Pisicile si toxoplasmoza plus alte antropozoonoze

M-am gandit ca ar fi util un topic nou, mai ales pentru cei care nu au rabdare sa citeasca cele aproape 400 pag pe care le cuprinde topicul DESPRE PISICI.


http://www.casamea.r...3992/main_pic-1

Uneori este chiar medicul neonatolog. Mai ales daca acesta apartine unei generatii care nu frecventeaza decat studii mai vechi in limba romana. Toxoplasma gondii este numele monstrului microscopic care poate compromite sarcina sau afecta grav viitorul bebelus. Iar toxoplasmoza ?se ia de la pisica?. Asa sa fie?

Numai pentru ierbivore este adevarat ca se infesteaza cu T. gondii exclusiv de la pisica, mancand iarba sau furaje contaminate cu fecale care contin oochisturi. Parazitul se raspandeste in corpul lor si supravietuieste apoi in forme de rezistenta, vegetative, atat in chisturi localizate in muschi si tesut nervos cat si in fluide ale corpului precum sangele, laptele, lichidul peritoneal.

Oamenii fac toxoplasmoza in principal mancand alimente nepreparate termic care sunt contaminate cu aceste forme de rezistenta (chisturi tisulare si endozoizi). Sursele cele mai frecvente de T. gondii sunt carnea cu regiuni ne-preparate termic la peste 60 ?C, laptele nefiert, painea sau salata taiate cu aceleasi cutite si pe acelasi tocator folosite anterior pentru carne cruda.

Bineinteles ca se pot imbolnavi si daca manipuleaza fecale de pisica si apoi ating alimente fara sa se spele pe maini, dar ? ce adult responsabil ar face asa ceva? Semnificative ca numar sunt si cazurile de imbolnavire prin transfuzie de sange, deoarece protocolul standard nu include verificarea absentei unei infestari recente cu T. gondii la fiecare donare de sange, verificare dificila, de altfel.

Studii repetate au aratat ca 83 ? 90 % dintre femei in Franta au anticorpi pentru T. gondii, deci au trecut prin boala, sau mai exact au atins stadiul in care organismul coexista cu parazitul inchistat, fara semne clinice. Nu exista nicio corelare intre existenta unei pisici in gospodarie si confirmarea parazitului la persoanele care locuiesc acolo. Intre pisicile de casa din Franta, prevalenta bolii este, de altfel, mult mai scazuta decat intre frantuzoaice. Tot in Franta, statisticile indica valori de varf in Uniunea Europeana pentru natalitate si pentru sanatatea nou-nascutilor.

Cat despre sarcina, numai un medic competent este in masura sa conduca evaluarile necesare pentru a stabili daca si in ce stadiu se afla o eventuala infestare cu T. gondii la mama. Punctul de vedere devenit norma astazi (numit ?teza lui Sabin?) este ca numai daca prima infestare intervine chiar in timpul sarcinii, riscurile pentru fat sunt semnificative. Chiar si atunci, procedurile medicale actuale permit evaluarea detaliata si interventiile terapeurice necesare.

Caile de a ne proteja de consecintele nedorite ale toxoplasmozei sunt disciplina igienica in bucatarie, renuntarea la extravagante culinare riscante (?fara conservanti, fara E-uri, fara preparare termica, in sange, de la tata vacii?) si colaborarea cu medici competenti, care nu sunt adeptii solutiilor expeditive. Ca in toate situatiile, nu cainele sau pisica, ci omul genereaza cele mai mari pericole de sanatate pentru om.

Sfaturi furnizate pentru http://www.casamea.ro de domnul doctor medic veterinar Liviu Gaita



Articolul are trimitere pe site-ul ORTOVET, deci poate fi considerat o sursa de incredere.

Edited by cojocaru-diana, 25 July 2011 - 12:26.

citeaza toate sursele din care te-ai inspirat sau da pisica afara din casa.e pericol mare.
eu am crescut cu pisica in casa,am 2 motani,unul de 9 ani si unul de cateva luni si ma tem.
zilnic imi verifica "mufa"sa nu care cumva sa imi apara vreo toxoplasmoza prin urechi.
si pentru linistea crescatorilor de patrupede,torcatoare si mustati,toxoplasmoza te face mai calm,uneori iti vine sa torci...
...asa din senin.
nevasta,insarcinata mar,a dus sarcina cu un motanoi turbat in preajma.
a facut un baiat de toata frumusetea.seamana cu ta'su leit...sau cu un vecin...nu conteaza,e la mine in curte.
uneori,baietelul miauna...asa a pustiu.o fi avand :"Toxoplasma gondii este numele monstrului microscopic".

ps:o intrebare:pestii au ceva monstrii?...de"astia periculosi.
am doua acvarii mari pline si ma gandesc sa nu turbez in viitorul foarte apropiat de la dihanii.

Paulica, te-ai chinuit sa citesti si textul sau n-ai trecut de primele 2 randuri? :habarnam:

parol!
din scoarta in scoarta.
am avut timp sa verific si sursele.
multe rau.
de asta a iesit o varza de articol.
tare faza din incheiare:Ca in toate situatiile, nu cainele sau pisica, ci omul genereaza cele mai mari pericole de sanatate pentru om.
hai ca promite...
cu respect:doctor veterinar,contabil si uneori dadaca=paulvanorton

Intrebam pentru ca din tau postul initial imi pare ca n-ai inteles ideea.
N-o fi cel mai coerent articol da' directia e clara, "monstrii" sunt mai mult discutie si bla-bla decat realitate.
Cam ce zici si tu (cred, ca si postul tau e greu de urmarit :D)

Edited by Dev, 25 July 2011 - 19:57.

Da.Asa este.Greu de inteles,ce am postat .
Parerea mea:cine se teme de"monstrii",sa  nu se incurce cu animalute.
Sunt pline animalele de microbi.
Mai bine le e in natura decat in preajma unuia care va ceda nervos sau isi va distruge PH-ul pielii de la atata spalat pe maini.

 cojocaru-diana, on 25th July 2011, 12:25, said:

Recunosc, cu partea asta nici eu nu's de acord :P

 paulvanorton, on 25th July 2011, 19:58, said:

Asa-i, da'i pacat ca din cauza dezinformarii si de gura lumii sunt atat de multe abandonuri de animale cand ramane cate una bucata doamna grea.

Mă sună soră-mea ieri să îmi spună, printre altele, că o colegă de-a ei are chist hidatic cu localizare cerebrală (parcă) și că a avut un motan care i-a trăit 20 ani. Am început iar cu povestea: chistul hidatic nu se face de la pisică. Ceva mai devreme i-am copiat pe mail informațiile din Harrison Principles of Internal Medicine că poate pricepe și ea...

Mai jos sunt informațiile la care făceam referire mai sus. Deci....

Sursa
Harrison Principles of Internal Medicine, ed. 14 în limba RO.
(textul inițial este în format pdfș din această cauză nu sunt recunoscute unele caractere)

"ECHINOCOCOZA
Echinococoza este o infec?ie a omului produs? de stadiile larvare ale Echinococcus granulosus, Echinococcus multilocularis sau Echinococcus vogeli. E. granulosus, care produce leziuni chistice uniloculare, este prevalent în zone în care  exist? creçteri animaliere în asociere cu câini. Aceast? speciei de tenie este întâlnit? în Australia, Argentina, Chile, Africa, estul Europei, Orientul Mijlociu çi în bazinul mediteranean, în special în Liban çi Grecia. E. multilocularis, care produce leziuni alveolare multiloculare, local invazive, este întâlnit în regiunile subarctice çi arctice, inclusiv în Canada, Statele Unite, în nordul Europei çi în Asia. E. vogeli, care produce boala hidatic? polichistic?, este întâlnit? doar în America Central? çi de Sud. La fel ca în cazul altor infec?ii date de cestode, speciile de echinococcus prezint? atât gazde intermediare, cât çi gazde definitive. Gazdele definitive sunt câinii, care elimin? ou?le în materiile fecale.

Atunci când gazdele intermediare ? oile, bovinele, oamenii, caprele, c?milele çi caii în cazul E. granulosus, çoarecii çi alte roz?toare pentru E. multilocularis ? inger? ou?le, în organismul acestor gazde se dezvolt? chisturi. Atunci când un câine inger? carne de vit? sau de oaie con?inând chisturi, ciclul biologic este finalizat.

Etiologie Forma adult? a viermelui E. granulosus, de dimensiuni mici, cu o lungime de 5 mm, care con?ine doar trei proglote (una imatur?, una matur? çi una gestant?), populeaz? jejunul câinilor, având o durat? de via?? de 5-20 luni. Segmentul gestant se scindeaz? pentru a elibera ou?le, morfologic identice cu ou?le de Taenia çi extrem de dure. Dup? ce oamenii inger? ou?le, embrionii sunt elibera?i din ou?, penetreaz? mucoasa intestinal?, intr? în circula?ia portal?, fiind transportate în diverse organe, cel mai frecvent la nivelul ficatului çi în pl?mâni.

Larvele se dezvolt? în chisturi hidatice uniloculare pline cu lichid, alc?tuite dintr-o membran? extern? çi un strat germinal intern. Chisturile fiice se dezvolt? din versantul intern al stratului germinal, sub forma unor structuri chistice germinante denumite vezicule proligere. În interiorul veziculei proligere se dezvolt? un num?r mare de noi larve, denumite scolecçi. Chistul se m?reçte lent, în decurs de ani.

Ciclul biologic al E. multilocularis este asem?n?tor, cu excep?ia faptului c? gazda intermediar? este reprezentat? de roz?toarele mici. Totuçi chistul de E. multilocularis este destul de diferit, prin aceea c? forma larvar? r?mâne în faza proliferativ?, chistul hidatic fiind întotdeauna multilocular, iar veziculele, prin extensia periferic? a proceselor din stratul germinal, invadeaz? progresiv ?esutul gazdei.

Manifest?ri clinice Chistul hidatic, ale c?rui dimensiuni cresc lent, r?mâne în general asimptomatic, pân? când dimensiunile sale crescute sau efectul s?u de ocupare a spa?iului poate provoca simptome din partea organului interesat. Interesarea ficatului çi a pl?mânului este cea mai frecvent?. Deoarece deseori sunt necesari 5-20 de ani pentru ca dimensiunile chisturilor s? creasc? suficient pentru a produce simptome, chisturile pot fi descoperite din întâmplare la un examen de rutin? radiologic sau ecografic.

Pacien?ii simptomatici cu echinococoz? hepatic? prezint? de cele mai multe ori dureri abdominale sau o forma?iune palpabil? în cadranul superior drept. Compresia tractului biliar sau scurgerea lichidului din chist în arborele biliar poate mima litiaza biliar? recurent?, obstruc?ia biliar? putând avea ca rezultat apari?ia icterului. Ruptura sau scurgerea episodic? dintr-un chist hidatic poate produce febr?, prurit, urticarie, eozinofilie sau un episod anafilactic fatal. Chisturile hidatice pulmonare se pot rupe în arborele bronçic sau în cavitate peritoneal? çi produc tuse, durere toracic? sau hemoptizie. Ruptura chisturilor hidatice çi împr?çtierea numeroçilor scolecçi infectan?i duce la diseminarea multifocal? a noi elemente formatoare de chisturi; aceasta poate avea loc spontan sau în timpul interven?iei chirurgicale, în special atunci când un chist nu este recunoscut a avea o etiologie echinococic?. Chisturile pot interesa orice organ, iar alte prezent?ri sunt datorate implic?rii oaselor (invazia cavit??ii medulare, cu eroziune osoas? lent? producând fracturi patologice), sistemului nervos central (leziuni ocupatoare de spa?iu) çi inimii (defecte de conducere, pericardit?).

Chisturile de E. multilocularis se prezint? în mod caracteristic ca tumori hepatice cu creçtere lent? çi cu distrugerea progresiv? a ficatului çi extindere în structurile vitale. Frecvent, pacien?ii acuz? dureri epigastrice çi în cadranul superior, putând fi prezent icterul obstructiv. Un num?r mic de pacien?i prezint? leziuni metastatice la nivelul pl?mânului çi în creier.

Diagnostic Studiile imagistice radiologice çi înrudite sunt importante în detectarea çi evaluarea chisturilor hidatice. Radiografiile simple eviden?iaz? chisturile pulmonare, de obicei sub forma unor mase rotunde çi neregulate cu densitate neuniform?, dar pot fi trecute cu vederea chisturile din alte organe, exceptând cazul în care peretele chistului este calcificat, aça cum se întâmpl? în ficat. Examenul TC çi ecografic pune în eviden?? chisturi bine definite, cu un perete îngroçat sau sub?ire. Dac? chisturile mai vechi con?in un strat de nisip hidatic bogat în scolecçi acumula?i, aceste metode imagistice pot decela acest strat lichidian cu densitate variabil?, îns? elementul patognomonic, dac? poate fi demonstrat, este vizualizarea chisturilor fiice în interiorul chistului de dimensiuni mai mari. Aceast? constatare, la fel ca çi calcific?rile în coaj? de ou sau murale pe TC, indic? infec?ia cu E. granulosus çi ajut? la diferen?ierea chisturilor de carcinoame, de abcesele hepatice bacteriene sau amoebiene sau de hemangioame. În cazul chisturilor alveolare hidatice, TC eviden?iaz? forma?iuni  solide indistincte, cu necroz? central? çi cu calcific?ri în form? de pl?ci.

Diagnosticul specific trebuie realizat prin examinarea lichidului aspirat în vederea eviden?ierii cârligelor scolecçilor, dar aspira?ia în scop diagnostic nu este recomandat? în mod normal, din cauza riscului scurgerii lichidului hidatic, fie cu diseminarea infec?iei, fie cu producerea unor reac?ii anafilactice. Totuçi, în anumite centre a fost realizat? cu succes aspira?ia în scop diagnostic a chisturilor hidatice sub ghidaj TC. Se crede c? pretratamentul cu albendazol (cur? de 1 lun?) minimalizeaz? complica?iile posibile ale biopsiei. Analizele serologice pot fi utile, cu toate c? un rezultat negativ nu exclude diagnosticul echinococozei. În timp ce, comparativ cu chisturile pulmonare, chisturile hepatice induc mult mai probabil r?spunsuri imune umorale, pân? la 50% dintre indivizii infecta?i pot avea analize serologice negative. Decelarea anticorpilor fa?? de un antigen hidatic specific prin imunoabsorb?ie are cel mai ridicat grad de specificitate, cu toate c? se pot întâlni rezultate fals pozitive în cisticercoz?.

TRATAMENT

Tratamentul echinococozei se face în func?ie de dimensiunile, localizarea çi manifest?rile clinice ale chisturilor, ?inând seama de starea global? de s?n?tate a pacientului. Atunci când este posibil?, interven?ia chirurgical?, prin excizia chisturilor de E. granulosus sau prin rezec?ia ?esutului care con?ine chisturile de E. multilocularis, este metoda definitiv? principal? de tratament. Riscurile interven?iei chirurgicale rezultate din scurgerea lichidului cuprind anafilaxia çi diseminarea veziculelor fiice infectante. Acesta din urm? a fost minimalizat prin instilarea solu?iilor care distrug scolecçii din veziculele fiice, cum ar fi solu?ia salin? hiperton? sau etanolul. Acestea pot produce hipernatremie, intoxica?ie etanolic? sau, rar, colangit? sclerozant?. Albendazolul, care are activitate antiechinocococic?, poate fi administrat ca adjuvant în perioada perioperatorie çi poate fi util în tratamentul medicamentos al echinococozei. În timp ce albendazolul çi-a dovedit eficien?a, rolul exact al chimioterapiei, combinat? poten?ial cu drenajul percutan, r?mâne s? fie stabilit. Ca tratament medicamentos, albendazolul administrat în doze de 400 mg de dou? ori pe zi, timp de 12 s?pt?mâni, este cel mai eficace în cazurile cu chisturi hepatice çi/sau pulmonare, deçi pot fi necesare cure multiple. R?spunsul la tratament este cel mai bine evaluat prin examinarea repetat? a chisturilor prin TC sau RMN, cu o aten?ie deosebit? asupra dimensiunii çi a consisten?ei chistului.

Profilaxie În regiunile endemice, echinococoza poate fi prevenit? prin tratamentul cu praziquantel al câinilor infecta?i, prin interzicerea accesului acestora în apropierea abatoarelor çi prin evitarea consumului resturilor animalelor infectate. Reducerea num?rului de câini vagabonzi ajut? la diminuarea prevalen?ei infec?iei la om."


După ce am făcut eu treaba asta, am dat search pe Google și mi-a plăcut următorul articol de pe un forum dedicat animalelor...

"Una din cele mai putin intelese afectiuni este echinococoza (chistul hidatic), produsa Echinococcus granulosus. Contrar unei pareri larg raspandite, chistul hidatic nu este cauzat de pisica sau de firul de par al acesteia care intra in ficat sau plaman, ci de consumul de fructe si de zarzavaturi insuficient spalate sau prin nespalarea mainilor dupa contactul cu blana unui caine infestat pe care se pot gasi oua de parazit. Acestea ajung in tubul digestiv unde sunt eliberati embrionii hexacanti ce patrund in capilare si care prin intermediul circulatiei sanguine sunt raspanditi in ficat si pulmon, dezvoltand chistul hidatic, care este extirpat doar pe cale chirurgicala. Spalarea mainilor dupa  atingerea unui caine si spalarea riguroasa a fructelor si legumelor sunt suficiente pentru a preveni boala.

Tenia Dipylidium caninum ajunge in organismul gazda, animal sau uman, prin ingerarea de purici si, desi la oamneni nu se pot vedea semnele clinice ale bolii, se pot observa in fecale proglote de tenie ca niste boabe de orez. Infestarea cu acest parazit este evitata prin deparazitarea interna si externa regulata a pisicii. "

Tot de aici aflăm că de la pisică omul poate lua (doar) 22 de antropozoonoze. Destul de multe dar mai puține comparativ cu alte animale de companie și numărul acestora scade spre zero dacă deparazităm animalul și respectăm măsurile minime de igienă.

Edited by cojocaru-diana, 22 September 2011 - 09:26.