Invazia bisericilor

[quote name='Alexxandra87' post='9190571' date='16th December 2010, 14:41']irelevant exemplu.

germania - 25% atei
romania - sub 1%



Prost e ala care in epoca informatiei trage concluzii de doi lei pe baza unor procente nesemnificative. Eu ti-am replicat prin procente doar ca sa-ti arat ca nu poti demonstra nimic numai prin procente. Daca vrei o abordare profesionista in chestiunea care vad ca te intereseaza ar fi bine sa incepi studiul de undeva de aici:

Peter Berger, Grace Davie, Effie Fokas, Religious America, Secular Europe? A Theme and Variations, Ashgate, 2008.

Substanța și structura cărții sînt concentrate în titlu: Religious America, Secular Europe? A Theme and Variations. Rar un titlu mai "cinstit" decît acesta! Tema euro-secularizării este introdusă chiar din primul capitol al cărții, în care se realizează comparații abile, îndrăznețe chiar, cu Statele Unite.

Variațiile pe tema diferenței și asemănărilor dintre cele două continente religioase, la propriu și la figurat, sînt apanajul a trei autori diferiți, nume grele ale sociologiei religiilor de astăzi: Peter Berger, Grace Davie și Effie Fokas. În fine, cartea în sine este prima dintr-o serie editată de Institutul pentru Cultură și Religii al Universității din Boston. Un proiect extrem de ambițios și necesar, pentru oricine dorește înțelegerea "excepției religioase europene, comparată cu alte tendințe pro-religioase din lume", după cum stă scris în introducerea volumului.

Poate fi considerată America drept "religioasă", iar Europa "seculară"? Acestei întrebări de bază, (aproape) totală, Berger, Davie și Fokas îi răspund prin detalierea fenomenului secularizării ca sursă a diferenței dintre cele două continente. Astfel, un număr de șapte teme specifice sînt abil exploatate în volum.

Peter Berger este autorul celui de-al doilea capitol al cărții, un fel de sinteză a temelor principale, intitulat chiar "Religious America". What is Different? " întreabă profesorul american. Europa nu cunoaște (încă?) prezența masivă a evanghelismului american și dinamica sa specifică, egalată doar de mișcările particulare ale islamului. Atunci cînd se fac sondaje religioase serioase (ah, ce nevoie ar fi și în România de așa ceva, îmi permit să adaug...), americanul obișnuit are tendința de a exagera propria sa religiozitate, iar cetățeanul european secularizarea, notează nu fără o urmă de ironie Berger. Pe cele două continente, elitele sînt mai secularizate decît restul populației. Nimic deosebit, puteți spune, dar în SUA elitele sînt mult mai puțin anticlericale decît în Europa, cu cazul extrem, Franța. Peter Berger mai face o afirmație memorabilă: cu cît o țară este mai secularizată (potrivit indicatorilor de secularizare), cu atît este mai "bine integrată" în structurile Uniunii Europene. În acest capitol, există o referință specială și la țările ortodoxe din Estul Europei. Mă întreb dacă România și Bulgaria vor fi imune la această invazie culturală șce va urma integrării în UE " n.m.ț.

What is similar? Modernitatea nu conduce neapărat la secularizare, ci mai degrabă la un nivel ridicat de omogenizare a valorilor din societate. Religia se transformă în "piață" și un număr din ce în ce mai ridicat de persoane își aleg religia așa cum aleg produsele comerciale într-un supermarket. Religia care cred ei că li se potrivește cel mai bine, ce duce uneori cu gîndul la tipul de spiritualitate factice din manualele de self-development. Cu o diferență notabilă: europenii bricolează autonom, își construiesc propria religie la domiciliu, în timp ce nord-americanii se găsesc în cadre comunitare organizate, dînd naștere la noi și noi "denominațiuni" religioase.

Un spațiu larg este consacrat prezenței intelectualilor în dezbaterea publică asupra religiei, spațiu în care diferențele trans-oceanice abundă. În Franța, starurile intelectuale ale momentului sînt extrem de ascultate de publicul larg atunci cînd vorbesc despre faptul religios. Nu este cazul pentru Marea Britanie sau Germania, cu toate că această țară abundă în "teologi profesioniști", profesiune întîlnită și în Elveția. Harta facultăților de teologie este extrem de pestriță: rarefiată în Franța, densă în Estul și Nordul european. Nu este uitată (era cît pe ce să scriu iertată " lapsus freudina?) nici gîlceava legată de proiectul de Constituție european. Curentul secular a învins, notează sec autorul, dar opoziția venită din partea reprezentanților Noii Europe (Polonia în fruntea plutonului) a surprins. Istoria controversei este însă departe de a se fi terminat. "Cu cît Europa își va extinde granițele, cu atît factorul religios nu numai că va crește în importanță, ci, mai mult, va constitui o veritabilă piatră de încercare pentru o integrare cît mai profundă."

Se vorbește mult, uneori în exces, despre "credință" și "credincioși", dar se uită adesea jumătatea goală (sau plină?) a paharului, reprezentată de cei indiferenți din punct de vedere religios sau de atei. Ateii, ne spun autorii cărții, într-un stil foarte "cioranian", se găsesc într-un mod paradoxal într-o mai mare legătură cu Dumnezeu și cunosc mai multe lucruri despre El decît cei care-și manifestă zgomotos credința. Ca exemple europene sînt date Franța și Norvegia. Franța nu mai constituie de multă vreme o surpriză în acest domeniu, din cauza anti-clericalismului său istoric, un alter-ego al elitelor seculare.

Norvegia este citată datorită numărul mare de mișcări umaniste, dintre care cea mai cunoscută, Norwegian Humanist Association " Human-Etisk Forbund a ajuns să fie echivalentul unei "biserici" ad-hoc, întreținută din taxe, la fel ca o biserică tradițională, verificînd astfel într-o manieră postmodernă, am putea spune, tezele weberiene despre religiozitatea grupurilor comunitare. În Europa dominată de Rusia sovietică, acolo unde "ateismul a fost parte a ideologiei dominante", pattern-urile ateismului sînt modelate de confesiunea majoritară. Dacă ar fi să dăm crezare statisticilor, protestantismul se află în colaps " estonienii și est-germanii sînt campionii ateismului european, de exemplu, în timp ce țările catolice (Polonia) rezistă mult mai bine încercărilor. Există o mențiune specială cu privire la țările ortodoxe: Bulgaria este calificată drept moderately secular, iar România, very much less so. Nu se știe însă, ne spun autorii, cum vor evolua aceste două țări ca nivel de secularizare, după integrarea în UE, doar proba timpului fiind relevantă. În SUA, ateismul se prezintă diferit; numărul celor care se declară atei crește de la an la an, dar într-o proporție mult mai redusă decît în Europa.

Cartea examinează și rolul dintre educația religioasă și practica religioasă în Europa și Statele Unite. În ceea ce privește acest ultim punct, studiul abundă în semne de întrebare la care nu se pot însă furniza răspunsuri exacte, ținînd cont de complexitatea situației. Educația religioasă confesională este o soluție pentru Europa actuală? Dacă răspunsul este da, atunci cum ar trebui ea să fie predată și de către cine? Cum ar trebui să fie pregătiți "profesorii de religie" și de către cine? În ce spirit? Astfel de întrebări pot continua la nesfîrșit, iar răspunsurile vor fi extrem de diferite de-a lungul Europei: "În Nordul Europei, cele mai multe sisteme de învățămînt au adoptat curricule non-confesionale care mai mult informează decît îndoctrinează. Nu este cazul în țări ca Grecia sau Italia, unde Bisericile opun rezistență. Iar dacă mai adăugăm la toate acestea problema școlilor islamice, chestiunea tinde să devină insolvabilă... Încă o dată, situația este diferită în Statele Unite. Aici, studiul religiilor este o activitate lăudabilă, iar activitatea în sine nu are parte de criticile din Europa " varii motive religioase și politice explică această stare de fapt. Diferența majoră față de Europa este că statul nu are responsabilități în asigurarea învățămîntului religios, sarcina aceasta căzînd fie pe umerii școlilor private, fie a celor confesionale. Interesant este de semnalat faptul că adolescenții americani declară că religia este din ce în ce mai importantă în viața lor."

Ce subiecte mai abordează această carte atît de utilă pentru înțelegerea diferenței? Cum "lucrează" secularizarea, de exemplu: în SUA pe verticala societății, în UE pe orizontală. Religia este în strînsă legătură cu clasa socială în America. Astfel, peste ocean este frecvent fenomenul de switching, schimbarea religiei în funcție de progresul realizat pe scara socială, un fapt ce se verifică inclusiv în rîndurile imigranților de dată recentă, un fenomen pe care Europa nu-l cunoaște. Rolul femeilor în Biserică. De ce oare femeile practică mai mult decît bărbății, indiferent de zona geografică? Am apreciat mult onestitatea autorilor, care acceptă deschis faptul că nu există explicații științifice prea bine puse la punct pentru acest fapt.

Ca o concluzie, am putea spune că principala idee ce rezultă după lectură este că asistăm la o schimbare majoră de paradigmă în ceea ce privește teoria secularizării. Secularizarea, o specialitate europeană? Autorii sugerează faptul că, în ciuda diferențelor între America religioasă și Europa secularizată, viitorul va fi unul "normal", în care cineva poate fi "complet modern și complet religios". O idee apropiată de a sociologului israelian Shmuel Eisenstadt, cel care a forjat conceptul modernităților multiple. Modernitatea occidentală nu este singura "modernitate" imaginabilă. Lîngă ea va exista (de fapt, există deja) o modernitate islamică ("pentru a-l parafraza pe Lenin, sharia și electrificare" " citat din original), una hindusă sau chiar o modernitate catolică integrată, în care o organizație ca Opus Dei să nu mai fie percepută ca anti-modernă. O lume în care, după cum remarcă autorii cărții în ultimele rînduri înainte de punctul final, și sociologia religiilor să iasă din starea de insularizare și izolare actuală

Edited by andreic, 16 December 2010 - 14:55.

 avlad18, on 16th December 2010, 11:11, said:

A cincea oară întreb, cine câșțigă? Cât dă FIFA și cât dă statul? Cât se investește în sport (la nivel de performanță vorbind, nu pentru sportul pe care-l face omul de rând) și cât se investește în biserică?
A doua oară spun, tu în Roma sau Paris mergi să vezi catedrale sau stadioane?
Eu n-am zis că-mi trebuie biserică, dar nu înțeleg ce aveți voi cu construirea bisericilor atât timp cât nu se construiesc din banii voștri personali și nu se construiesc pe terenurile voastre personale.

În rest deraiezi destul de rău; trage o gură adâncă de aer și revino-ți. Dacă nu consultă un medic specilist.

 moti666, on 16th December 2010, 11:46, said:

Eu nu consider construirea de stadioane sau de biserici absurdă. Consider protestul împotriva construirii de stadioane sau de biserici absurd.

Oricum, poți deschide topic dacă vrei să protesterzi împotriva construirii stadioanelor.

 Alexxandra87, on 16th December 2010, 12:39, said:

Și cum obține statul profit din construirea de stadioane?

Edited by andreic, 16 December 2010 - 14:55.

 x0_e2e4, on 16th December 2010, 13:50, said:

Este un teologist. http://en.wikipedia....Peter_L._Berger

 andreic, on 16th December 2010, 15:57, said:

So what!? Tu nu citesti decat atei?  

 x0_e2e4, on 16th December 2010, 15:12, said:

Vreau sa intelegi ca fiecare om are puncte de vedere si sa ai grija cum interpretezi mai ales atunci cand scriitorul tinde sa aprecieze miturile deci nu poate fi impartial Deasemenea in cazul nostru lucrarea nu poate avea rang de argument.

Edited by andreic, 16 December 2010 - 15:19.

 SnowBlack, on 16th December 2010, 01:39, said:

Cine ii mai obliga in ziua de azi ?  

 m3th0dman, on 16th December 2010, 14:33, said:

1. O parte din banii pe care se construiesc bisericile vin de la stat deci indirect de la noi cei care contribuim la buget.
2. In orasul meu s-a construit o biserica recent pe spatiul unde era un mic parc, singurul de altfel din acea zona. Copiii nu se mai pot juca, batranii nu mai au unde sta...dar acum au biserica la 2 pasi. Si nu a interesat pe nimeni ca la 1 km sunt alte doua biserici iar la un km in directia opusa este o catedrala. Las' sa fie...fara numar.

Edited by creativ, 16 December 2010 - 15:28.

 edy_wheazel, on 16th December 2010, 11:55, said:

Daca zici ca aveti multe , hai in Iasi sa vezi 80 de biserici .

 AMDG, on 16th December 2010, 15:22, said:

Anturajul , societatea , etc .

 x0_e2e4, on 16th December 2010, 14:12, said:

Tu ai citi ce a scris un nebun si ai lua de buna lucrarea lui?

Religion = mental ilness.

 creativ, on 16th December 2010, 15:26, said:

Din moment ce ai contribuit nu sunt banii tăi și nu tu decizi ce se face cu ei. Tot ce poți să faci este să-i tragi la răspundere pe cei ce decid ce se face cu acești bani când exerciți dreptul de vot. Și totuși nici mie nu-mi convine că din banii bugetului de stat se construiește stadion de exemplu; dar n-am ce face și nici nu mă plâng cuiva deoarece există oameni cărora le plac să meragă la stadion; la fel există oameni cărora le plac să meargă în biserică.

 m3th0dman, on 16th December 2010, 15:55, said:

Biserica nu ar trebui sa primeasca nici un ban de la stat. Si daca tot primesc atunci sa dea tuturor, inclusiv sectelor, in functie de numarul de membri ptr ca altfel este discriminare.
Bine mai, dar cine i-a intrebat pe cei din comunitatea respectiva daca vor biserica in loc de parc ? Iti spun eu, nimeni !
Cand se va darama o biserica perfect functionala ptr a se construi un teren de fotbal sau un parc, atunci sa te aud.

 creativ, on 16th December 2010, 17:57, said:

1. Pai cine sunt sectantii astia pentru Romania? Ce au facut ei pentru Romania ca sa capete bani de la stat?

2. Dar pe Brancoveanu l-a intrebat careva daca vrea sa-si dea copiii pe mana calaului de buna voie si nesilit de nimeni? Sau te pomenesti ca moartea lui Brancoveanu a devenit desueta!?

3. S-au daramat in Romania Biserici pentru ca nu dadeau bine la trotuar.

 m3th0dman, on 16th December 2010, 15:55, said:

Problema cu banii la biserica e mai interesanta daca iei tot tabloul, ei primesc salarii de la stat sa zicem fain, atunci de ce mai cauta sa ia bani si din donatii, de ce nu sunt toate serviciile religioase gratuite ?

Edited by andreic, 16 December 2010 - 18:36.

 ionut27, on 16th December 2010, 12:58, said:

Ok hai sa facem putina matematica.

Quote

Sa zicem ca fix 16.000 de lacase de cult ce aduc profit bor.
Dupa calculul tau, a sursei tale, exista 339 de locuri de ajutorare ce aduc cheltuieli.
Fa si tu o mica diferenta... poate reusesti sa observi ceva
Matematic vorbind: arunca si ei cate un os sa nu bata la ochi

Iată rodul parteneriatului dintre stat și culte - oamenii care locuiesc în zone fără facilități (apă curentă, canalizare, asfalt) se vor putea ruga pentru ele în biserici de ultimă oră.

    N-au canalizare, dar au catedrală de 5 milioane de euro
    http://www.dollo.ro/...lioane-de-euro/

    Scena 1: Vilele construite în localitățile din nordul Capitalei nu au canalizare. Vidanjele care le golesc fosele septice sunt deversate, pe șest, în lacurile din care noi ăștia amatori de pește mâncăm fitofagi. O echipă ProTV a pândit și surprins la lucru câțiva vidanjori care deversau căcatul în lacul plin de pești.
    [Video 1: http://http://www.yo...h?v=9aa-TcTg89I]

    Scena 2: Tot o echipă ProTV a fost azi martoră la emoția punerii cupolei celei mai înalte catedrale din Voluntari – una din localitățile alea din nord, fără canalizare. Catedrala a fost făcută pe terenul primăriei, cu bani de la bugetul local. 5 milioane de euro. Numai închirierea macaralei care a pus cupola a costat 6000 de euro/zi…
    [Video 2: http://http://www.yo...h?v=6-LsS2luem8]

    Uite de asta îmi place mie dimensiunea credinței la români. Că n-au bani să tragă apa după ce se @#$%ă, dar se fudulesc cu cea mai înaltă catedrală. Cică să aibe și localitatea lor un reper. Păi dacă și-as deversa canalizarea direct pe străzi, și nu în lacurile pline de pești, ar căpăta nu numai un reper, ci și un iz aparte care să-i definească exact și să le ducă buhul. În istorie.

    P.S. Și ca să nu credeți că exagerez, și că primarul pandele din Voluntari o fi vreun extremist ortodox izolat în România, aflați că preafericitul Daniel tocmai i-a scris preafericitei Roberta Anastase (aia care numără voturile precum Pristanda steagurile) că în bugetul național pe 2011, care se va discuta în curând în Parlament, trebuie să-și găsească de urgență locul și 20 de milioane de lei pentru construcțiile de la anul la Catedrala Mântuirii Neamului, că anul ăsta BOR n-a văzut de la bugetul de stat decât 5 milioane, pe care le-a cheltuit în totalitate, iar singurul care a mai contribuit la construcția faraonică a fost primarul sectorului 2, Neculai Onțanu (alt evlavios), cu 10 milioane de lei. În curând o să treacă biserica și în tratatul cu FMI, că dacă tot împrumutăm bani de salarii și pensii, mi se pare firesc să ne îngrijim și de un acoperiș încăpător pentru burțile ortodoxiei neamului.

Mare lăcomie.

Quote

    Observ că mai nou la toate comunicatele bagă și texte „centru social-eparhial / centru educativ cultural”

Centru de prădare al bugetului!

 andreic, on 16th December 2010, 17:17, said:

E ca la doctori și la popi.

Nu prea seamana ca necesitate/efecte, in plus nu baga nimeni mana in buzunarul tau mai bine ca popii si culmea, ii afecteaza cel mai mult pe saraci

Edited by andreic, 16 December 2010 - 20:06.

Intrebare pentru crestini: chiar credeti ca nu-s destule biserici?

Si ce treaba au stadioanele de stat cu bisericile construite de stat. E ca si cum ai compara violul cu jaful armat. Sunt la fel de rele

Edited by Alecsgz, 16 December 2010 - 21:41.