Cat e ajutor si cat neimplicare ?

catalina1, on 04 martie 2013 - 12:47, said:

Ahhhh, asta-i secretul.....

Sirius_B, on 04 martie 2013 - 12:46, said:

asa cum inveti tu pt medicina, intr-o pauza.

Ba chiar l-am recitit zilele astea ca mi-am amintit de el. Spre marea mea uimire, multe se contrazic cu rezultatul final si cu frustrarile tale de atunci si indemnurile, plus scarba incredibila fata de femeile care accepta tot felul de ajutoare de pe acest topic.
Acest topic e clar mai mult despre hai sa denigram muierile cu bone, menajere whateveruri si sa ne laudam cat stam noi cocosate in copiii nostri si in treburile casnice decat unde trasam linia.

Totusi, ce ma intriga pe mine, ce-i mai de dorit, relatia ta apropiata cu un copil si necesitatea ta de a te ocupa de absolut tot ce tine de el sau succesul lui ca si persoana?
Ca de foarte multe ori relatia ta de succes cu ce ( din punctul tau de vedere ) n-are absolut nicio legatura cu prosperitatea lui ca si persoana independenta de tine.

catalina1, on 04 martie 2013 - 12:46, said:

da catalina, era vorba de parinti care nu ezita sa stea inca 3 ore la job, dar ezita sa se implice mai mult in viata de familie.
era vorba despre faptul ca nu e suficient sa fim prezenti fizic unii pt altii, ca fiecare din noi are nevoie de rasfat din partea celor dragi, sub orice forma o putem arata.
si copiii cu atit mai mult, doresc sa -si simta parintii aproape, nu absenti intr-o continua goana pt ce pot avea sau ce pot deveni.

FCBK, on 04 martie 2013 - 12:54, said:

ai mult timp si oarecare indirjire.
nu incerca sa ma provoci ca nu stau sa-ti dau explicatii.
daca vrei sa intelegi ce am vrut sa spun pe acest topic, ok, daca vrei doar sa ma acuzi, nu ai nimerit bine.

FCBK, on 04 martie 2013 - 12:54, said:

vezi asta e problema ta, pleci din start cu idei preconcepute despre mine.
nu mi-ai dat nici o sansa de la inceput, ca stii tu mai bine ce am vrut eu sa insinuez.

Edited by ariadna_12, 04 March 2013 - 13:00.

FCBK, on 04 martie 2013 - 12:54, said:

Cred că tu cam exagerezi. N-a zis nimeni că tre să stăm cocoșate în copii și în oale ori că e rău să ai menajeră și bonă. Dimpotrivă, e chiar grozav dacă ți le poți permite. Era vorba pur și simplu despre faptul că e oarecum de dorit să nu vezi toate treburile casnice drept o corvoadă care te reține de la împliniri personale. Ele fac parte din viața cotidiană a majorității oamenilor și contribuie într-o măsură sau alta la bunăstarea familiei tale. Ceea ce nu înseamnă că femeia trebuie să cadă lată peste mop. În general treburile astea se împart și orice ajutor e binevenit.

Succesul copilului depinde în foarte mare măsură de sentimentul de siguranță și căldură pe care le-a avut din primii ani de viață. Succesul și prosperitatea materială sunt foarte ok, dar nici pe departe singurele obiective la care ar trebui să te gândești ca părinte. De exemplu, mi se pare important să-i ajuți să devină adulți puternici, siguri pe ei, echilibrați, să le dezvolți apetitul pentru cultură, curiozitatea, simțul estetic și altele din registrul ăsta. Ori pentru asta e nevoie să se simtă iubiți și protejați în copilărie, ceea ce înseamnă că e nevoie să știe că nevoile lor, de la schimbat pamperși până la făcut budinca preferată nu sunt pentru mamă niște corvezi pe care ar vrea să le paseze unei străine plătite.

Edited by Narcotango, 04 March 2013 - 14:01.

Nu era vorba de toate treburile casnice, cat de curatenie si preparatul mancarii a bebelusului, plus spalatul lui (din cand in cand).
Curatenia chiar nu vad cum te apropie spiritual de familie sau de oricine, asta mi se pare o corvoada absolut inutila pentru oricine ar face-o. Gatitul inteleg, de el nu am mentionat abslut nimic, vorbesc de gatit calumea, pentru persoane care pot fi alaturi de tine cand o fac sau sa fie pe deplin multumite de ceea ce ai gatit, nu de niste sosuri care-s absolut necesare pentru supravietuirea lui si oricum sforaie pe 8 parti cat se face/incalzeste.  
Pentru a se simti iubit si toate alea, e nevoie de mama alaturi, nu de ea frecand toaleta/frecand blenderul si schimbandu-ti absolut mereu ea pampersii.
Chiar e vreo diferenta enorma in a fi alaturi de copil si frecand si buda/incalzind pasta si a fi alaturi de copil si altcineva frecand bucataria si incalzind pasta?
Dupa logica aceasta( care se refera doar la niste chestii de menaj si este mult mai oribila ca asta include si interactiune si joaca si tot ce vreti ), copiii nu ar trebui sa fie trimisi in veci la gradinite, cel putin nu pana fac 7-8 ani. Ca si acolo alte tantici le dau de mancare, de multe ori ii si spala/ajuta sa se stearga la cur, se joaca cu ei, le spun poezii si-i fac sa se simta protejati.
Mi se pare ca se exagereaza ingrozitor importanta asta de a sta absolut mereu la curul copilului in absolut toate situatiile.
Eu sunt ferm convinsa ca are exact aceleasi sanse de a iesi cat se poate de OK ( indiferent de ce-o insemna asta ) si daca-ti vezi de ale tale si iti setezi niste prioritati in ceea ce-i priveste bunastarea.

Cum am zis, dupa ce creste, nu numa' ca ti se reduc "indatoririle" pentru ca poti sa incepi sa hranesti toata familia cu aceleasi feluri de mancare, da' poti sa si stai linistita si sa-ti vezi de ale tale cu el alaturi, jucandu-se cu tine sau bagandu-se in seama. Cand e mic si plange din toti plamanii din 2 in 2 ore ca i s-a mai intamplat ceva, mai greu cu relaxarea si facutul de toate cursiv.

FCBK, on 04 martie 2013 - 14:29, said:

Se pare ca sunt destule exagerari si pro si contra si vorbesc de generatia actuala.
Cred ca destule aveti prietene sau ati intrat pe forumuri ROZ ca sa intelegeti ca datorita atitor informatii despre cum ar trebui crescut copilul , se ajunge la exagerari.
Sunt unele care devin niste tigroaice si nu lasa nici partenerul sa faca cite ceva pt copil, considera ca e nevoie sa faca ele totul si permanent, ba chiar intrerup serviciul ani de zile pt copil.
Am numeroase exemple de mame la baiatul meu in clasa, care sunt casnice, desi copilul are 11-12 ani si ele undeva pe la 35.

Mi se pare o exagerare
Poate de aceea e si asa o mare aversiune fata de atiutdinea asta de dedicare exclusiva.
La fel de exagerat mi se pare si cele care fac un copil si n-au timp de el.

De aceea topicul asta nu face apologia exagerarilor de nici un fel, dimpotriva.

Alea-s lenese sinistre si n-are de-a face absolut deloc copilul cu nevoia lor de a sta acasa. Cel mai probabil l-au facut cu scopul de a putea sta acasa.

Nu stiu cum se face, dar, in general, fix alea care stau mai mult acasa se preocupa mai putin de copil (nu, nu includ aici curatenie + mancare).

Edited by catalina1, 04 March 2013 - 17:06.

Din punctul meu de vedere mi-e indiferent ca mama ma asteapta la ea cu o salata sau cu 5 feluri de mancare sau cu nimic. Tot ce vreau e sa ma imbratiseze cand imi deschide si sa aiba timp de mine atunci cand ma duc in vizita la ea. M-a chinuit destul cu mancarea o viata intreaga .
Iar daca i-as spune ca mi-e pofta de cozonac, zau ca mi-ar fi indiferent daca l-a facut ea sau daca a pus-o pe tanti Olguta sa-l faca, mie sa-mi dea cozonac lol.

Edited by Enigel, 04 March 2013 - 18:16.

catalina1, on 04 martie 2013 - 17:05, said:

loc comun.

Se ocupa mai putin de copil raportat la ce? La timpul pe care il au la dispozitie? Pai daca s-ar ocupa de copil 80% din timpul lor liber, ai vorbi de femei care nu traiesc decat prin sau pentru copilul lor. Scoala, lectii, curs de astrologie, curs de pian, curs de matematica, curs de dans, olimpiada, faza pe scoala si pe judet, notele la muzica sau la sport care ii strica copilului media generala ca saracutul nu poate alerga, ca poate raceste, and so on. Adica o candidata la trasul in teapa si decapitare cu toate rotile marfarului.

-Bai, Gigele, ce poti spune tu despre ma-ta?
-Pai face 3 feluri de mancare, imi spala si imi calca rufele si e mereu curat in casa.
-Bravo Gigel! Mai ionele, tata lu' Gigel, ce poti spune de nevasta-ta?
-Bai gateste dumnezeieste. Face niste sarmale cu mamaliga de te lingi pe degete si o cioorbbaaaaaa, mama, mama! Pai de aia ne-am cam si ingrasat. In rest, nimic de zis, mereu e curat luna in casa, are grija de asta micu' cu lectiile. Nevasta adevarata, ce sa mai!

Ce-am invatat noi copii, de aici? Ca nici unul nu o vede ca pe o femeie. Gigel are deja ideea de nevasta scrisa in scenariul vietii lui, iar Ionel baleste cu colegii de serviciu la decoletul "aleia de la HR" care vine mereu imbraca in ciuda pullii si e ca scoasa din reviste.

-Bai Marcele, ce poti spune tu despre ma-ta?
-Ba, e desteapta foc. Ma sparge la cap cu cartile ei, da' sunt multi care si acum o suna sa o intrebe cate ceva despre. Lucreaza la nu stiu sigur ce, dar mai pleaca uneori la ceva conferinte.
-Bravo Marcel. Mai Tudorele, tata lu' Marcel, tu ce poti spune de nevasta-ta?
-Bai, e o femeie cu care nu te plictisesti, cu care poti sa discuti nene si despre istorie, stii pasiunea mea, si despre multe altele. Pai numai ieri ne-am ciondanit vreo 3 ore despre un film, daca religia e sau nu factor de educatie, dupa care m-a pus pe liber ca a plecat la sala.

Cum vrea fiecare sa fie perceputa de familie? Ce vrea sa fie pentru familie? Implacabil fiecare va urma un scenariu, care i se potriveste mai mult, sau pe care il doreste mai mult. Cu avantaje si dezavantaje, desigur, dar pe care trebuie sa le si accepti (dezavantajele)

ariadna_12, on 04 martie 2013 - 14:41, said:

Ba tocmai ca ai exagerat, ti-am spus, ai admis, asa ca ........

Daca vezi, nu vorbi, daca vorbesti, nu scrie, daca scrii, nu semna, daca semnezi, nu te mira.

Daca exagerezi, se exagereaza, si nu te mira/supara ca se intampla.

Cat e ajutor? Cat ai nevoie sau cat iti poti permite.
Cat e neimplicare? Cat nu recunosti ca ai nevoie de ajutor ca sa iti poti petrece mai mult timp cu familia, nu pentru ea.

pierre_de_timp, on 04 martie 2013 - 18:49, said:

Ai dreptate si imi place cum ai pus problema in partea pe care nu am citat-o.
Legat de ce am citat: nu ma refeream la durata timpului petrecut cu copiii ci mai degraba la calitatea timpului petrecut impreuna. Experienta mea se reduce in principal la familii cu copii pana in 5-6 ani, dar eu am ramas un pic socata. Mult prea multe femei nu le vorbesc copiilor, ii trateaza mai degraba ca pe niste papusi sau animale de casa. Inteleg ca e foarte obositor, dar mi se pare foarte trist sa nu ai pic de rabdare cu copilul tau, sa nu fii in stare sa te joci deloc cu el. Relatia lor cu acestia se reduce la schimbat + hranit + pus in tarc cu jucarii + pupat.

Edited by catalina1, 04 March 2013 - 19:22.

catalina1, on 04 martie 2013 - 19:21, said:

Pai nu zisesi, femeie, ca alea care stau acasa se preocupa mai putin de copil? Si te-am intrebat comparativ cu ce. Cu alea care lucreaza, banuiesc. De aici discutia despre timp. Cat despre restul, poate si ele se preocupa de copil tot alea 4, maxim 5 ore pe zi. Nu vreau sa te intreb daca ai copii dar crede-ma, ca om adult, simti nevoia ca dupa un an, de exemplu, sa incepi sa vrei sa iti iei mintea inapoi, sa mai faci si ceva potrivit cu varsta ta intelectuala, sa depasesti macar cateva ore pe zi nivelul de gangaveala. Ce zici?

pierre_de_timp, on 04 martie 2013 - 19:34, said:

Pai sunt de acord
Da, cu alea care lucreaza comparam. Dar repet: nu e vorba de cantitate ci de calitate. Ma rog, poate m-am exprimat aiurea. Eu prin "a te preocupa de copil" se pare ca inteleg altceva, trebuia sa scriu mai clar.

Edited by catalina1, 04 March 2013 - 19:40.

poate e doar un efect al psihologiei lucrului deja dobandit. Las ca am eu timp sa ma joc cu el si mai incolo, gen.

catalina1, on 04 martie 2013 - 12:47, said:

Poate doar daca lucrezi la forum, sa depinda.

Enigel, on 04 martie 2013 - 18:15, said:

Cine e tanti Olguta?

pierre_de_timp, on 04 martie 2013 - 19:45, said:

Nu sunt neaparat de acord, dar pornesc de la ipoteza asta (sa nu ne complicam). O femeie cu ceva in cap si-ar da seama ca nu te joci cu copilul doar pentru placerea ta. Te joci in primul rand pentru ca asa invata el lucruri importante despre lumea in care tu l-ai adus (vorbesc aici de copii foarte mici). E de datoria ta de mama buna sa te joci cu copilul ala, chiar daca uneori e super obositor si pare fara sens.

Folosesc termenul "joaca" intr-un sens mai larg si cu sensuri diferite in functie de varsta copilului, sper ca e clar.

Am impresia ca iar am deviat de la subiectul initial, desi lucrurile sunt foarte legate intre ele.

Edited by catalina1, 05 March 2013 - 00:00.