentru Krișna - aho pa¶yata duranta bhāvam nārīṇām api kṛṣṇe
maestrul spiritual al universului - jagat-gurauyaḥ
(iubire) care a rupt legătura cu moartea - avidhyat pā¶ān mṛtyu
Cunoscută ca viața de familist - gṛha-abhidhān

nāsāṁ dvijāti-saṁskāro
na nivāso gurāv api
na tapo nātma-mīmāṁsā
na ¶aucaṁ na kriyāḥ ¶ubhāḥ 43
tathāpi hy uttamaḥ-¶loke
kṛṣṇe yoge¶vare¶vare
bhaktir dṛḍhā na cāsmākaṁ
saṁskārādimatām api 44

Acestea nu au executat nici un fel de rituri inițiatice - āsām na dvijāti-saṁskāraḥ
Nici nu a locuit cu gurul (pentru instruire directă) - na nivāsaḥ gurau
Și nu au executat nici austerități - api na tapaḥ
și nici n-au studiat natura sufletului - na ātma-mīmāṁsā
nici n-au executat ritualuri de purificare - na ¶aucam
nici n-au făcut acte pioase - na kriyāḥ ¶ubhāḥ
și cu toate acestea au într-adevăr devoțiune fermă pentru - tathā api hi bhaktiḥ dṛḍhā
Krișna, controlorul controlorilor yoga - kṛṣṇe yoga-ī¶vara-ī¶vare
preamărit în versuri - uttamaḥ-¶loke

nanu svārtha-vimūḍhānāṁ
pramattānāṁ gṛhehayā
aho naḥ smārayām āsa
gopa-vākyaiḥ satāṁ gatiḥ 45
anyathā pūrṇa-kāmasya
kaivalyādy-a¶iṣāṁ pateḥ
ī¶itavyaiḥ kim asmābhir
ī¶asyaitad viḍambanam 46

Într-adevăr am fost deviați de la propriul țel – nanu vimūḍhānām sva-artha
Fiind infatuați de viața de familie – pramattānām gṛha-īhayā
Dar iată vorbele păstorașilor ne-au amintit - aho gopa-vākyaiḥ naḥ smārayām
De destinația transcendentaliștilor - gatiḥ āsa satām
Datorită acestei degradări a noastre - etat; viḍambanam asmābhiḥ
A acționat Domnul Binecuvântărilor - ā¶iṣām ī¶asya
Pentru ce altceva ar fi făcut-o Domnul Eliberării - kim anyathā pateḥ kaivalya
Controlorul original ale cărui dorințe sunt pe deplin îndeplinite - ī¶itavyaiḥ ādi pūrṇa-kāmasya

hitvānyān bhajate yaṁ ¶rīḥ
pāda-spar¶ā¶ayāsakṛt
svātma-doṣāpavargeṇa
tad-yācñā jana-mohinī 47

Renunțând la toate celelalte pentru a atinge picioarele Acestuia - hitvā anyān pāda-spar¶a yam Z
eița Fericirii îl venerează în mod repetat - ¶rīḥ bhajate asakṛt
Pentru a obține eliberarea de propriile greșeli - apavargeṇa ā¶ayā
Această cerință făcându-i pe oameni să se mire - tat yācñā jana mohinī sva-ātma doṣa

Șrimad Bhagavatam 10.23.48-52 (Cantoul 10, Capitolul 23 Strofele 48-52)

Brahmanii își amintesc că tot ce este necesar pentru sacrificiu este de fapt
Domnul Transcendental Vișnu la care se roagă pentru a le ierta ofensele

de¶aḥ kālaḥ pṛthag dravyaṁ
mantra-tantrartvijo ’gnayaḥ
devatā yajamāna¶ ca
kratur dharma¶ ca yan-mayaḥ 48
sa eva bhagavān sākṣād
viṣṇur yoge¶vare¶varaḥ
jāto yaduṣv ity ā¶ṛṇma
hy api mūḍhā na vidmahe  49

Astfel locul, timpul, diferitele obiecte, mantrele - iti de¶aḥ kālaḥ pṛthak dravyam mantra
Formulele mistice, cei ce rostesc mantrele, focul sacrificial – tantra ṛtvijaḥ agnayaḥ
Zeii, cel ce a comandat sacrificiul - devatā yajamānaḥ
Ofrandele sacrificiale, datoria prescrisă și magicianul - kratuḥ ca dharmaḥ ca yat maya
Sunt într-adevăr direct Domnul Transcendental Vișnu - saḥ eva bhagavān sākṣāt viṣṇuḥ
Controlorul controlorilor yoga - yoga-ī¶vara-ī¶varaḥ
Care deși am auzit că s-a născut cu siguranță printre Yadavi – api ā¶ṛṇma jātaḥ yaduṣu hi
Fiind iluzionati (de propriile activități), nu l-am recunoscut - mūḍhāḥ na vidmahe

tasmai namo bhagavate
kṛṣṇāyākuṇṭha-medhase
yan-māyā-mohita-dhiyo
bhramāmaḥ karma-vartmasu 50

Plecăciuni Lui, Domnului Transcendental, Krișna - tasmai namaḥ bhagavate kṛṣṇāya
A cărui eternitate este esențială - akuṇṭha-medhase
Și a cărui energie iluzorie înșeală mintea brahmanilor - yat-māyā mohita dhiyaḥ bhramāmaḥ
Preocupându-i pe calea activităților prescrise conform statutului socio-sacral - karma-vartmasu

sa vai na ādyaḥ puruṣaḥ
sva-māyā-mohitātmanām
avijñatānubhāvānāṁ
kṣantum arhaty atikramam 51

El este desigur Domnul nostru primordial - saḥ vai naḥ ādyaḥ puruṣaḥ
A cărui energie materială iluzionează sufletele - sva-mayā-mohita-ātmanām
Care nu au cunoaștere despre felul Său de-a fi - avijñāta anubhāvānām
Să ne ierte ofensele - arhati kṣantum atikramam

iti svāgham anusmṛtya
kṛṣṇe te kṛta-helanāḥ
didṛkṣavo vrajam atha
kaṁsād bhītā na cācalan 52

Astfel aducându-și aminte de propria ofensă împotriva lui Krișna - iti anusmṛtya sva-agham kṛṣṇe
s-au căit și au vrut să vadă Vraja (unde se afla Krișna) - te kṛta-helanāḥ didṛkṣavaḥ vrajam
dar nu s-au dus fiindu-le teamă de Kamsa - atha na ca acalan bhītāḥ kaṁsāt

Șrimad Bhagavatam 10.24.1-7 (Cantoul 10, Capitolul 24 Strofele 1-7)

Pentru persoanele spirituale în această lume desigur nu există secrete,
considerare a diferențelor,
considerare a activităților ca fiind contrare,
considerare a neutralității, neplăcerii sau dușmăniei

Cel ce-ți este indiferent ca și cel ce-ți este dușman trebuiesc evitați
Iar cel ce-ți este ca sufletul este numit prieten

Oamenii acționează fie că au sau nu cunoaștere transcendentală.
Cei înțelepți acționează obținând perfecțiunea activității
În timp ce cei lipsiți de înțelepciune nu o obțin

¶rī-¶uka uvāca
bhagavān api tatraiva
baladevena saṁyutaḥ
apa¶yan nivasan gopān
indra-yāga-kṛtodyamān 1

Șri Șuka spuse, „Totuși chiar acolo Domnul Transcendental “ - ¶rī-¶ukaḥ uvāca api bhagavān tatra eva
Împreună cu zeul Bal i-au văzut pe păstorii rezidenți - baladevena saṁyutaḥ apa¶yat gopān nivasan
Care se străduiau să facă un sacrificiu pentru Domnul Paradisurilor (Indra alias Iehova) - kṛta udyamān yāga indra

tad-abhijño ’pi bhagavān
sarvātmā sarva-dar¶anaḥ
pra¶rayāvanato ’pṛcchad
vṛddhān nanda-purogamān 2

Deși Domnul Transcendental știa aceasta - api bhagavān tat-abhijñaḥ
Fiind sufletul tuturor și fiind atoate-văzător - sarva-ātmā sarva-dar¶anaḥ
l-a întrebat cu respect pe Nanda - apṛcchat avanataḥ nanda
conducătorul celor mai în vârstă - puraḥ-gamān vṛddhān

kathyatāṁ me pitaḥ ko ’yaṁ
sambhramo va upāgataḥ
kiṁ phalaṁ kasya vodde¶aḥ
kena vā sādhyate makhaḥ 3

„Tată, explică-mi pentru ce - pitaḥ kathyatām me kaḥ
Este această activitate laborioasă, - ayam sambhramaḥ
care sunt fructele după care alergi , - vaḥ kim phalam upāgataḥ
pentru satisfacția cui faci ceremonia sacrificială - vā udde¶aḥ kasya makhaḥ
și cum o vei îndeplini - kena vā sādhyate

etad brūhi mahān kāmo
mahyaṁ ¶u¶rūṣave pitaḥ
na hi gopyaṁ hi sadhūnāṁ
kṛtyaṁ sarvātmanām iha 4
asty asva-para-dṛṣṭīnām
amitrodāsta-vidviṣām
udāsīno ’ri-vad varjya
ātma-vat suhṛd ucyate 5
jñatvājñātvā ca karmāṇi
jano ’yam anutiṣṭhati
viduṣaḥ karma-siddhiḥ syād
yathā nāviduṣo bhavet 6

Tată am marea dorință să-mi spui acestea - pitaḥ mahān kāmaḥ mahyam brūhi etat
Și voi asculta. - ¶u¶rūṣave
Cu siguranță pentru persoanele spirituale în această lume - hi sādhūnām iha
desigur nu există secrete, - hi na asti gopyam
considerare a diferențelor dintre toate sufletelor, - dṛṣṭīnām asva sarva atmanām
a activităților ce par contrare, - para kṛtyam
a neutralității, neplăcerii sau dușmăniei - udāsta vidviṣām amitra

Cel ce-ți este indiferent ca șicel ce-ți este dușman - udāsīnaḥ ari-vat
Trebuiesc evitați - varjyaḥ
Iar cel ce-ți este ca sufletul este numit prieten - ātma-vat ucyate suhṛt

Oamenii acționează - janaḥ karmāṇi
fie că au sau nu cunoaștere transcendentală. - jñātvā ca ajñātvā
Cei înțelepți acționează - ayam viduṣaḥ anu tiṣṭhati
Obținând perfecțiunea activității - syāt karma-siddhiḥ
În timp ce cei lipsiți de înțelepciune nu o obțin - yathā aviduṣaḥ na

tatra tāvat kriyā-yogo
bhavatāṁ kiṁ vicāritaḥ
atha vā laukikas tan me
pṛcchataḥ sādhu bhaṇyatām 7

Astfel în ce privește activitatea ta yoga - tatra tāvat kriyā bhavatām yogaḥ
Unde este ea menționată, sau este o tradiție - kim vicāritaḥ atha vā laukikaḥ
Te întreb pentru a afla care-i adevărul - me pṛcchataḥ bhaṇyatām tat sadhu

Șrimad Bhagavatam 10.24.8-11 (Cantoul 10, Capitolul 24 Strofele 8-11)

Cel ce renunță la Datoria Prescrisă (conform regulilor socio-sacrale)
pentru a urma tradiția religioasa a unor oameni
Datorită pasiunii, dușmăniei, fricii sau lăcomiei
Cu siguranță nu atinge ceea ce este auspicious

¶rī-nanda uvāca
parjanyo bhagavān indro
meghās tasyātma-mūrtayaḥ
te ’bhivarṣanti bhūtānāṁ
prīṇanaṁ jīvanaṁ payaḥ 8

Șri Nanda spuse: Domnul Suprem al Ploii (Indra, alias Zeus sau Iehova) - ¶rī-nandaḥ uvāca bhagavān parjanyaḥ
Norii sunt sunt forma sufletului său - indraḥ meghāḥ mūrtayaḥ ātma tasya
Ei lasă ploaie satisfăcând ființele - te abhivarṣanti prīṇanam bhūtānām
Prin apa ce susține viața - payaḥ jīvanam

taṁ tāta vayam anye ca
vārmucāṁ patim ī¶varam
dravyais tad-retasā siddhair
yajante kratubhir narāḥ  9

Pentru noi și alții el este tatăl, cel ce întreține - vayam anye tam tāta patim
Și controlorul norilor - ca ī¶varam vāḥ-mucām
Prin ceremoniile sacrificiale și venerarea oamenilor - kratubhiḥ yajante narāḥ
Se obține această avere (apa) pentru semințe - siddhaiḥ tat dravyaiḥ retasā

tac-cheṣeṇopajīvanti
tri-varga-phala-hetave
puṁsāṁ puruṣa-kārāṇāṁ
parjanyaḥ phala-bhāvanaḥ 10

În cele din urmă aceasta susține viața celor trei scopuri - ¶eṣeṇa tat upajīvanti tri-varga
(ale vieții materiale – Urmarea Datoriei Prescrise – Dharma,
obținerea avantajului – Artha și obținerea satisfacției - Kama)
și este cauza fructelor - phala-hetave
ce-i determină pe oameni să fie degustători ai plăcerii, - kārāṇām puṁsām puruṣa
fructele obținute în urma ploii - phala-bhāvanaḥ parjanyaḥ

ya enaṁ visṛjed dharmaṁ
paramparyāgataṁ naraḥ
kāmād dveṣād bhayāl lobhāt
sa vai nāpnoti ¶obhanam 11

Cel ce renunță la această Datorie Prescrisă - yaḥ visṛjet enam dharmam
Urmând tradiția unor oameni - āgatam paramparya naraḥ
Datorită pasiunii, dușmăniei, fricii sau lăcomiei - kāmāt dveṣāt bhayāt lobhāt
Cu siguranță nu atinge ceea ce este auspicios - saḥ vai na āpnoti ¶obhanam

Șrimad Bhagavatam 10.24.12-16 (Cantoul 10, Capitolul 24 Strofele 12-16)

Ființele se nasc datorită activităților din viețile anterioare și desigur tot
datorită activităților suferă distrugerea propriului corp.

Fericirea, nefericirea, frica și liniștea se obțin tot datorită propriilor activități
Propria natură achiziționată controlează desigur orice om

În această lume ființele urmează consecințele propriilor activități
care sunt făcute datorită propriei naturi achiziționate prin asocierile anterioare.

Omul nu poate face altceva ... decat cee ce-i este destinat să facă

Propria natură achiziționată controlează desigur (orice) om
Propria natură achiziționată prin asocierile anterioare este urmată

În propria natură achiziționată este situată toată această lume cu semizeii, asurii (dușmanii lor) și oamenii

¶rī-¶uka uvāca
vaco ni¶amya nandasya
tathānyeṣāṁ vrajaukasām
indrāya manyuṁ janayan
pitaraṁ prāha ke¶avaḥ 12

Șri Șuka spuse, „După cea a ascultat cuvintele“ - ¶rī ¶ukaḥ uvāca ni¶amya vacaḥ
Lui Nanda și ale celorlalți locuitori din Vraja - nandasya tathā anyeṣām vraja-okasām
Keșava (Krișna) se adresă tatălui său - ke¶avaḥ prāha pitaram
Pentru a genera furia lui Indra - janayan manyum indrāya

¶rī-bhagavān uvāca
karmaṇā jāyate jantuḥ
karmaṇaiva pralīyate
sukhaṁ duḥkhaṁ bhayaṁ kṣemaṁ
karmaṇaivābhipadyate 13

Domnul Transcendental spuse, „Ființele se nasc“ - ¶rī-bhagavān uvāca jantuḥ jāyate
Datorită activităților (din viețile anterioare) și desigur - karmaṇā eva
Datorită activităților suferă distrugerea (propriului corp) - karmaṇā pralīyate
Fericirea, nefericirea, frica și liniștea - sukham duḥkham bhayam kṣemam
Se obțin tot datorită (propriilor) activități - abhipadyate karmaṇā eva

asti ced ī¶varaḥ ka¶cit
phala-rūpy anya-karmaṇām
kartāraṁ bhajate so ’pi
na hy akartuḥ prabhur hi saḥ 14

Dacă există un anumit Controlor - cet asti ka¶cit ī¶varaḥ
Care acordă fructele oricărei activități - phala-rūpī anya-karmaṇām
Chiar dacă cel ce acționează îl venerează - api kartāram bhajate
Acesta nu va primi (fructul unei activități) de la Domnul (său) - saḥ na hi prabhu
Făra a acționa în mod corespunzător - hi saḥ akartuḥ

kim indreṇeha bhūtānāṁ
sva-sva-karmānuvartinām
anī¶enānyathā kartuṁ
svabhāva-vihitaṁ nṛṇām 15

În această lume ființele urmează consecințele - iha bhūtānām anuvartinām
Propriilor activități care sunt făcute - sva-sva karma kartum
Datorită propriei naturi (achiziționată prin asocierile anterioare). – svabhāva
Omul nu poate face altceva (ce nu-i este destinat să facă) - nṛṇām anī¶ena anyathā

Ce poate da Indra - kim vihitam indreṇa
svabhāva-tantro hi janaḥ
svabhāvam anuvartate
svabhāva-stham idaṁ sarvaṁ
sa-devāsura-mānuṣam 16

Propria natură (achiziționată) controlează desigur (orice) om - svabhāva tantraḥ hi janaḥ
Propria natură (achiziționată) este urmată - svabhāvam anuvartate
În propria natură (achiziționată prin asocierile anterioare) – svsabhāva
Este situată toată această lume - stham sarvam idam
Cu semizeii, asurii (zei dușmanii zeilor suri) și oamenii - sa deva asura mānuṣam

Șrimad Bhagavatam 10.24.17-18 (Cantoul 10, Capitolul 24 Strofele 17-18 )

Migrația sufletului

Datorită activităților ființa condiționată de natura materială achiziționată
obține corpuri materiale superioare și inferioare, la care ... trebuie să renunțe
Activitățile fiind astfel uneori propriul dușman, prieten sau neutrale
Cât și învățătorul și Controlorul existenței condiționate

dehān uccāvacāñ jantuḥ
prāpyotsṛjati karmaṇā
śatrur mitram udāsīnaḥ
karmaiva gurur īśvaraḥ 17
tasmāt sampūjayet karma
svabhāva-sthaḥ sva-karma-kṛt
anjasā yena varteta
tad evāsya hi daivatam 18

Datorită activităților ființa (condiționată de natura materială achiziționată) - karmaṇā jantuḥ
Obține corpuri materiale superioare și inferioare - prāpya dehān ucca-avacān;
La care trebuie să renunțe - utsṛjati
Activitățile fiind astfel dușmanul, prietenul, neutrul - karma eva śatruḥ mitram udāsīnaḥ
Învățătorul și Controlorul - guruḥ īśvaraḥ.

De aceea trebuie ca ea să venereze activitatea - tasmāt sampūjayet karma
Executând propria activitatea (în care) - kṛt sva-karma
este situată (conform statului social și sacral) - sthaḥ
și care desigur corespunde propriei naturi (achiziționate) – hi svabhāva
Căci aceasta este zeitatea sa - tat eva asya; daivatam
prin care este în mod direct angajată  - yena varteta añjasā

Edited by madhukar, 10 February 2018 - 18:02.

Șrimad Bhagavatam 10.24.19-21 (Cantoul 10, Capitolul 24 Strofele 19-21)

Krișna despre urmarea propriei Dharme conform statutului socio-sacral

ājīvyaikataraṁ bhāvaṁ
yas tv anyam upajīvati
na tasmād vindate kṣemaṁ
jārān nāry asatī yathā 19

Un lucru susține existența - ekataram ājīvya bhāvam
Dar cel care recurge la un altul - tu yaḥ anyam upajīvati
Asemenea unei femei ce nu este castă și are un amant – yathā nārī; asatī jārān
nu obține ca urmare ceea ce este auspicios -na tasmāt vindate kṣemam

varteta brahmaṇā vipro
rājanyo rakṣayā bhuvaḥ
vaiśyas tu vārtayā jīvec
chūdras tu dvija-sevayā 20

kṛṣi-vāṇijya-go-rakṣā
kusīdaṁ tūryam ucyate
vārtā catur-vidhā tatra
vayaṁ go-vṛttayo ’niśam 21

Brahmnul trăiește pentru da învățături spirituale - brahmaṇā varteta vipraḥ
Cel din clasa administrației și a conducerii pentru a proteja pe pământ - rājanyaḥ rakṣayā bhuvaḥ
Vaișya -Producătorii trăiesc pentru a face comerț - vaiśyaḥ jīvet tu vārtayā
Iar servitorii pentru a aduce servicii celor a doua oară născuți - śūdraḥ tu dvija-sevayā

Tika:
Cei a doua oară născuți sunt cei din celelalte trei clase sociale care primesc inițiere (așa zisa a doua naștere)
conform clasei sociale din care fac parte: brahman, kșatrya și vaișya.

Astfel dintre cele patru feluri de ocupații (ale celor din clasa Vaișya) - tatra catuḥ-vidhā vārtā
Care se spune că sunt - ucyate
Agricultura, comerțul, protecția vacilor și împrumutul banilor - kṛṣi vāṇijya go-rakṣā kusīdam
noi suntem angajați neîntrerupt cu vacile, cel de-al patrulea – vayam vṛttayaḥ aniśam go tūryam

Șrimad Bhagavatam 10.24.22-30 (Cantoul 10, Capitolul 24 Strofele 22-30)

Propunere lui Krișna pentru executarea sacrificiului

sattvaṁ rajas tama iti
sthity-utpatty-anta-hetavaḥ
rajasotpadyate viśvam
anyonyaṁ vividhaṁ jagat 22
rajasā coditā meghā
varṣanty ambūni sarvataḥ
prajās tair eva sidhyanti
mahendraḥ kiṁ kariṣyati 23

Cauzele creației menținerii și distrugerii sunt - hetavaḥ utpatti sthiti anta
Pasiunea, bunătatea, și ignoranța - sattvam rajaḥ tamaḥ
Astfel Pasiunea este cauza creației universului - iti rajasā utpadyate viśvam
Interacțiunea reciprocă dând naștere varietății din univers - anyonyam vividham jagat
Pasiunea face norii să dea drumul la apa lor - rajasā coditāḥ meghāḥ varṣanti ambūni
Peste tot - sarvataḥ
Prin aceasta lumea își menține existența - taiḥ prajāḥ eva sidhyanti
Ce poate face marele Indra (alias Iehova)? - kim kariṣyati mahā-indraḥ

na naḥ purojanapadā
na grāmā na gṛhā vayam
vanaukasas tāta nityaṁ
vana-śaila-nivāsinaḥ 24

Tată, căminul nostru nu este în oraș - tāta gṛhāḥ naḥ na puraḥ
Urmele picioarelor noastre nu sunt nici în sat - jana-padāḥ na grāmāḥ na
Noi suntem locuitori ai pădurii - vayam vana-okasaḥ
Care totdeauna locuim pe dealurile împădurite - nityam nivāsinaḥ śaila vana

tasmād gavāṁ brāhmaṇānām
adreś cārabhyatāṁ makhaḥ
ya indra-yāga-sambhārās
tair ayaṁ sādhyatāṁ makhaḥ 25

De aceea începe un sacrificiu - tasmāt ārabhyatām makhaḥ
Pentru vaci, brahmani și dealul (Govardhan) - gavām brāhmaṇānām adreḥ ca
Folosind ingredientele care erau pregătite - sambhārāḥ ye
Pentru ceremonia sacrificială a lui Indra - indra-yāga
Ducând la bun sfârșit această ceremonie sacrificială - taiḥ sādhyatām ayam makhaḥ

pacyantāṁ vividhāḥ pākāḥ
sūpāntāḥ pāyasādayaḥ
saṁyāvāpūpa-śaṣkulyaḥ
sarva-dohaś ca gṛhyatām 26

Lasă să se gătească multe varități de mâncare - pacyantām vividhāḥ pākāḥ
Care termină cu supa, încep cu orez dulce - sūpa-antāḥ pāyasa-ādayaḥ
Prăjituri coapte și prăjite - saṁyāva-āpūpa śaṣkulyaḥ
Și ia tot ce se obține din lapte - ca gṛhyatām sarva dohaḥ

hūyantām agnayaḥ samyag
brāhmaṇair brahma-vādibhiḥ
annaṁ bahu-guṇaṁ tebhyo
deyaṁ vo dhenu-dakṣiṇāḥ 27
anyebhyaś cāśva-cāṇḍāla-
patitebhyo yathārhataḥ
yavasaṁ ca gavāṁ dattvā
giraye dīyatāṁ baliḥ 28

Voi le veți da Brahmanilor, - vaḥ tebhyaḥ deyam brāhmaṇaiḥ
cunoscătorilor spiritualității împreună cu zeii focului - brahma-vādibhiḥ samyak hūyantām agnayaḥ
mâncarea ce are o grămadă de calități - annam bahu-guṇam
și le veți face cadou vaci - dhenu-dakṣiṇāḥ
și de asemenea și altora precum câinii, - ca anyebhyaḥ ā-śva
și cei mai răi dintre cei decăzuți - cāṇḍāla patitebhyaḥ
precum și celor care merită - yathā arhataḥ
vacilor li se va da iarbă - ca gavām dattvā yavasam
iar muntelui (Govardhn) i se va aduce ofrande - giraye dīyatām baliḥ

sv-alaṅkṛtā bhuktavantaḥ
sv-anuliptāḥ su-vāsasaḥ
pradakṣiṇāṁ ca kuruta
go-viprānala-parvatān  29

După ce ați mâncat spre deplina satisfacția - bhuktavantaḥ
Să vă decorați deosebit și să vă ungeți cu santal - su-alaṅkṛtāḥ su-anuliptāḥ
Să vă îmbrăcați frumos și să înconjurați (în semn de respect) - su-vāsasaḥ kuruta pradakṣiṇām ca
Vacile, pe învățați, focul sacrificial și dealul (Govardhan) - go vipra anala parvatān

etan mama mataṁ tāta
kriyatāṁ yadi rocate
ayaṁ go-brāhmaṇādrīṇāṁ
mahyaṁ ca dayito makhaḥ 30

Aceasta este gândirea mea - etat mama matam
Tată, dacă-ți place pune-o în aplicare - tāta yadi rocate kriyatām
Acest sacrificiu va fi pe placul - ayam makhaḥ dayitaḥ
Vacilor, brahmanilor, dealului (Govardhan) și al Meu - go-brāhmaṇa-adrīṇām mahyam

Șrimad Bhagavatam 10.24.31-38 (Cantoul 10, Capitolul 24 Strofele 31-38 )

din Krișna a apărut o altă formă familiară păstorilor spunând, „Eu sunt muntele
și având o formă uriașa a devorat nenumăratele ofrandele

śrī-śuka uvāca
kālātmanā bhagavatā
śakra-darpa-jighāṁsayā
proktaṁ niśamya nandādyāḥ
sādhv agṛhṇanta tad-vacaḥ 31
tathā ca vyadadhuḥ sarvaṁ
yathāha madhusūdanaḥ
vācayitvā svasty-ayanaṁ
tad-dravyeṇa giri-dvijān
upahṛtya balīn samyag
ādṛtā yavasaṁ gavām
go-dhanāni puraskṛtya
giriṁ cakruḥ pradakṣiṇam 33

Șri Șuka spuse, ascultând cele spuse - śrī-śukaḥ uvāca niśamya proktam
De Domnul Transcendental, (care este) sufletul timpului, - bhagavatā kāla-ātmanā
pentru a distruge mândria lui Șakra (Indra) - jighāṁsayā darpa śakra
începând cu Nanda (toți) au acceptat excelentele Sale cuvinte- nanda-ādyāḥ agṛhṇanta sādhu tat-vacaḥ
Și astfel au executat tot, așa cum fusese vorbit - tathā ca vyadadhuḥ sarvam yathā āha
De Madhu-sudhan (Krișna) - madhusūdanaḥ
brahmanii au recitat die scrierile auspicioase - dvijān vācayitvā svasti-ayanam
au venerat cu ofrande dealul (Govardhan) - upahṛtya balīn tat-dravyeṇa giri
și au arătat respect vacilor, dându-le iarbă; - ādṛtāḥ gavām yavasam
au pus apoi toate vitele în fața lor - samyak go-dhanāni puraskṛtya
și au înconjurat în cerc dealul (Govardhan) (ca semn al veneratiei lor) - pradakṣiṇam cakruḥ girim

anāṁsy anaḍud-yuktāni
te cāruhya sv-alaṅkṛtāḥ
gopyaś ca kṛṣṇa-vīryāṇi
gāyantyaḥ sa-dvijāśiṣaḥ 34

Păstorițele frumos ornamentate s-au urcat în căruțele - gopyaḥ su-alaṅkṛtāḥ āruhya anāṁsi
La care erau înjugați bivolii - anaḍut-yuktāni
Și (au început) să cânte împreună cu brahmanii - ca te gāyantyaḥ sa dvija
gloriile lui Krișna și binecuvântări – kṛṣṇa-vīryāṇi ca āśiṣaḥ

kṛṣṇas tv anyatamaṁ rūpaṁ
gopa-viśrambhaṇaṁ gataḥ
śailo ’smīti bruvan bhūri
balim ādad bṛhad-vapuḥ 35

Apoi din Krișna a apărut o altă formă - tu iti kṛṣṇaḥ gataḥ anyatamam rūpam
Familiară păstorilor - gopa-viśrambhaṇam
spunând, „Eu sunt muntele“ - bruvan asmi śailaḥ
și luand o formă uriașa a devorat nenumăratele ofrandele - bṛhat-vapuḥ ādat bhūri balim

tasmai namo vraja-janaiḥ
saha cakra ātmanātmane
aho paśyata śailo ’sau
rūpī no ’nugrahaṁ vyadhāt 36

Împreună cu oamenii din Vraja – saha vraja-janaiḥ
Sufletul sufletelor (Krișna) - ātmanātmane
A oferit plecăciuni acestui munte - namaḥ tasmai cakre
Oh, vedeți cum muntele - aho paśyata śailaḥ
A luat această formă - asau rūpī
Pentru a ne binecuvânta cu mila (sa) - naḥ vyadhāt anugraham

eṣo ’vajānato martyān
kāma-rūpī vanaukasaḥ
hanti hy asmai namasyāmaḥ
śarmaṇe ātmano gavām 37

Acesta, asumând (orice) formă dorește - eṣaḥ avajānataḥ kāma-rūpī
cu siguranță îi poate ucide pe rezidenții muritori ai pădurii – hi hanti okasaḥ martyān vana
să ne plecăm acestuia pentru a ne da protecție - namasyāmaḥ asmai ātmanaḥ śarmaṇe
(nouă) și vitelor - gavām

ity adri-go-dvija-makhaṁ
vāsudeva-pracoditāḥ
yathā vidhāya te gopā
saha-kṛṣṇā vrajaṁ yayuḥ 38

Astfel a fost executat sacrificiul - iti vidhāya makham
Pentru muntele (Govardhan), vite și brahmani - adri go dvija
Așa cum a fost recomandat de Domnul Transcendental - yathā pracoditāḥ vāsudeva
Iar ei împreună cu păstorii și Krișna - te gopāḥ saha-kṛṣṇāḥ
s-au reintors în Vraja - vrajam yayuḥ

Edited by madhukar, 20 February 2018 - 10:47.

Șrimad Bhagavatam 10.25.1-8 (Cantoul 10, Capitolul 25 Strofele 1-8 )

Indra (alias Iehova sau Zeus) îl ia în derâdere pe Krișna și ordonă norilor să distrugă Vraja

¶rī-¶uka uvāca
indras tadātmanaḥ pūjāṁ
vijñāya vihatāṁ nṛpa
gopebhyaḥ kṛṣṇa-nāthebhyo
nandādibhya¶ cukopa ha 1

¦rī ¦uka spuse; „O rege, atunci Indra (Iehova) - ¶rī-¶ukaḥ uvāca nṛpa tadā indraḥ
a înțeles că propria sa venerare fusese oprită - āvijñāya atmanaḥ pūjām vihatām
si s-a înfuriat pe păstorii conduși de Nanda - cukopa ha gopebhyaḥ nanda-ādibhyaḥ
al căror Domm este Krișna -kṛṣṇa-nāthebhyaḥ

gaṇaṁ sāṁvartakaṁ nāma
meghānāṁ cānta-kārīṇām
indraḥ pracodayat kruddho
vākyaṁ cāhe¶a-māny uta 2
aho ¶rī-mada-māhātmyaṁ
gopānāṁ kānanaukasām
kṛṣṇaṁ martyam upā¶ritya
ye cakrur deva-helanam 3
yathādṛḍhaiḥ karma-mayaiḥ
kratubhir nāma-nau-nibhaiḥ
vidyām ānvīkṣikīṁ hitvā
titīrṣanti bhavārṇavam 4

Furios, Indra a trimis grupul de nori - kruddhaḥ indraḥ pracodayat gaṇam meghānām
Numiți Samvartaka, care aduc sfârșitul - sāṁvartakam nāma ca anta-kāriṇām
Și gândindu-se că el este cu adevărat Cel ce Controlează, spuse - ca mānī āha ī¶a uta vākyam.
Iată cum păstorii, locuitori pădurii - aho gopānām okasām kānana
Au înebunit datorită marei opulențe - mada māhātmyam ¶rī
Luându-l ca adăpost pe Krișna, care este un muritor - upā¶ritya kṛṣṇam martyam

Ei au comis o ofensă împotriva zeilor - ye cakruḥ helanam deva
Asemenea celor care vor să treacă - yathā titīrṣanti
Peste oceanul existenței materiale - bhava-arṇavam
În bărcile (false) similare ca nume cu - nau-nibhaiḥ nāma
inadecvatele activitățile iluzorii ale ritualurilor sacrificiale (ale urmării Datoriei Prescrise) - adṛḍhaiḥ karma-mayaiḥ kratubhiḥ
și care renunță la cunoaștere transcendentală - hitvā vidyām ānvīkṣikīm

vācālaṁ bāli¶aṁ stabdham
ajñaṁ paṇḍita-māninam
kṛṣṇaṁ martyam upā¶ritya
gopā me cakrur apriyam 5

Păstorii nu s-au purtat drăguț cu mine - gopāḥ cakruḥ apriyam me
Luându-l ca adăpost pe Krișna, un muritor - upā¶ritya kṛṣṇam martyam
Un copil prostuț, arrogant, care dă din gură - bāli¶am ajñam stabdham vācālam
Și care se crede un învățat - paṇḍita-māninam

eṣāṁ ¶riyāvaliptānāṁ
kṛṣṇenādhmāpitātmanām
dhunuta ¶rī-mada-stambhaṁ
pa¶ūn nayata saṅkṣayam 6
ahaṁ cairāvataṁ nāgam
āruhyānuvraje vrajam
marud-gaṇair mahā-vegair
nanda-goṣṭha-jighāṁsayā  7

(Adresându-se norilor)
Fiind intoxicați de opulența lor - avaliptānām ¶riyā eṣām
Și întăriți în suflet de Krișna - ādhmāpita ātmanām kṛṣṇena
Îndepărtati-le nebunia și îngâmfarea opulenței - dhunuta mada stambham ¶rī
Distrugându-le animalele - saṅkṣayam nayata pa¶ūn
Iar eu voi urma călărind pe elefantul meu Airavat - aham ca anuvraje āruhya nāgam airāvatam
Spre Vraja în compania zeului Vântului - vrajam marut-gaṇaiḥ
Ce are mare vehemență - mahā-vegaiḥ
Distrugând comunitatea păstorilor lui Nanda - jighāṁsayā nanda-goṣṭha

¶rī-¶uka uvāca
itthaṁ maghavatājñaptā
meghā nirmukta-bandhanāḥ
nanda-gokulam āsāraiḥ
pīḍayām āsur ojasā 8

¦rī ¦uka spuse, „Fiindu-le astfel ordonat de Indra - ¶rī-¶ukaḥ uvāca ittham ājñaptāḥ maghavatā
norii eliberați din legătura lor - meghāḥ nirmukta-bandhanāḥ;
au dat drumul asupra casei păstorilor lui Nanda - āsuḥ nanda-gokulam
cu toată puterea la torente de ploaie devastatoare - ojasā āsāraiḥ pīḍayām

Șrimad Bhagavatam 10.25.9-16 (Cantoul 10, Capitolul 2 Strofele 9-16)

Norii atacă locuitorii din Vraja, care-l iau ca adăpost pe Govinda
Prin puterea Sa yoghină Krișna ia măsurile de contracarare cuvenite
cu scopul de a-i distruge intoxicarea dată de opulența sa
precum și prostia și nebunia conform cărora Indra (alias Iehova) se crede Domnul lumilor

vidyotamānā vidyudbhiḥ
stanantaḥ stanayitnubhiḥ
tīvrair marud-gaṇair nunnā
vavṛṣur jala-śarkarāḥ 9

propulsați de puternicii zei ai vânturilor - nunnāḥ tīvraiḥ marut-gaṇaiḥ
iluminați de fulgere și bubuind datorită tunetelor - vidyotamānāḥ vidyudbhiḥ stanantaḥ stanayitnubhiḥ
au turnat cu grindină - vavṛṣuḥ jala-śarkarāḥ

sthūṇā-sthūlā varṣa-dhārā
muñcatsv abhreṣv abhīkṣṇaśaḥ
jalaughaiḥ plāvyamānā bhūr
nādṛśyata natonnatam 10

Norii au dat drumul fără încetare - abhreṣu muñcatsu abhīkṣṇaśaḥ
la coloane massive de torente de ploaie - sthūṇā sthūlāḥ varsa-dhārāḥ
apa inundând pământul care fusese acoperit - jala-oghaiḥ bhūḥ plāvyamānā
și nu s-a mai văzut sus și jos - na adṛśyata nataunnatam

aty-āsārāti-vātena
paśavo jāta-vepanāḥ
gopā gopyaś ca śītārtā
govindaṁ śaraṇaṁ yayuḥ 11

Animalele, păstorii și păstorițele tremurând – paśavaḥ gopāḥ ca gopyaḥ jāta-vepanāḥ
Datorită frigului și suferind datorită ploii excesive - śīta ārtāḥ ati-āsāra
Și a vântului excesiv, s-au dus - ati-vātena yayuḥ
Să-l ia ca adăpost pe Govinda (Krișna) - śaraṇam govindam

śiraḥ sutāṁś ca kāyena
pracchādyāsāra-pīḍitāḥ
vepamānā bhagavataḥ
pāda-mūlam upāyayuḥ 12

Tremurând și suferind datorită ploii - vepamānāḥ āsāra-pīḍitāḥ
(văcuțele) și-au acoperit copiii cu capetele și corpurile lor - pracchādya sutān śiraḥ ca kāyena
Și s-au apropiat de Domnul Transcendental - upāyayuḥ bhagavataḥ
Ale cărui picioare sunt Sursa (existenței) - pāda-mūlam

kṛṣṇa kṛṣṇa mahā-bhāga
tvan-nāthaṁ gokulaṁ prabho
trātum arhasi devān naḥ
kupitād bhakta-vatsala  13

O Kṛṣṇa, Kṛṣṇa, mare domn - kṛṣṇa kṛṣṇa mahā-bhaga
Domnia ta, te rog protejează comunitatea păstorilor - tvat-nātham arhasi trātum go-kulam
De zeul care este furios pe noi - devāt kupitāt naḥ
Doamne, tu ești protectorul celor devotați ție - prabho bhakta-vatsala

śilā-varṣāti-vātena
hanyamānam acetanam
nirīkṣya bhagavān mene
kupitendra-kṛtaṁ hariḥ  14

Văzându-i distruși și inconștienți - nirīkṣya hanyamānam acetanam
Datorită ploii, a grindinii și vânturilor puternice - varṣa śilā ati-vātena
Domnul Transcendental se gândi „Acestea au fost făcute - bhagavān hariḥ mene kṛtam
De furiosul Indra (Iehova) - kupita indra

apartv aty-ulbaṇaṁ varṣam
ati-vātaṁ śilā-mayam
sva-yāge vihate ’smābhir
indro nāśāya varṣati 15

Pentru că i-a fost deranjat sacrificiul - vihate sva-yage
Indra, neținând cont de anotimpul ploilor - indraḥ apa-ṛtu varṣam
(a trimis) o ploaie neașteptat de puternică - varṣati ati-ulbaṇam
Însoțită de vânturi puternice, grindină - ati-vātam śilā-mayam
pentru a ne distruge - asmābhiḥ nāśāya

tatra pratividhiṁ samyag
ātma-yogena sādhaye
lokeśa-mānināṁ mauḍhyād
dhaniṣye śrī-madaṁ tamaḥ 16

Ca urmare prin puterea mea yoghină - tatra ātma-yogena
voi lua măsurile de contracarare cuvenite – vidhim prati samyak
cu scopul de a-i distruge infatuarea dată de opulența sa - sādhaye haniṣye śrī-madam
precum și prostia și nebunia conform cărora se crede – tamaḥ mauḍhyāt māninām
Domnul lumilor - loka-īśa

Șrimad Bhagavatam 10.25.17-22 (Cantoul 10, Capitolul 2 Strofele 17-22)

Krișna ridică dealul Govardhan și păstorii intră cu ceea ce avea sub dealul ridicat

na hi sad-bhāva-yuktānāṁ
surāṇām īśa-vismayaḥ
matto ’satāṁ māna-bhaṅgaḥ
praśamāyopakalpate  17

Pentru că zeii Sura desigur nu sunt controlori aroganți – surāṇām na hi vismayaḥ
Ci sunt legați de existența în virtute - yuktānām sat-bhāva
Voi eradica falsa identificare, distrugând - mattaḥ praśamāya māna bhaṅgaḥ
Ceea ce este impur (în conducătorul zeiilor Suri, Indra, alas Iehova sau Zeus) - asatām

tasmān mac-charaṇaṁ goṣṭhaṁ
man-nāthaṁ mat-parigraham
gopāye svātma-yogena
so ’yaṁ me vrata āhitaḥ 18

De aceea voi proteja prin propria mea putere yoghină - tasmāt gopāye sva-ātma-yogena
comunitatea păstorilor care m-a luat ca Domn și adăpost - goṣṭham mat-nātham mat-śaraṇam
Și m-a cucerit - mat-parigraham
Acesta este jurămâmtul Meu - saḥ ayam me vrataḥ āhitaḥ

ity uktvaikena hastena
kṛtvā govardhanācalam
dadhāra līlayā viṣṇuś
chatrākam iva bālakaḥ 19

Vorbind astfel, Vișnu (Krișna) a ridicat  - iti uktvā viṣṇuḥ kṛtvā
Cu o singură mâna dealul Govardhan - ekena hastena govardhana-acalam
Și l-a ținut ca un copil ce ține în joacă o ciupercă  -dadhāra līlayā iva bālakaḥ chatrākam

athāha bhagavān gopān
he ’mba tāta vrajaukasaḥ
yathopajoṣaṁ viśata
giri-gartaṁ sa-go-dhanāḥ  20

Apoi Domnul Transcendental se adresă păstorilor - atha bhagavān āha gopān
„O mamă, tată și locuitori din Vraja - he amba tāta vraja-okasaḥ
Vă sfătuiesc să intrați astfel repede - upaja viśata yathā oṣam
În golul (de sub) deal împreună cu vitele -  gartam giri sa-godhanāḥ

na trāsa iha vaḥ kāryo
mad-dhastādri-nipātanāt
vāta-varṣa-bhayenālaṁ
tat-trāṇaṁ vihitaṁ hi vaḥ 21

În acest sens nu trebuie să vă fie teamă - iha na kāryaḥ trāsaḥ vaḥ
Că muntele îmi va cădea din mână - adri nipātanāt mat-hasta
Datorită vântului și-a ploii - vāta varṣa
Nu aveți nici cea mai mică frică -  alam bhayena
Acest (deal) este furnizat cu siguranță pentru a vă proteja - tat vihitam hi vaḥ trāṇam

tathā nirviviśur gartaṁ
kṛṣṇāśvāsita-mānasaḥ
yathāvakāśaṁ sa-dhanāḥ
sa-vrajāḥ sopajīvinaḥ  22

Și astfel având mințile liniște de Krișna - tathā mānasaḥ āśvāsita kṛṣṇa
Au intrat în golul (de sub munte) - nirviviśuḥ gartam
Făcându-se confortabili împreună cu averile - yathā-avakāśam sa-dhanāḥ
Turmele și celelalte ființe dependente de ei - sa-vrajāḥ sa-upajīvinaḥ