Partaj la divort

12. PARTAJUL - IMPARTIREA BUNURILOR COMUNE:
Art. 36 din Codul familiei arata ca, la desfacerea casatoriei, bunurile comune se impart intre soti potrivit invoielii acestora.
Daca sotii nu se invoiesc asupra impartirii bunurilor comune, va hotari instanta judecatoreasca.
Codul familiei introduce prezumtia ca orice bun dobandit in timpul casatoriei de oricare dintre soti devine bun comun care
va fi partajat 50%-50%.  Nu se supun paratjului bunurile proprii ale unuia dintre soti.
Sotul care considera ca i se cuvine o cota mai mare de 50% va trebui sa probeze acest lucru.
Actiunea de partaj, cunoscuta si sub numele de iesire din indiviziune, poate fi introdusa odata cu cererea de divort, dar si mai tarziu, deoarece este o actiune imprescriptibila, prin urmare nu are importanta cat timp a trecut de la divort pana la introducerea cererii de partaj.
Cel mai aprig disputat aspect atunci cand se face un partaj al bunurilor comune, avand in vedere ca si relatiile dintre parti
sunt adesea tensionate, este criteriul dupa care se realizeaza. Literatura si practica judiciara s-au pronuntat in sensul
potrivit caruia cota-parte ce se cuvine fiecaruia dintre soti se stabileste in raport de contributia sa dobandirea si
conservarea bunurilor comune. Este vorba despre dobandirea tuturor bunurilor comune, deoarece acestea se afla in
proprietate devalmasa, adica nu se poate stabili o cota-parte asupra bunurilor si cu atat mai putin asupra unui anumit bun.
Contributia sotilor este o chestiune de fapt si se poate dovedi prin orice mijloc de proba. In stabilirea aportului fiecarui sot
se va lua in considerare si munca pe care femeia o depune in gospodarie si pentru cresterea copiilor. In stabilirea
contributiei la dobandirea bunurilor comune se va tine seama, daca este cazul, si de imprejurarea ca o anumita perioada
sotii au trait separati in fapt.

Costuri partaj:
- taxa de timbru in cuantum de 3% din valoarea bunurilor supuse partajarii daca sotii cad de acord asupra valorii bunurilor si asupra cotei de 1/2 instituita prin lege.
Daca unul dintre soti contesta valoarea bunurilor sau cere o cota mai mare de 1/2, va plati o taxa de 3% din valoarea bunurilor + ....% (procentul variaza in functie de transele valorice) din valoarea contestata/ceruta.
- timbru judiciar de 0,3 lei
- onorariu avocat


13. BUNURILE PROPRII:
Conform legii, sunt considerate bunuri proprii ale unuia dintre soti si care NU vor face obiectul partajului:
a) bunurile dobandite inainte de incheierea casatoriei;
b ) bunurile dobandite in timpul casatoriei prin mostenire, legat sau donatie, in afara cazului in care dispunatorul a prevazut
ca ele vor fi comune;
c) bunurile de uz personal si cele destinate exercitarii profesiunii unuia din soti;
d) bunurile dobandite cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrisele stiintifice sau literare, schitele si proiectele
artistice, proiectele de inventii si inovatii, precum si alte asemenea bunuri;
e) indemnizatia de asigurare sau despagubirea pentru pagube pricinuite persoanei;
f) valoarea care reprezinta si inlocuieste un bun propriu sau bunul in care a trecut aceasta valoare.
De pilda, daca unul din viitorii soti este proprietarul locuintei in care sotii vor locui impreuna iar, pe parcursul casniciei,
sotul neproprietar face anumite investitii in cladirea respectiva (zugraveli, gresie, faianta, etc), sotul proprietar nu trebuie sa-
si inchipuie ca in urma partajului risca sa "piarda" propria locuinta in favoarea celuilat. Locuinta respectiva este bun
propriu, deoarece a fost dobandit inaintea casatoriei, sotul celalalt putand avea, cel mult, un drept de creanta asupra
cheltuielilor facute cu imbunatatirile.


14. ROLUL AVOCATULUI LA DIVORT / PARTAJ:
In procesul de divort, fiecare dintre soti poate fi asistat de catre avocat. Legea nu obliga ca sotul sa fie asistat, dar este
recomandabil mai ales in situatia in care persoana respectiva nu este familiara cu procedura civila.
Un avocat nu poate asista ambii soti in procesul de divort, atat in cazul in care ei sunt de acord sau in caz de neacord. In
schimb, la cererea lor le poate acorda consultanta juridica in privinta pasilor de urmat in proces.
Fiecare dintre soti, poate fi reprezentat in procesul de divort, daca se afla in una din urmatoarele situatii: executa o
pedeapsa privativa de libertate, este impiedicat de o boala grava, este pus sub interdictie sau are resedinta in strainatate.
Avocatul:
- va asculta pe sotul care doreste sa divorteze;
- il va informa pe acesta cu privire la drepturile sale legale;
- il va informa pe client cu privire la sansele reale de a obtine ceea ce isi doreste;
- va strange documentele prezentate de client;
- va redacta cererea de divort;
- va asista partea in fata instantei de judecata, sustinand cu mijloace legale drepturile si interesele legitime ale clientului;
- va formula cereri in numele si in interesul clientului
- poate legaliza hotararea instantei (hotararea pe care o primiti acasa nu are valoare juridica, avand doar rol de informare).