SOBE de caramida, de zidarie, diverse sobe, focare

,,Șăz ogoit,, și nu face rabat de la calitate, s-au dus vremurile când moș Gheorghe făcea coșuri de fum din chirpici și toată lumea zicea că afumă teracota dar numai când bătea vântul dintr-o anumită direcție și nu știau care era cauza. Un coș bun îți oferă pe lângă siguranță în exploatare și o economie de lemne deoarece se ,,amorseaza,, mai repede....Părerea mea este să cumpărați un coș profesional......ieftin și bun nu există, valabil la orice nu doar la coșuri.....

 iordanici, on 05 septembrie 2016 - 15:24, said:

Sa speram ca cu cosul de fum ai fost lamurit, iar pentru restul intrebarilor ca sa nu poluam topicul de sobe, am postat aici: http://forum.softped...8#entry19805180

Hai sa mai zic si eu ceva pe aici..
E riscant sa faci o recomandare pentru cos de fum, nu stii cum se intelege si mai ales cum se pune in opera ..
De asta cei care fac recomandari, ca sa fie acoperiti, spun sa cumparati cosuri profesionale..
Caramida sa folosit pentru cosuri de sute de ani, nu are cum dintr-o data sa nu mai fie buna ...doar ca au aparut cosurile astea foarte scumpe...
Ca e mai comod sa cumperi produsul fabricat de-a gata  cu raspunderea producatorului , si montatorului  asta da ..ca e eficient sa se incalzeasca cosul rapid , asta da !..de asta sau inventat tot felul de solutii si la modelele  de caramida pentru cos..

De 4 ani am construit si eu un cos de inox de 15ml, dar cum nu am mai facut soba la parter si am trecut la cazan, care e montat la subsol , a trebuit sa-l lungesc(pe cos) cumva inca 2,5ml ...asa ca de  la iesirea din cazan am inceput constructia cosului pentru cei 2,5ml ..din caramida pentru cos...
Logic, aici sunt gazele cele mai fierbinti...de patru ani aceasta portiune de cos nu a suferit nici o modificare... asa ca nu as  putea eu sa-i zic cuiva sa nu faca cos din caramida

https://www.google.r...chrome&ie=UTF-8

 iordanici, on 05 septembrie 2016 - 15:24, said:

Desi intrebarea se refera la cosul de fum, fiind pe topicul de sobe eu v-as recomanda ceva.

Fiind casa pe structura usoara, fara inertie prea mare, ati putea construi un "recuperator" din caramida in care sa intre fumul ce iese din soba, astfel, veti reduce si din temperatura acestuia, reducand astfel riscul incendiului, si veti avea si caldura mai mult timp.
Daca ati putea zidi acest recuperator si intre cele 2 camere, impuscati 2 iepuri dintr-o lovitura, economisind astfel la factura electrica.

Revenind la cosul de fum, eu as recomanda un cos din inox, izolat. Usor ca si greutate, usor de montat, de curatat si sigur in exploatare.

Multumim tuturor pentru pareri/sfaturi. Am studiat si varianta unui cos ceramic sau din caramida, dar din motive de spatiu si pentru faptul ca un cos de inox e mai usor de montat (nu necesita tencuire fina, ca la cel ceramic, pentru a evita depunerea de funingine), de intretinut, etc, cred ca vom opta pentru aceasta varianta: http://www.construct...l-permeter.html.
Spor in toate!

Exista si variante mai ieftine si mai calitativ.
Spre exemplu, aici aveti o varianta inox-inox + izolatie mai groasa spre deosebire de cel din linkul anterior.
http://www.calorserv...___150#filtrare

Daca nu, gasiti in magazine de profile sau online, burlane din inox pentru interiorul casei si cosuri izolate pentru exteriorul acesteia.

 cheluakame, on 08 septembrie 2016 - 18:23, said:

Ar fi cateva mici diferente, cred...

http://www.calor.ro/...isa-tehnica.pdf
"SIGURANTA LA FOC
Siguranta la foc este garantata prin rezistenta cosului la o temperatura permanenta de 160 grade C si
ocazional cel mult o ora, la maximum 250 grade C ."


http://www.schiedel....-PERM__304_.pdf
Denumire 1 DN (80 – 300) T450 N1 W Vm L20050 G60

Edited by csomi, 08 September 2016 - 21:41.

Salutare,
Dupa cum citiva dintre cei de pe acest forum stiu, sunt unul dintre beneficiarii unui cazan de caramida cu care-mi incalzesc  un spatiu de locuit de cca 135mp din febr.2012 construit DIY cu ajutorul unor oameni de bine de aici carora cu aceasta ocazie le mai multumesc odata.

Datorita unei exploatari necorespunzatoare de acu doua ierni, trebuie acum sa-mi reconstruiesc focarul. A venit timpul si zilele acestea m-am apucat de spart. In toata aceasta perioada nu am avut nici o alta interventie cit de mica, adica cu alte cuvinte nu am curatat defel acest agregat. L-am exploatat si atit. Nu trebuie sa-mi spuneti ca nu am procedat corect, stiu asta, dar eu v-am spus ce am facut.

Pina acum s-a cam vorbit despre partile pozitive ale acestor agregate de zidarie, nu doresc sa le enumar din nou, se poate vedea in urma, acum as dori sa vorbim si despre cele slabe si voi vorbi despre constatarile mele. Va rog pe toti cei care doriti si aveti bunavointa sa o faceti, sa va spuneti parerea, buna sau rea, eu voi discerne si voi lua in considerare doar ceea ce voi considera eu corect chiar daca asta va fi gresit. In felul acesta imi asum deciziile fara a reprosa numanui nimic.

Sub nici o forma nu doresc sa schimb sistemul de incalzire cu un alt fel de agregat desi mi s-a spus nu o data sa-mi cumpar un cazan performant din comert. Poate, daca as avea posibilitatea sa-mi pun incalzire cu gaz as face-o dar si atunci as pastra si acest sistem.
Sotia mea este putin suparata ca ea nu poate face focul in acest cazan datorita greutatii lemnelor care sunt taiate la jumate de metru si sparte in bucati destul de mari si trebuie sa recunosc ca nici mie nu mi-e usor sa o fac mai ales ca trebuie sa le pui cu o singura mina si e cam greu sa le pui in focarul cam lung.
Anul acesta am hotarit sa le tai la dimensiuni mai mici pentru a nu mai fi acest inconvenient insa cum mie o masina de 10 m.steri imi ajunge cca.doi ani problema se va rezolva doar peste doua ierni ca mai am lemne pentru iarna viitoare din masina veche.

Mai demultisor am promis ca voi pune imagini cu starea schimbatorului din clopot cind voi desface zidaria pentru a-l curata. Din pacate nu prea am ce arata altfel decit s-a vazut si la altii, nici schimbatorul meu nu arata mai bine, dimpotriva poate mai rau, mai ales ca in ultimul an nu prea mi-a mai functionat arderea secundara. Insa daca am promis asta e...

Edited by luvio, 09 September 2016 - 09:52.

 luvio, on 09 septembrie 2016 - 09:49, said:

Multumesc @luvio pentru transparenta si de impartialitatea de care mereu ai dat dovada. Intotdeauna este de preferat amarul adevar decat dulcea minciuna. Cand suntem sinceri - este mai usor de gasit solutia in cazul unei erori. Spune-mi te rog, schimbatorul se mai poate curata? Cum sunt acele depuneri de pe el, ce reprezinta ele si ce proprietati au. Poti sa le descrii un pic, te rog? Elementii de fonta, din cate imi amintesc, erau la mana a doua asa-i?
Te gandesti doar sa-l rezidesti sau te-ai gandit si la ceva imbunatatiri?

Si eu sunt iara in modificari cu cazanul..(vorba nevesti-mii ...in fiecare toamna  pierzi  doua trei saptamani prin subsol cu soba ta...)

De fapt eram hotarat 100% sa-l las doar ca piesa de muzeu... si sa fac unul cu gazeificare  din inox ..
Cum am gasit la un pret accesibil doar o parte din materiale,si anume... doar  o coala groasa de 3mm  cu dimensiunea de 1500/3000mm pentru partea exterioara cu care imbrac mantaua de apa.. asta mi-ar fi deajuns,dar   pentru partile interioare ...din zona buncarului si a camerei de ardere cu sistemul convectiv am facut rost doar de  o foaie groasa  de 6mm si imi trebuie musai doua  la aceasta grosime,  ca sunt la dimensiunea de 1000/2000...si restul  de ce mai am nevoie ...teava . automatizari..
Asa ca daca mai dureaza cu materialele ...trebuie sa ma bazez tot pe cazanul de caramida pana am posibilitate sa pun in aplicare noul proiect ..
Daca anul trecut am modificat clopotul ,cu zidaria pe lat , anul asta am hotarat sa modific si buncarul ..deja l-am demolat bucata cu bucata  de sambata trecuta  ..  toata saptamana nu prea am putut face mare lucru , am mai adus ceva lemne...am mai curatat, recuperat la samota, ieri fiind sarbatoare am fost sa ma uit de samota ..cum am zis,o sa-l construiesc cu samota pe lat...si intra ceva bucati , noroc ca sa deschis Max si la noi si au la 3,2 ron bucata de samota. fata de 4ron la depozitele de constructii din zona...ei, nu-i mare lucru dar la 200 buc...scot adezivul/mortarul..
Am zidit anul trecut cu insomat si imi place cum se comporta, face priza buna si nu am gasit nici o fisura ...

M-am mai hotarat cu ocazia asta sa mut si cosul pe dinafara casei  ..deci voi face si un cos nou...din caramida ..

Edited by ciobimar, 09 September 2016 - 17:00.

 andreilesan, on 09 septembrie 2016 - 14:55, said:

Schimbatorul n-are nici un fel de problema. Pe el s-a depus un strat de funingine putin intarita ca un fel de zgura fina care a mers jos foarte usor. Da, caloriferul este de fonta la mina a doua insa dupa cum am spus e intr-o conditie foarte buna.

Agregatul ma gindesc sa-l rezidesc cu ceva modificari, modificari datorate efectelor pe care le-am sesizat eu cu ocazia demolarii.
Deci ma gindesc sa pastrez dimensiunile si marimea, dar sa renunt la rostul uscat deoarece am sesizat ca acolo este un punct slab dpdv al faptului ca permite dilatari mari care nu-si mai revin si astfel apar interspatii. Deasemenea trebuie sa fac astfel incit sa nu se mai poata dilata aiurea fanta din cenusar  unde de la un cm cum a fost initial sau facut 2-3 cm.

Voi renunta si la distributia aerului secundar in zona catalizatorilor deoarece si acolo a fost o zona sensibila unde caramizile sau desprins si au cazut in focar.
Cu alte cuvinte voi face un gen de ecofocar insa cu admisia aerului secundar nu lamelar ci prin multe orificii mici si apropiate decupate direct din partea superioara a caramizilor refractare. Va fi si fanta spre cenusar pentru a exista in continuare posibilitatea ca cenusa sa se evacueze usor eu neavind acces facil la fundul focarului pentru curatire.
Atasez si niste imagini cu dilatarile si fisurile care au aparut in focar.

Edited by luvio, 09 September 2016 - 20:27.

 csomi, on 08 septembrie 2016 - 21:27, said:

Sa traiti.

Din datele tehnice, intr-adevar sunt diferente, insa nu pot sa inteleg cum 2 cosuri, ambele din inox 304 pot avea rezistente la temperatura diferite. Cu atat mai mult cat cel de la calor are grosimea de 0.7 mm iar cel Schiedel doar 0.5 mm ...

Acum, misterioase sunt caile domnului

 cheluakame, on 09 septembrie 2016 - 20:59, said:

-Calorul are in descriere:

"Sunt realizate cosuri de fum cu pereti dubli si izolatie din vata minerala de 40 mm grosime, densitate de 55kg/m3 caserata in folie de aluminiu."

-Schidel Permeter dupa cate stiu foloseste Superwool 607(vata ceramica) la densitati de 96-128 kg/mc
http://www.proidea.h...kemeny_resz.pdf

Edited by csomi, 09 September 2016 - 21:58.

Ce mi s-a mai parut foarte interesant la focarul meu a fost faptul ca absolut toate caramizile de samota cu exceptia rindului de la cenusar s-au desprins foarte usor. Asta ma face sa cred ca adezivul folosit de mine respectiv hasit fie nu este ok fie eu am gresit ceva la punerea lui in opera. Pina si caramizile ceramice lipite cu lut in amestec cu nisip au avut priza mai puternica fiind nevoie sa dau cu ciocanul pentru a le dezlipi. La samota insa...nici nu s-a pus problema de asa ceva!

 luvio, on 09 septembrie 2016 - 20:18, said:

Multumesc. Daca ai avea sa pui si o poza-doua cu schimbatorul curatat ar fi bine.
La cazanele realizate mai recent, adica dupa cazanul d-tale, depunerile de pe schimbator s-au inlaturat cu peria de plastic, erau depuneri uscate, precum cenusa.. Adica nici nu a fost nevoie de desfacut tot '"fermuarul'", ci s-a rezolvat prin usitele de vizitare..

 luvio, on 09 septembrie 2016 - 20:18, said:

Te rog sa-mi amintesti ce fel de mortar refractar ai folosit?

 luvio, on 10 septembrie 2016 - 07:49, said:

Postand oarecum in acelas timp - mi-ai si raspuns. Multumesc. Eu nu cunosc proprietatile acestui mortar, dar am auzit cuvinte de lauda despre acesta si deacea as tinde sa cred ca ceva nu s-a respectat, poate chiar si temperatura de lucru recomandata

Sa-ti spun un secret .. la cazanele care urmeaza sa se realizeze in aceasta toamna (caci s-a dat drumul la cumparat materiale si accesorii) captuseala de samota din interiorul spatiului de ardere va fi asezata pe uscat, adica fara mortar refractar.. Sa vedem ce-o sa iasa..

Iar caramizile de samota de la cazanul d-tale ce marca au fost (nu la marca comerciala ma refer )?

 luvio, on 09 septembrie 2016 - 20:18, said:

 luvio, on 09 septembrie 2016 - 20:18, said:

Multumesc pentru poze, acum cu astfel de discutii topicul devine mai profi, caci se prezinta si efectele in timp si se pot trage concluzii. Uitandu-ma in focarul d-tale constat ca au fost ceva temperaturi acolo, daca au aparut asa deformari, doar ca o mai fi fost ceva acolo daca aceste dilatari au ramas la nivel de deformatii si nu au revenit la loc..

In aceasta toamna voi ajunge si la soba de la Poarta Alba sa facem o revizie si voi face si niste poze pe care le voi prezenta si aici, fiind dupa 5 ierni de exploatare..

Edited by andreilesan, 10 September 2016 - 08:05.

 andreilesan, on 10 septembrie 2016 - 07:53, said:

Am recitit instructiunile de folosire. In afara de faptul ca scrie ca stratul trebuie sa fie in grosime de 5-7 mm nu e nimic ce sa nu fi respectat in ideea ca eu am pus un strat mai subtire. Poate intensitatea focului la primele arderi, desi din cite-mi aduc aminte am facut focuri mici la inceput. Insa...

 andreilesan, on 10 septembrie 2016 - 07:53, said:

Si eu m-am gindit la o asemenea varianta la un moment dat mai ales dupa ce am vazut ca a functionat in iarna trecuta cu o parte din caramizi desprinse. Ba chiar am crezut ca e benefic dpdv al admisiei aerului secundar in focar. mai ales ca modul de constructie sustine foarte bine tavanul care nu e in pericol sa se surpe. Din acest motiv nici nu mai intentionez sa lipesc tavanul de peretii focarului ci sa-i asez pe un strat de vata ceramica.

 andreilesan, on 10 septembrie 2016 - 07:53, said:

Caramizile de samota au stantate pe ele A-CA75-2510

 andreilesan, on 10 septembrie 2016 - 07:53, said:

Am spus-o la timpul respectiv a fost vorba de exploatare necorespunzatoare. Focarul a fost forjat la maximum, fara a-i da posibilitatea sa se raceasca fiind alimentat non stop  citeva zile consecutiv pentru a se ridica temperatura rapid in casa. Asa ceva la mine in focar nu se va mai intimpla. Solutia ridicarii rapide a temperaturii va fi cu semineu transformat in racheta si posibilitatea scoaterii butoiului dupa utilizare astfel incit semineul sa arate profesional. Este cea mai convenabila solutie dpdv economic in opinia mea, mai ramine sa lipseasca sotia o saptamina de acasa sa nu avem discutii legate de mizeria care se face cu ocazia renovarii, sau o voi face la momentul cind vom innoi zugraveala din casa.
Si niste imagini cu schimbatorul...

Edited by luvio, 10 September 2016 - 08:51.

Dilatarile sunt  de la construirea cu zidaria pe cant...samota se dilata in ritm alert ..sub actiunea stresului termic...
Cum peretele e subtire in acea zona unde bate flacara  .. o caramida (luata in caz singular) ,e supusa caldurii pe toata suprafata  ei deodata...asa ca , unele caramizi se vor incalzi mai repede fata de altele si dilatandu-se  pe lungime si inaltime ...vor impinge catre cele in curs de incalzire sau chiar reci inca ..producandu-se tensiuni...la fel si cu contractarile/revenirile, ajunganduse la mici fisuri care se accentuiaza cu timpul...
De preferat zidaria pe lat , e supusa temperaturilor mari doar o latura mica din masivul caramizii.. si are timp  ca prin conductivitate, sa se uniformizeze temperaturile pe ansamblul focarului..dar asta ridica  cu mult  costurile unui cazan sau al unei sobe...

Edited by ciobimar, 10 September 2016 - 09:11.

Alungirea materialului datorata dilatarii termice depinde de temperaturile atinse si nu de viteza de incalzire a materialului sau raportul laturilor.. Cum noi avem tot interesul ca in focar sa se atinga temperaturi cat mai ridicate in timp scurt este esential sa se tina cont de dilatarile care se vor produce.

P.S. Incerc sa ma fac mai inteles. Cine studieaza aceste sobe va putea observa si in cartea lui Skolnik ca sunt focare cu samota pe cant subtire, dar si groasa.. Astea (captusirile) sunt in functie de puterea focarului. Daca focarul are o putere mica si peretii lui sunt mult prea masivi temperatura miezului de samota a focarului va atinge temperaturi mai mici prin urmare si dilatarile vor fi mai mici. Insa pentru ardere performanta avem nevoie de temperaturi cat mai inalte.. Unii producatori de focare folosesc materiale la elementele de inchidere (in deosebi tavanele focarelor cu ardere superioara) care au masa mica, acumulare termica mica, evident rezolvand si cu dilatarile prin spatiile speciale de compensare a dilatarilor.

Altfel spus trebuie corelate intre ele ca sa iasa bine. Ideal ar fi sa fie focarul din material refractar cu o masa de acumulare cat mai mica, care sa intre in regim de temperaturi inalte in timp scurt si sa poata sa tina in aceste conditii si 24 din 24, iar la racire (la oprirea sistemului) sa-si revina dimensional.

Edited by andreilesan, 10 September 2016 - 10:06.