Originea românilor

crisdiac, on Feb 18 2009, 16:22, said:

In mare masura iti dau dreptate in ceea ce vrei sa zici tu, dar nu pot sa nu spun ca exagerezi  
Din cele citate, ce sa intelegem, ca daca pana acum s-a plusat cu latinismul, acum trebuie sa mergem in cealalta extrema, doar ca sa fie strainii multumiti ?  Sa priceapa si ei ce la spunem ?

Desigur ca sintem o insula de latinitate, indiferent de originea etnica, pentru ca fara indoiala vorbim o limba romanica, deci cel putin din acest punct de vedere.
Nu trebuie sa ne adaptam inculturii unor occidentali care nu cunosc insule etnice, daca vor sa vada insule adevarate ce ar zice de Mordvini, Marii, Komii din Rusia, sau chiar rasiale, Ainu din Japonia sau triburile de origine greaca din nordul Indiei ?  Balcanii au fost intodeauna o babilonie, asa s-a facut ca au ramas albanezi, greci, turci, slavi, aromâni, bineinteles nu scutiti de influente.

Quote

Oho, dar stii de cand au românii nume de familie ?  

Quote

Aici iti dau dreptate 100%
Pentru sînt pledează si forma populară - regională îs.
Apoi cel mai de groază mi se pare sa scriu rîu (Lat. rivus) sau rîde (Lat. ridere) cu  din A  
Si situatia se complica la cuvinte compuse, ca reîncepe, neîntrecut, preaînțelept, etc

Tot va atrag atentia si ca "muiere" este un fel de a-si numi nevasta la tara in dialectul pugliez.
Alt aspect foarte interesant este ca unele cuvinte pornind de la o baza comuna latina, s-au specializat in cursul secolelor pentru a defini cuvinte diferite iar tot intr-un domeniu comun.

In romaneste voi ii ziceti unei tinere "Fata"

Ori in Italiana "Fata" inseamna vrajitoare, o vrajitoare buna din basme populare.

In dialectul de la Roma "Fata" inseamna "femeie tanara si buna", cind trec pe strada foarte adesea fetile cele mai frumoase sunt strigate de catre romani de la Roma "ahhh fataaaa,quanto sei bona!"---->"ba fataaa esti bunaaa"

Edited by marcuzzzo, 19 February 2009 - 11:53.

Fabris, on Feb 19 2009, 06:11, said:

Recomand Vasile Parvan pentru Dacia pre-romana. Acolo poti gasi elemente pentru "poza".

Quote

Chestia cu coistobocii am scos-o din lectura, domnule... Un rege al lor mort avea vaduva la Roma impreuna cu doi dintre fii... Toti au nume tracice, atat de tracice ca sunt reprezentative... Este o sursa din lapidariumul roman.

Quote

Culturile arheologice au variatii in timp. Influente sarmatice semnificative se gasesc si in Ardeal in timpurile mai vechi (vezi Agatarsii).
Nu am afirmat nicaieri exclusivitatea dacica in regiunea in cauza. Sinteza culturala atribuita carpilor este o buna ilustratie. Si o buna mostra de comportament in aspectele etnice...

Quote

Nu sunt familiar cu stadiul cercetarilor arheologice privind epoca fierului in Slovacia. Nu ma agat de asa ceva. Prezenta dacilor la Vest sau NV de Tisa se poate atribui probabil expansiunii din vremea lui Burebista. Nu mi se pare ceva de mirare dar nici foarte important, nici semnificativ pentru istoria romanilor.

Quote

Afirmatia asta se bazeaza pe recensamantul ala?  

Quote

Identitatea etnica la timpul ala este mai putin relevanta azi. Pe noi ne intereseaza aspectele culturilor arheologice, situatia politica a timpului si chestiunile lingvistice. Astea toate se intersecteaza cu aspectele etnice asa cum se prezentau ele in timpul ala, dar nu exista o relatia de incluziune totala. Putem avea neamuri de dacofoni care se identificau etnic aparte, neamuri de oameni aflati in diverse stadii de integrare in comunitati dacofone sau invers: dacofoni integrati in alte comunitati.
Asta nu modifica chestiunea hotaratoare: puterea politica dacica, spatiul dominat si ocupat efectiv de daci (prin daci intelegem primele doua categorii amintite mai sus) si existenta limbii/ idiomurilor dacice.

Fabris, cu tine am mai avut discutia asta, ma rog, in alte coordonate, dar pe aceeasi structura. Putem demonta usor mitul unei Dacii monoetnice mari si uniforme, dar nu putem desfiinta realitatea istorica pe care o arata neamul dacilor.
Desi e adevarat ca nu stim foarte multe despre aspecte importante ale vietii dacilor stim suficient incat sa nu cadem in extrema opusa mistificarii facute in timpul lui Ceausescu...

Morosanul, on Feb 19 2009, 09:51, said:

la voi DEX, la noi Garzantilinguistica este o comoara pentru a cauta etimologia cuvintelor:

tegola
Sillabazione/Fonetica [té-go-la]
Etimologia Dal lat. tegula(m)--->TEGULAM

Garzantilinguistica

Morosanul, on Feb 19 2009, 10:51, said:

La noi în sat „țiglă” înseamnă pisc. Țiglei de pe casă i se spune „șirepură”, pare a fi cuvânt latinesc (aluzie la așezarea în șir). Totuși casele se acoperau cu șindrilă sau cu paie. Alt materiale de construcție latinesc: arină (lutul sau nisipul pe post de pardoseală). În țara românilor din Câmpia Transilvanie (între Someșuri și Mureș), cărămida nu s-a folosit decât în secolul al XX-lea (o dată cu betonul). Se construia din lemn, de către  cei bogați și din vaioage (cărămizi nearse)  - cei mai scăpătați, și direct din chirpici, se spune „din pământ” (argilos)  - cei mai săraci. Așa că aș vrea să îmi răspundă domnii daciști cum să se păstreze „later” (cărămidă în latină) când nimeni nu mai știa ce-i aia?

Leinarius, on Feb 19 2009, 11:54, said:

Cred că folosești cuvinte („identate etnică”, „neamul dacilor”) al căror sens mie îmi scapă.

Edited by Pierde_verile, 19 February 2009 - 12:20.

Morosanul, on Feb 19 2009, 11:25, said:

Referitor la ortografie: poate fi pentru un om educat o oroare sa scrie piine in loc de paine, ciine in loc de caine, mai ales in forma asta fara diacritice.
De asmenea oribil este si "râu" si "râd" in loc de rîu si rîd.

Eu unul aș alege scrierea etimologica. Dar unii sunt avocații simplitatii în scriere, așa că preferă scrierea ultra-simplificată...
Dacă citiți volumele de poezie ale lui Eminescu cu ortografia originală veți întâlni o scriere care mie mi se pare foarte plăcută, etimologică.

Oricum contează doar în plan secund ortografia, ea este un martor al evoluției societății românești.

Pierde_verile, on Feb 19 2009, 12:09, said:

Diogene... Ce anume îți scapă...
Azi nu sunt cazuri de comunități care se identifică etnic distinct de alte comunități cu care împărtășesc aceeași origine si limbă?
Atunci era și mai pronunțată tendința.

Leinarius, on Feb 19 2009, 12:20, said:

Aia etimologica e frumoasa, dar recunoaste ca e complicata, pantru cuvinte mai putin uzuale nici noi nu am sti sa le scriem.
Mai bine ar fi luat o litera neutra, de exemplu î din e  

tihomir, on Feb 19 2009, 01:11, said:

FONDUL DE CUVINTE ROMÂNEȘTI, cu etimon daco-apulic, latin, PRESUPUS ROMAN (plus 280 listate mai sus)

1.AD-A
2.AD VIX-ABIA
3.ECCE ILLU-ACEL
4.ECCE ISTU-ACEST
5.ACCUBILARE-ACIUI
6.ECCUM HACE-ÎNCOACE
7.ECCUM ILLOC-ACOLO
8.ACCOPERIRE-ACOPERI
9.ACRUS-ACRU
10.ACTUM-ACT
11.ECCUM MODO-ACUM
12.AQUARE-ADĂPA
13.AD APOSITUM-ADĂOST
14.AD ASTARE-ADĂSTA
15.ADAUGERE-ADĂUGA
16.AD DE VERUM-ADEVĂR
17.ADILIARE-ADIA
18.AD DE IN ILLA HORA-ADINEAORI
19.ADUNCUS-ADÂNC
20.ADDORMIRE-ADORMI
21.ADDUCERE-ADUCE
22.ADDUMBRARE-ADUMBRI
23.ADUNARE-ADUNA
24.ADFORAS-AFARĂ
25.AFFENARE-AFÂNA
26.AFFLARE-AFLA
27.AD FUMARE-AFUMA
28.ACCAPTIARE-AGĂȚA
29.AGILIS-AGER
30.AD HICCE-AICI
31.AD ISTUM-AIEST
32.ALIUBIREA-AIUREA
33.ADJUNARE-AJUNA
34.ADJUNGERE-AJUNGE
35.ADJUTARE-AJUTA
36.ADJUTOR-AJUTOR
37.ILLUM, ILLAM-AL, A
38.ALBUS-ALB
39.ALBASTER-ALBASTRU
40.ALVEA-ALBIE
41.ALEGERE-ALEGE
42.ALLARGARE-ALERGARE
43.ALLENARE-ALINA
44.ALLENTARE-ALINTA
45.ALTERUM-ALT
46.ALTARIUM-ALTAR
47.ALTITUDO-ALTITUDINE
48.ALTERAMENTE-ALTMINTERI
49.ALTER-ALTUL
50.ALEVATUS-ALUAT
51.LUBRICARE-ALUNECA
52.ALLONGARE-ALUNGI
53.AMARUS-AMAR
54.AMMAGIRE-AMĂGI
55.AMARIRE-AMĂRÂ
56.AMMINACIARE-AMENINȚA
57.AMMIXTICARE-AMESTECA
58.AMMATIRE-AMEȚI
59.AD MEDIAM DIEM-AMIAZĂ
60.AMINDEI-AMÂNDOI
61.MANUALE-AMNAR
62.AMMORTIRE-AMORȚI
63.AD MODO-AMU
64.AMMUTIRE-AMUȚI
65.ANNO-AN
66.ANNINARE-ANINA
67.ANNO TERTIO-ANȚĂRȚ
68.AQUA-APĂ
69.APPENSARE-APĂSA
70.AQUATOSUS-APĂTOS
71.APPLICARE-APLECA
72.AD POST-APOI
73.APPREHENDERE-APRINDE
74.AD ROPE-APROAPE
75.PPROBARE-APROBA
76.APPROPIARE-APROPIA
77.AUCUPARE-APUCA
78.APPONERE-APUNE
79.AERAMEN-ARAMĂ
80.ARRECTARE-ARĂTA
81.ARBORETUM-ARBORET
82.ARDERE-ARDE, ARS
83.AREA-ARIE
84.ARMA-ARMĂ
85.ARSURA-ARSURĂ
86.ARSICIA-ARȘIȚĂ
87.ERUNCARE-ARUNCA
88.AUSCULTARE-ASCULTA
89.ABSCONDERE-ASCUNDE
90.ASSIMILARE-ASEMĂNA
91.ASPRE-ASPRU
92.EX-TEMPERARE-ASTÂMPĂR
93.ASTRUM-ASTRU
94.ASSTUPARE-ASTUPA
95.ASSUDARE-ASUDA
96.ADSUPRA-ASUPRA
97.ECUM SIC-AȘA
98.ASSEDIARE-AȘEZA
99.ASTECTARE-AȘTEPTA
100.ASTRENERE-AȘTERNE
101.ATTINGERE-ATINGE
102.ECCUM TANTUM-ATÂTA
103.AD TUNCCE-ATUNCI
104.ATTENERE-AȚINE
105.ATTEPIRE-AȚIPI
106.ATTITIARE-AȚÂȚA
107.AUT-AU
108.AUDIRE-AUZI
109.HABERE-AVEA
110.HAC DIE-AZI
111.ILLUM-ĂLA
112.ISTUM-ĂSTA
B
113.BAJULA-BAIERĂ
114.BABA-BALE
115.BARBA-BARBĂ
116.BATTUERE-BATE
117.BATTITURA-BĂTĂTURĂ
118.BETRANUS-BĂTRÂN
119.BIBERE-BEA
120.BIBITUS-BEAT
121.BARBATUS-BĂRBAT
122.BERBEX-BERBEC
123.BIBITURA-BĂUTURĂ
124.BENE-BINE
125.BASILICA-BISERICĂ
126.BLASTIMARE-BLESTEMA
127.BLANDUS-BLÂND
128.BURSA-BOAȘE
129.BAPTIZARE-BOTEZA
130.BRACHIUM-BRAȚ
131.BRACHIALE-BRĂȚARĂ
132.BRANCA-BRÂNCI
133.BUCCATA-BUCATĂ
134.BUCCA „gură”-BUCĂ „fesă”
135.BUCINUM-BUCIUM
136.BUCINARE-BUCIUMA
137.BONUS-BUN
138.BONITAS-BUNĂTATE
139.UMBULICUS-BURIC
C
140.QUAM-CA
141.QUIA-CA(SĂ)
142.CALDUS-CALD
143.CALENDARIUM-CALENDAR
144.CAPUT-CAP
145.QUALIS-CARE
146.CALAMULUS-CARÂMB
147.CARO, CARNIS-CARNE
148.CAUSA-CAUZĂ
149.QUOD-CĂ
150.CADERE-CĂDEA
151.CABALARIS-CĂLARE
152.CALIS-CALE
153.CALDURA-CĂLDURĂ
154.CAPITARE-CĂPĂTA
155.CAPITANEUM-CĂPĂTÂI
156.CAPITINA-CĂPĂȚÂNĂ
157.CARRARE-CĂRA
158.CANUTUS-CĂRUNT
159.CASCARE-CĂSCA
160.OCCASIONARE-CĂȘUNA
161.CONTRA-CĂTRE
162.CATTA-CĂTUȘE
163.CAVUS-CĂUȘ
164.CAUTARE-CĂUTA
165.QUID-CE
166.CIRCINUS-CEARCĂN
167.CAECIA-CEAȚĂ
168.CIRCUS-CERC
169.CERCARE-CERCA
170.CERCELUS-CERCEL
171.CIRCITARE-CERCETA
172.QUAORERE-CERE
173.CERNERE-CERNE
174.CERTARE-CERTA
174.CERTUS-CERT
175.CLAGUM-CHIAG
178.CLAVIS-CHEIE
179.CLAMARE-CHEMA
180.CLARUS-CLAR
181.CLINGA-CHINGĂ
182.CENARE-CINĂ
183.CINCUE-CINCI
184.QUENE-CINE
185.CICCUM-CIUCURE
186.CYMA-CIUMĂ
187.CIBRUM-CIUR
188.CYTOLA-CIUTURĂ
189.QUANDO-CÂND
190.CANTARE-CÂNTA
191.CANTICUM-CÂNTEC
192. CARNACIUS-CÂRNAT
193.CASTIGARE-CÂȘTIGA
194.QUOTIS, CATA-CÂT, CÂTE
195.COQUERE-COACE
196.COMA-COAMĂ
197.COXA-COAPSĂ
198.CHORDA-COARDĂ
199.CONSUERE-COASE
200.COSTA-COASTĂ
201.COLEUS-COI
202.CUCTUS-COPT
203.COLOSTRA-CORASLĂ
204.CORONA-COROANĂ
205.CORVODA-CORVOADĂ
206.COSSUS-COȘ, BUBĂ
207.CUBITUS-COT
208.CREPARE-CRĂPA
209.CREPATURA-CRĂPĂTURĂ
210.CRISTA-CREASTĂ
211.CREDERE-CREDE
212.CREDENTIA-CREDINȚĂ
213.CEREBELUM-CREIER
214.CRESCERE-CREȘTE
215.CRUX-CRUCE
216.CRUDUS-CRUD
216.CRUENTUS-CRUNT
217.CRUENTARE-ÎNCRUNTA
218.CUM-CU
219.CUCUS-CUC
220.CONQUIRERE-CUCERI
221.CUCULLUS-CUCUI
222.CONFUNDARE-CUFUNDA
223.COGITARE-CUGETA
224.CUNEUS-CUI
224.CALLOCARE-CULCA
225.COLLIGERE-CULEGE
226.QUOMO-CUM
227.COGNATUS-CUMNAT
228.COMPARARE-CUMPĂRA
229.COMPAUTUS-CUMPĂT
230.COGNOSCERE-CUNOAȘTE
231.CORONA-CUNUNĂ
232.CUPPA-CUPĂ
233.COMPREHENDERE-CUPRINDE
234.COCTORIUM-CUPTOR
235.CULUS-CUR
236.CURARE-CURAT
237.CURERE-CURGE
238.CURENDO-CURÂND
239.CURTIS-CURTE
240.CONSOCERUM-CUSCRU
241.ECCU TALIS-CUTARE
242.COTIS-CUTE
243.COTTIZARE-CUTEZA
244.CONTRIBULARE-CUTREIERA
245.CONTREMULARE-CUTREMURA
246.CONVENIRE-CUVENI
246.CONVENIENTIA-CUVIINȚĂ
247.CONVENTUM-CONVENȚIE
D
248.DARE-DA
249.DEBITORIUS-DATOR
250.DAMNUM-DAUNĂ
251.DERAMARE-DĂRÂMA
252.DE-DE
253.DIGITUS-DEGET
254.DEGERARE-DEGERA
255.DEPREHENDERE-DEPRINDE
256.DEPONERE-DEPUNE
257.DENSUS-DES
258.DISCLUDERE-DESCHIDE
259.DISPARTIRE-DESPĂRȚI
260.DESPERARE-DISPERA
261.DESPICARE-DESPICA
261.DESERTUM-DESERT
262.DISERARE-DEȘIRA
263.DE-EXCITUS-DEȘTEPT
264.DISBRACARE-DEZBRĂCA
265.DISGLACIARE-DESGHEȚA
266.DISGLUBICARE-DESGHIOCA
267.DISMERDIARE-DESMIERDA
268.DE HORA-DOAR
269.DUI-DOI
270.DOMINUS-DOMN
271.DORMIRE-DORMI
272.DORSUM-DOS  
273.DIRECTUS-DREPT
274.DUCERE-DUCE
275.DULCIS-DULCE
276.DE POST-DUPĂ
277.DOLARE-DURA-
278.DURARE-DURATĂ
279.DOLERE-DUREA
E
280.ILLUM-EL
281.AETERNUS-ETERN
282.AEVUM-EV
F
283.FACULA-FĂCLIE
284.FAMA-FAIMĂ
285.FALX-FALCĂ
286.FAMILIA-FAMILIE
287.FACTUM-FAPT
288.FASCIA-FAȘĂ
288.FETA-FATĂ
289.FACIES-FAȚĂ
290.FARINA-FĂINĂ
291.FACTURA-FĂPTURĂ
292.FETUS-FĂT
293.FABER-FAUR
294.FEMINA-FEMEIE
295.FABRICARE-FERECA.
296.FELIX-FERICE
297.PHARMACUM-FARMEC
298.FIRE-FI
299.FEL-FIERE
300.FEBRIS-FIOR
301.FILUM-FIR
302.FILIUS-FIU
303.FACULA-FLACĂRĂ
304.FLOCUS-FLOC
3O5.FLUVIUS-FLUVIU
306.FAMEN-FOAME
307.FORTE-FOARTE
308.FRAGILUS-FRAGED
309.FRATER-FRATE
310.FRAGMENTARE-FRĂMÂNTA
311.FREMITUS-FREAMĂT
312.FRICARE-FRECARE
313.FRIGUS-FRIG
314.FRIGERE-FRIGE
315.FRINGERE-FRÂNGE
316.FORMOSUS-FRUMOS
317.FRONS-FRUNTE
318.FUGA-FUGĂ
319.FUNDUS-FUD
320.FURARE-FURA
321.FURIA-FURIE
322.FURTUM-FURT
G
323.GALBINUS-GALBEN
324.CAVUS-GĂVAN
325.GEMINUS-GEAMĂN
326.GENA-GEANĂ
327.GENICULUM-GENUNCHI
328.GELU-GER
329.GLOMUS-GHEM
330.GENER-GINERE
331.GINGIVA-GINGIE
332.GALBULUS-GRANGUR
333.CRASUS-GRAS
334.GRAVIS-GREU
335.GRANDINARE-GRINDINĂ
336.GROSSUS-GROS
337.GULA „gâtlej, gât”-GURĂ
338.GUSTUS-GUST
339.GEUSIE-GUȘĂ
340.GUTTUR „gât”-GUTURAI
H
341VOLVERE-HOLBA
342.CHOLERA-HOLERĂ
I
343.ESCA „hrană”-IASCĂ
344.HIC CE-ICI
345.LINEA-IE
345.HERI-IERI
346.LIBERTARE-IERTARE
347.ISTUS-IEST, IASTĂ
348.EXIRE-IEȘI
349.INCENDUM-INCENDIU
350.ANELLUS-INEL
351.ANIMA-INIMA
352.IPSUS-INS
353.INSULA-INSULĂ
354.INTRARE-INTRA
355.LICIUM-IȚĂ
Î
356.IMBIBITARE-ÎMBĂTA
357.IMBRACARE-ÎMBRĂCA
358.IMBUCCARE-ÎNBUCA
359.IMBACARE-ÎMPĂCA
360.IMPERATOR-ÎMPĂRAT
361.IMPARTIRE-ÎMPĂRȚI
362.IMPEDICARE-ÎMPIEDICA
363.IMPINGERE-ÎMPINGE.
364.IMPROMUTARE-ÎMPRUMUTA
365.IMPUNGERE-ÎMPUNGE
366.IN-ÎN
367.IN AB ANTE-ÎNAINTE
368.IN ALTUM-ÎNALT
369.UNCUAM-ÎNCĂ
370.INCABALICARE-ÎNCĂLICA
371.INCAPERE-ÎNCĂPEA
371.INCARRICARE-ÎNCĂRCA
372.INCIPERE-ÎNCEPE
373.IN CIRCARE-ÎNCERCA
374.QUIETUS-ÎNCET
375.QUETARE-ÎNCETA
376.INCLAVARE-ÎNCHEIA
377.INCLUDERE-ÎNCHIDE
378.INCLINARE-ÎNCHINA
379.INCENDERE-ÎNCINGE
380.IN CECUM HOCE-ÎNCOACE
381.IN CONTRA UBI-ÎNCOTRO
382.INCUNCARE-ÎNCUIA
383.COMMITERE-ÎNCUMETA
384.IN DE RETRO-ÎNDĂRĂT
385.IN DE MINARE-ÎNDEMNA
386.IN DENSARE-ÎNDESA
387.IN DURARE-ÎNDURA
388.IN FASCIOLARE-ÎNFĂȘURA
389.INFIGERE-ÎNFINGE
390.INFRANGERE-ÎNFRÂNGE
391.INFOLICARE-ÎNFULECA
392.ANGELUS-ÎNGER
393.INGLUTIRE-ÎNGHIȚI
394.INGANNARE-ÎNGÂNA
395.ANGUSTUS-ÎNGUST
396.INJURARE-ÎNJURA
397.INNOTARE-ÎNOTA
398.IN SELLARE-ÎNȘEUA
399.INTERITARE-ÎNTĂRÂTA
400.INTITIARE-ÎNTEȚI
401.INTENDERE-ÎNTINDE
402.INTINGERE-ÎNTINGE
403.ANTANEUS-ÎNTÂI
404.INTORQUERE-ÎNTOARCE
405.INTORTICOLARE-ÎNTORTOCHEA
406.INTER-ÎNTRE
407.INTEROGARE-ÎNTREBA
408.INTEGER-ÎNTREG
409.INTELIGERE-ÎNȚELEGE
410.INTELECTUS-ÎNȚELEPT
411.INVICIARE „viciu”-ÎNVĂȚA
412.VINCE-ÎNVINGE
J
413.JOCUS-JOC
414.JOVIS-JOI
415.DEOSSUM-JOS
416.JUDEX-JUDE
417.JUGUM-JUG
418.JUVENUS-JUNC
419.JUGULARE-JUNGHIA
420.JURAMENTUM-JURĂMÂNT
L
421.ILLAC-LA
422.LAVARE-LĂIA, LA, LĂTURI
423.LACUS-LAC
424.LACRIMA-LACRIMĂ
425.LACTIS-LAPTE
426.LARGUS-LARG
427.LATUS-LAT
428.LATORA-LATURĂ
429.LAQUEUS-LAȚ
430.LAXARE-LĂSA
431.LAUDARE-LĂUDA
432.LIGARE-LEGA
433.LIXIVA-LEȘIE
434.LINGUA-LIMBĂ
435.LIMPIDUS-LIMPEDE
436.LENUS-LIN
437.LINGERE-LINGE
438.LANGUOR-LINGUARE
439.LINGULA-LINGURĂ
440.LINEA-LINIE
441.LITTERA-LITERĂ
442.LANGHIDUS-LÂNCED
443.LANGUM AD-LÂNGĂ
444.LECARE-LUCI
445.LUMINOSUS-LUMINOS
446.LUMINARIA-LUMÂNARE
447.LUBRICARE-LUNECA
448.LONGUS-LUNG
449.LUNIS-LUNI
450.LUCTARE-LUPTA
M
451.MACER-MACRĂ
452.MAGIS-MAI
453.MAMMA-MAMĂ
454.MARGO-MARGINE
455.MARTYR-MARTIR
456.MARTIS-MARȚI
457.MENSA-MASĂ
458.MATIA-MAȚ
459.MACHINARI-MĂCINA
460.MATTEUCA-MĂCIUCĂ
461.MEDULLARIS-MĂDULAR
462.MEDULLA-MĂDUVĂ
463.MAGISTER-MĂIESTRU
464.MANUNCLUS-MĂNUNCHI
465.MARGELLA-MĂRGEA
466.MERITARE-MĂRITA
467.MINUTUS-MĂRUNT
468.MAXILLA-MĂSEA
469.MENSURARE-MĂSURA
470.AMITA-MĂTUȘĂ
471.MILIUM-MEI
472.MERGERE „a se scufunda”-MERGE
473.MERENDA-MERINDE
474.MASTICARE-MESTECA
475.MEUS, MEA-MEU, MEA
476.MEDIA-MIAZĂ
477.MILLE-MIE
478.MIER-MIERIU
479.MEDIUS-MIEZ
480.MEDIUS LOCUS-MIJLOC
481.MENTIO-MINCIUNĂ
482.MENS-MINTE
483.MENTIRI-MINȚI
484.MIRIONIS-MINUNE
485.MIRARI-MIRA
486.MISELLUS-MIȘEL
487.MANE-MÂINE
488.MINARI-AMÂNA
489.MANUS-MÂNĂ
490.MANDUCARE-MÂNCA
491.MANERE-MÂNEA
492.MANGANIARE-MÂNGÂIA
493.MANIA-MÂNIE
494.MOLLIS-MOALE
495.MORS-MOARTE
496.MONUMENTUM-MORMÂNT
496.MORTUUS-MORT
497.MORTARIUM-MORTAR
498.MORTICINA-MORTĂCIUNE
499.MUTULUS-MUCHIE
500.MUCCI-MUCI
501.MUGIRE-MUGI
502.MULIER-MUIERE
503.MULTUS-MULT
504.MORIRI-MURI
505.MUSTUM-MUST
506.MUSTACEA-MUSTAȚĂ
507.MOSTRARE-MUSTRA
508.MUSCUS-MUȘCHI
509.MUTUS-MUT
510.MUTARE-MUTA
N
511.NARIS-NARĂ
512.NASUS-NAS
513.NASCERE-NAȘTERE
514.NATUS-NAT
515.NIX-NEAUA
516.NEVUS-NEG
517.NIGER-NEGRU
518.NEPOS-NEPOT
519.NERVUS-NERV
520.NITIDUS-NETED
521.NEC ALIUBI-NICĂIERI
522.NEQUE-NICI
523.NEMINEM-NIMENI
524.NE MICA-NIMIC
524.NINGERE-NINGE
524.NESCIO QUALIS-NISCAI
525.NESCIO QUID-NIȘTE
526.NODA-NOADĂ
527.NODUS-NOD
527.NOS-NOI
528.NURUS-NORĂ
529.NOSTER-NOSTRU
530.NOVUS-NOU
531.NOVEM-NOUĂ
532.NON-NU
533.NUX-NUCĂ
534.NUMERUS-NUMĂR
535.NOMEN-NUME
536.NONUS-NUN
537.NUTRICIUM-NUTREȚ
O
538.OVIS-OAIE
539.OLLA-OALĂ
540.HORA-OARĂ
541.HOSPES-OASPETE
542.HOSTIS-OASTE
543.OCULUS-OCHI
544.HOMO-OM
545.OCTO-OPT
546.HORA-ORĂ
547.ORBUS-ORB
544.ABSUNGIA-OSÂNZĂ
545.HOSPITARE-OSPĂTA
P
546.PACIS, PAX-PACE
547. PALEA-PAI
548.PALMA-PALMĂ
549.PINNA-PANĂ
550.PARS-PARTE
551.PASSUS-PAS
552.PASHA-PAȘTI
553.QUATTUOR-PATRU
554.PECCATUM-PĂCAT
555.PICULA-PĂCURĂ
556.PEDUCULUS-PĂDUCHE
556.PAGANUS-PĂGÂN
557.PUPA-PĂPUȘĂ
556.PIRUS-PĂR
557.PILUS-PĂR
558.PARERE-PĂREA
559.PARENS-PĂRINTE
560.PENSUM-PĂS
561.PINSATUM-PĂSAT
562.PASTIO-PĂȘUNE
563.PERTUNDERE-PĂTRUNDE
564.PATI-PĂȚI
565.SUPER, PER-PE
566.PETIGO-PECINGINE
567.PEDESTER-PEDESTRU
568.PEPO-PEPENE
569.PARICULA-PERECHE
570.PISCIS-PEȘTE
571.PERTRAICERE-PETRECE
572.PETERE-PEȚI
573.PETRA-PIATRĂ
574.PETIOLUS-PICIOR
575.PEDICA-PIEDICĂ
576.PECTUS-PIEPT
577.PERDERE-PIERDE
578.PERURE-PIERI
579.PISIARE-PIȘA
580.PAENE AD-PÂNĂ
581.PANTEX-PÂNTEC
582.PLACERE-PLĂCEA
583.PLACENTA-PLĂCINTĂ
584.PALPABUNDUS-PLĂPÂND
585.PLICARE-PLECA
586.PLENUS-PLIN
587.PIANGERE-PLÂNGE
588.POMA-POAMĂ
589.POPULUS-POPOR
590.PRAEDA-PRADĂ
591.PRETIUM-PREȚ
592.PERCIPERE-PRICEPE
593.PRIMUS-PRIMUL
594.GYRUS-PRIMPREJUR
595.PREHENDERE-PRINDE
596.PERVIGILARE-PRIVEGHI
597.PRANDIUM-PRÂNZ
598.PULPA-PULPĂ
599.PUGNUS-PUMN
600.PUNCTUM-PUNCT
601.PONERE-PUNE
602.PUPPARE-PUPA
603.PROCEDERE-PURCEDE
604.PORTARE-PURTA
605.PURULENTUS-PUROI
606.POSSE-PUTEA
607.PUTINA-PUTINĂ
608.POTENTIA-PUTINȚĂ
609.PUTOR-PUTOARE
610.PUTRIDUS-PUTRED
R
611.RARUS-RAR
612.REMANERE-RĂMÂNE
613.RAPIRE-RĂPI
614.REPAUSARE-RĂPOSA
615.REPONERE-RĂPUNE
616.RESPONDERE-RĂSPUNDE
617.ERRATICUS-RĂTĂCI
618.REUS-RĂU
619.REX-REGE
620.RETELLA-REȚEA
621.REVERSARE-REVĂRSA
622.ERADICARE-RIDICA
623.RENICULUS-RINICHI
624.RIDERE-RÂDE
625.RENES-RÂNĂ
626.RANCIDUS-RÂNCED
627.RISUS-RÂS
628.RODERE-ROADE
629.ROBEUS-ROIB
630.ROSTRUM „organ bucal”-ROST
631.ROSEUS-ROȘU
632.ROTUNDUS-ROTUND
633.ROGUS-RUG
634.ROGARE-RUGA
635.RUMIGARE-RUMEGA
636.RUMPERE-RUPE
S
637.SUBALBA-SALBĂ
637.SALIX-SALCIE
638.SAPPA-SĂPA
639.SARCINA-SARCINĂ
640.SATIUM-SAȚ
641.SI-SĂ
642.SILVATICUS-SĂLBATEC
643.SALTARE-SĂLTA
644.SEMENTIA-SĂMÂNȚĂ
645.SEPTIMANA-SĂPTĂMÂNĂ
646.SANITAS-SĂNĂTATE
647.SALIRE-SĂRI
648.SALUTARE-SĂRUTA
649.SATULLUS-SĂTUL
650.SUUS-SĂU
651.SCALA-SCARĂ
651.SCAMNUM-SCAUN
652.EXCADERE-SCĂDEA
653.EXCALDARE-SCĂLDA
654.EXCAPPARE-SCĂPA
655.EXCAPITARE-SCĂPĂTA
656.SCARPINARE-SCĂRPINA
657.EXCAMBIARE-SCHIMBA
658.EXCUTTERE-SCOATE
659.SCUPIRE-SCUIPA
660.EXCURTARE-SCURTA
661.EXCUTULARE-SCUTURA
662.SE-SE, SINE
663.SERA-SEARĂ
664.SICUS-SEC
665.SIMILARE-SEMĂNA
666.SIGNUM-SEMN
667.SERENUS-SENIN
668.SITIS-SETE
669.SEBUM-SEU
670.SENTIRE-SIMȚI
671.SINGULUS-SINGUR
672 SINUS-SÂN
673.SANGUIS-SÂNGE
674.EXMULGERE-SMULGE
675.SORS-SOARTĂ
676.SOCIA-SOAȚĂ
677.SOMNIS-SOMN
678.SOCER-SOCRU
679.SORBERE-SORBI
680.SPARGERE-SPARGE
681.SPATURE-SPATE
682.EX PER LAVARE-SPĂLA
683.EX PAVORERE-SPERIA
684.EX PANTICARE-SPINTECA
685.SPIRITUS-SPIRIT
686.SPSNUS-SPÂN
687.SUPER-SPRE
688.SPUMA-SPUMĂ
689.EXPONERE-SPUNE
690.SPORCARE-SPURCA
691.STARE-STA
692.STINGERE-STINGE
693.STIRPS-STIRPE
694.EXTORQUERE-STOARCE
695.STRATUM-STRAT
696.STERNUTARE-STRĂNUTA
697.EXTRICARE-STRICA
698.STRIX „bufniță”-STRIGA
699.STRABUS-STRÂMB
700.STRICTUS-STRÂNS
701.STRINGERE-STRÂNGE
702.STYPUS-STUP
703.SUBTUS-SUB
704.SUBTILIARE-SUBȚIA
705.SUBTILUS-SUBȚIRE
706.SUCUS-SUC
707.SUDOR-SUDOARE
708.SUFFERRE-SUFERI
709.SUFLARE-SUFLA
710.SUBFOLLICARE-SUFLECA
711.SUGERE-SUGE
712.SUMMITERE-SUMETE
713.SONARE-SUNA
714.SUPERARE „a întrece”-SUPĂRA
715.SUPPONERE-SUPUNE
716.SURDUS-SURD
717.SUBRUPARE-SURPA
Ș
718.SELLA-ȘEA, ȘALE
719.SEPTEM-ȘAPTE
720.SERPENS-ȘARPE
721.SEX-ȘASE
722.EXCLOPUS-ȘCHIOP
723.SEDERE-ȘEDEA
724.SIC-ȘI
725.SIRA-ȘIRĂ
726.EXTERGERE-ȘTERGE
727.SCIRE-ȘTI
728.SIBILARE-ȘUERA
T
729.TALEM-TARE
730.TATA-TATĂ
731.TACERE-TĂCEA
732.TITIONIS-TĂCIUNE
733.TALIARE-TĂIA
734.THECA-TEACĂ
735.TIMERE-TEME
736.TEMPUS-TIMP
737.TENER-TÂNĂR
738.TARDIVUS-TÂRZIU
739.AUTUMNUS-TOAMNĂ
740.TORQUERE-ÎNTOARCE, TOARTĂ
741.TOCCARE-TOCA
742.TOTUS-TOT
743.TRAHERE-TRAGE
744.TRADERE-TRĂDA
745.TRAICERE-TRECE
746.TRES-TREI
747.TREMULARE-TREMURA
748.TREPIDARE-TREPĂDA
749.TRAMITERE-TRIMITE
750.TRUFA-TRUFIE
751.TU-TU
752.TURBURARE-TULBURA
753.TURBARE-TURBA
754.TORNARE „a răsuci”-TURNA
755.TUSSIS-TUSE
Ț
756.CIMBALUM-ȚAMBAL
757.TERRA-ȚARĂ
758.TESTA-ȚEASTĂ
759.TENERE-ȚINERE
760.TITIA-ȚÂȚĂ
761.TITINA-ȚÂȚÂNĂ
U
762.OCCIDERE-UCIDE
763.UDARE-UDA
764.UBER-UGER
765.OBLITUS-UITA
766.UMERUS-UMĂR
767.AMBULARE-UMBLA
768.UMBRA-UMBRĂ
769.HUMIDUS-UMED
770.INFLARE-UMFLA
771.HUMILIS-UMIL
772.IMPLERE-UMPLE
773.UNUS-UN
774.AVUNCULUS-UNCHI        
775.UNDA-UNDĂ
776.UNDE-UNDE
777.UNGERE-UNGE
778.ANGULARIUS-UNGHI
779.ANGULA-UNGHIE
780.UNCTUM-UNT
781.UNCTURA-UNTURĂ
782.ORARE-URA
783.HORERE-URÂ
784.ULUCARE-URLA
789.ORMA-URMĂ
790.EXSUCARE-USCA
791.USTULARE-USTURA
792.OSTIUM-UȘĂ
793.UZUS-UZ
V
794.VADIT-VA, mai VA
795.VACCA-VACĂ
796.VADUM-VAD
797.VAE-VAI
798.VASUM-VAS
799.VIDUUS-VĂDUV
800.VELUM-VĂL
801.VERUS-VĂR
802.VERSARE-VĂRSA
803.VICTIMARE-VĂTĂMA
804.VETULUS-VECHI
805.VICINUS-VECIN
806.VIDERE-VEDEA
807.VIGILARE-VEGHEA
808.VENIR-VENI
809.VENENUM-VENIN
810.VIVUS-VIU, VIAȚĂ
812.VIGOR-VIGOARE
813.VINUM-VIN
814.VINERIS-VINERI
815.VISUM-VIS
816.VITA-VIAȚĂ, VITE
817.VITRICUS-VITREG
818.VIVUS-VIU
819.VOLUTUS-VÂLTOARE
820.VENARI-VÂNA
821.VENA-VÂNĂ
822.VENTILARE-VÂNTURA
823.VIRTUS-VÂRTOS
824.VISCUM-VÂSC
825.VOS-VOI
826.VESTER-VOSTRU
827.VOLERE-VREA
828.VULPES-VULPE
829.VULTUR-VULTUR
Z
830.IACERE-ZĂCEA
831.DIANATICUS-ZĂNATEC
832.DEUS-ZĂU
833.EXBATTUERE-ZBATE
834.EXHELARE-ZBIERA
835.EXVOLARE-ZBURA
836.ZEMA-ZEAMĂ
837.DECEM-ZECE
838.DEXTRE-ZESTRE
839.SCABIES-ZGÂRIA
840.DIES-ZI
841DICERE-ZICE
842.EXVENTARE-ZVÂNTA
„Ingineria” lingvistică este evidentă în tot acest bagaj latin al românilor, aspect în care nu trebuie omis procesul de școlarizare publică romană, începută cu câteva secole înaintea erei creștine.
După Augustin Deac, se cunosc aversiunile unor poeți romani față de sunetele urâte, printre care R se bucură de o presă deosebită, dar Â, Ă, Ș, Ț, fuseseră de mult eliminate.
Toți străinii au încercat să îndepărteze cuvintele de originea lor onomatopeică, parcă pentru a le șterge urma.
Dacă foarte multe cuvinte romane au consoane duble, fenomenul este absent în română.
Consoana dublă schimbă complet înțelesul, de exemplu anno este an și ano este bătrână.
Acest aspect, alături de lipsa totală a sufixelor romane, dimpreună cu distorsiuni mari de tipul LUBRICARE-a LUNECA arată că înrudirile sunt mult mai vechi decât între greacă și română de tipul CARAMIDIS CĂRĂMIDĂ, BUZUNARA BUZUNAR, cu aproximativ 200 de termeni identici, deși grecii sunt vecini mai vechi decât romanii cu cel puțin 700 de ani.
Fondul latin al românilor vorbește despre lucruri extrem de vechi:SOARE, AER,, APĂ, OI, VACI, BOI și nu despre CIVILIZAȚIA ROMEI.
În latină există un singur nume pentru locuință, spre deosebire de COȘMELIE, COȘMEAGĂ, BORDEI, BUJDĂ, BOJDEUCĂ, COCIOABĂ, COTEREAȚĂ, care au un etimon necunoscut, VILA, cu etimon hittit, CULĂ cu etimon bulgar și IZBĂ, casa de lemn, cu etimon rus.
Din latină există un singur nume pentru îmbrăcăminte, VEȘMÂNT, pe când din fondul cu etimon necunoscut există cel puțin 24, dintre care HAINE, STRAIE, ZEGHE, CIOARECI, GACI, GLUGĂ, PÂNZĂ, sar în ochi.
Un termen pentru a se ÎMBRĂCA și trei cu etimon necunoscut, a se ÎNFOFOLI, a se ÎNCOTOȘMĂNA, a se ÎMPOPOȚONA.
Nu avem nici un termen latin pentru ștampilă, dar avem un termen cu etimon necunoscut PISTORNIC.

marcuzzzo, on Feb 19 2009, 12:49, said:

Domnule marcuzzzo te rugasem sa-mi spui daca Foggia si Puglia sun zone mai izolate din punct de vedere al reliefului,comparabil cu zonele locuite de arom^ni.

Nu,in general Foggia e asezata in campie, asa precum bari,trebuie mentionat deasemenea ca asta este a doua campie din Italia ca suprafata .
Este adevarat ca din parte spre vest avem un podis pe care il numim "gargano", dar nu este atat de inalt,incat sa-i isoleze.
Multe etnii,multe popoare s-u perindat la noi in Puglia.

[ http://www.megghy.it/italia/regioni/puglia/immagini/Puglia.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Morosanul, on Feb 19 2009, 12:25, said:

Lumea discuta fel si fel.

Nimeni nu-si pune problema originii cuvintelor sau altfel spus,cum s-au format cuvintele.

C^t de savant sau c^t de naiv a fost cel care a compus un cuvant.

Daca ar trebui sa in ventati un cuvant pentru FUR-TUNA,cat de savant ati proceda?

Oare notiunea de FUR-TUNA nu este suficient de bine definita prin cele doua cuvinte romanesti a-FAR TUNA?

Hangeonos, on Feb 19 2009, 13:13, said:

Alea sunt cuvinte latine si urmasele lor in limba noastra. Nu vad unde e componenta lor "daco". O lista de cuvinte care nu face decat sa ne spuna ceva ce stiam deja, ca fondul principal de cuvinte e de origine latina.

In rest polologhia de mai jos nu dovedeste decat ca ai prea mult timp liber si nu ai ce sa faci cu el. Faptul ca proto-romanii nu mai stiu sa scrie corect si prin urmare cand au reinvatat asta, prin sec. XIX "anno" a deveni "an", nu "ann" nu dovedeste absolut nimic decat evolutia latinei de la Dunarea de Jos in limba pe care o vorbim noi azi, aka limba română. Nu pretinde nimeni ca toate trasaturile limbii latine trebuie sa se fi pastrat in toate limbile neolatine altfel nu mai sunt romanice, e o prostie asta.
Tu intelegi ca ceea ce pretinzi tu e 0 barat in materie de lingvistica? Nu asa functioneaza stiinta asta, Portugalia nu vine semnatic de la portocala, ori tu nu faci altceva decat asocieri si presupuneri de genul celor de mai sus umplandu-te de ridicol. Asta nu e lingvistica ce faci tu, e o bataie de joc, o sfidare la adresa logicii si a bunului simt, numai un retardat ar putea fi impresionat de "demonstratiile" tale.

Leinarius, on Feb 19 2009, 12:20, said:

Chestia e relativ simplă.
Badea zice:
- Io-s rumân,
- Ba bine, că ești ardelean
- Nu. Io-s ardelean de pământ, da' rumân de neam.

Adică identitatea etnică este inventarea unui cuvânt care să fie o ultimă diferență specifică ultimă pentru neam. Adică spui că faci parte din nemurile migratoare, dar în cele din urmă ești rumân. Pentru cei ce știu filosofie (sunt extrem de puțini) este un adevărat nominalism. Pare suficient ca oamenii dintr-un grup să se țină de un cuvânt  (să se țină bine, să le fie imprimat în conștiință încă din leagăn) și ai etnia gata formată.

Trebuie să stabilești chestia asta pentru daci: ce înțelegeau ei prin "neam" și cum se vedeau ei deosebiți între neamuri. Adică ai luat-o pe arătură, ți-au intrat cizmele în brazde și nu vrei să pleci de acolo. Probabil ca să nu murdărești asfaltul. Ia notițe când vorbește Fabris.

Edited by Pierde_verile, 19 February 2009 - 13:42.

Hangeonos, on Feb 19 2009, 13:29, said:

Nu, pentru ca nu sunt motive sa credem asta. Avem in schimb tot furtuna din l. greaca iar afara si tuna le avem din latina, vezi cum faci presupuneri de baba care crede ca le stie pe toate? Nu merge asa babeste, ca repet, devii penibil. Care-i specializarea matale? Ce ar fi daca eu as veni sa-mi dau cu presupusul in.. arhitectura sa zicem, sa ma apuc eu sa proiectez o cladire asa dupa ureche, ai avea curaj sa locuieti in ea? Eu nu! Asa si cu tine, poate le ai cu alte domenii dar esti de tot hazul cand vii cu empirisme de genul furtuna = afara tuna (iar probabil furtun = unu care fura tunul).

Edited by tihomir, 19 February 2009 - 13:43.

marcuzzzo, on Feb 19 2009, 14:24, said:

Domnul marcuzzzo sunteti un dragut,va multumsc.

Nu cred ca ati auzit vreodata de un autor francez pe nume Guido A.Mansuelli.
El a scris o enciclopedie in doua volume,putin cunoscuta la noi, Civilizatiile Europei vechi,Ed.Meridiane,Buc.,1978.

In aceasta enciclopedie exista niste aspecte direct legate de Foggia si Puglia care sunr nu numai l^nga Bari sau BRIN-DISI,dar si l^nga MOL-feta.

Conform lui Mansuelli MOL-feta este cel mai vechi sit arheologic din Italia,de acum 7000 de ani.

Civilizatia acestui sit este de origine BALCANICA cf.cu Mansuelli.

Uite cum dupa 7000 de ani cei din Foggia ,Puglia vorbesc cu sunete si cuvinte BALCANICE,chiar rom^nesti.

MOL-feta contine morfemul MOL-de la Za-MOL-zis.

Regiunea din care face parte Foggia si Puglia se numeste DACESTE=APULII daci de la APULUM (ALBA-IULIA).
Locuitorii acestei zone se chemau DACESTE APII,Mez_APII si II APII GII (GII o derivare de la GEtii).

tihomir, on Feb 19 2009, 14:42, said:

Domnule ai o logica infailibila,dar te rog sa te uiti la primele 5 cuvinte din lista de etimoane latine si sa-mi spui daca sunt mai savante si mai credibile dec^t ce am zis eu cu furtuna.

marcuzzzo, on Feb 19 2009, 14:24, said:

Mie mi se pare o campie bine protejata de mare si de un lant muntos care chiar inchide accesul usor dinspre nord.

DIZA este numele consacrat pentru cetatile TRACILOR,ceea ce pare sa existe in BRIN-DISI,indiferent ce spun desigur altii.

Pierde_verile, on Feb 19 2009, 13:41, said:

Este foarte greu de inteles ce anume vrei sa scoti in evidenta.
Am exemplificat cu coistobocii, care aveau rege, erau traco/daco-foni, dar nu se tineau ca etnie de alti daci...
Cazul longobarzilor si gepizilor este asemanator, mai tarziu...
Si altele atatea...

Cum se vedeau dacii deosebiti intre neamuri? Probabil ca prin idiomurile inter-inteligibile si prin unele forme de cultura populara si materiala. Dar in acele vremuri aspectele astea erau oarecum de importanta fluctuanta, iar cele impuse de necesitati imediate deveneau decisive.

Oricum ce este de mare importanta la daci este capacitatea pe care au aratat-o de a incropi o elita politico-religioasa capabila de a coordona si conduce populatia de pe un teritoriu apreciabil. Aceasta constructie a lor a reprezentat principala amenintare la Dunarea de Jos pentru Roma. Iar constructia era un merit al dacilor. Altfel nu am fi auzit mare lucru despre ei. A minimaliza pe daci sau a ii trece cu usurinta la categoria: amestec pestrit de tipul "babilonie", nu se cuvine. O constructie necesita o baza. Baza acesteia au fost dacii.

Ce a venit dupa ce romanii au invins si capturat regatul lui Decebal este o discutie oarecum separata.

tihomir, on Feb 19 2009, 14:35, said:

Domnule dumnaata nu vezi nimica, asa ca, cu arhitectura las-o balta.
Poate altii vad mai bine.
Poate domnul mercuzzzo vede legatura dintre GARGANO si cuvantul rom^nesc GORGAN,daca ne aflam in sfera semantica munte ,pentruca daca ne aflam in sfera semantica insecte ori a g^ndi exista GARGAUNI si GARGARITA, a se face aprecierile in functie de sfera semantica pentru a sti ce vorbim.

Hangeonos, on Feb 19 2009, 14:00, said:

Dumneata chiar crezi sincer ca intre -DIZA SI -DISI nu sunt diferente semnificative?

Brindisi este forma italiana moderna care aminteste numele latin antic: BRUNDISIUM. Numele original era unul messapic (ilirian) Brention, pe care grecii din sudul Italiei l-au adus la urechi romane in forma Brentesion... Asadar:
Brention-Brentesion-Brundisium-Brindisi.

NU ARE NIMIC DE A FACE CU -DIZA.

-diza este un formant intalnit DOAR IN TRACIA propriu-zisa (desi probabil Fabris o sa imi zica acum ca nici asta nu marcheaza spatiul tracic si ca acolo unde sunt multe -dize sunt tracii mai rari).

Hangeonos, on Feb 19 2009, 14:11, said:

Pentru ca nu e nimic de vazut, doar asa ti se pare tie. Chiar crezi ca furtun vine la "fur tun" adica de la unu care ciordeste un tun? Exact la fel e si cu furtuna si cu alti gargauni care iti umbla matale prin cap. Vezi lucruri care in realitate nu exista? Stii cum se cheama asta in psihiatrie? Te las sa cauti singur.

Hangeonos, on Feb 19 2009, 14:11, said:

De fondul comun indo-european datorita caruia vei intalni cuvinte similare din germana pana la rusa, persana si orice alta limba indo-europeana, ai auzit matale?
La tine toate sunt romanesti si de aici le-au luat si altii, dar la fel de bine pot fi considerate bulgaresti si de aici le-au luat si altii printre care si noi, probabil exact ca tine dar in oglinda, gandesc si unii zbuciumati de la bulgari, rusi, sarbi, unguri si orice alta natie care intacmai ca si tine se considera buricul pamantului. In realitate sunt cuvinte dintr-o limba comuna indo-europeana disparuta cu mii de ani in urma. Vorba aia, somnul ratiunii naste mascarici....

Edited by tihomir, 19 February 2009 - 14:24.