Dacii, obiceiuri si traditii

 SorinGT, on 21 septembrie 2016 - 16:58, said:

Zice recenzorul:
"Nimeni din comunitatea științifică, dar și de aiurea nu susține faptul că ciobanii și pescarii ar fi vorbit latina cultă literară a lui Cicero, ci toată lumea se referă la o latină vorbită, colocvială, probabil la rândul ei diferențiată în sociolecte"
Problema este cu acel "probabil". Cuvantul ala denota faptul ca "latina vorbita colocviala cu sociolecte" este de fapt o fictiune neconsemnata nicaieri, pe care se bazeaza tot edificiul restului de fictiuni.
Incontestabil ca volumului lui Jimenez are carente. Dar nu e viciat fundamental in insasi tehnica lui stiintifica, asa cum este teoria latinogeniei, bazata pe "post hoc ergo propter hoc" si in rest pe fictiune pura.

Dupa parerea mea e. Iar carentele in multe locuri o descalifica chiar profesional. Dar hei, cine zice ca trebuie sa fim de-o parere...

Nu zic, dar pune şi carenţele alea, adică nu mai face afirmaţii goale precum Infinitty sau acest recenzor , care scrie:"Legionarii vorbeau limba latină și nu o mulțime de limbi. Mai mult, o parte dintre aliații italici ai Romei aveau ei înșiși ca limbă maternă limbă latină." Zice şi imediat trece la altceva. Păi, tăticule, o afirmaţie ca asta e obligatoriu să fie susţinută măcar cu argumente, dacă nu ai dovezi. Adică Huertas aduce argumente dar ăsta zice fără argumente? Nu merge...
Puţin mai jos recenzorul scrie:"Drept urmare, Carme J. Huertas, plecând de la premise eronate, trage concluzia că soldații din armatele romane staționate în Hispania, „formate din italici amestecați cu hispanici, nu pot fi considerați agenți activi ai romanizării” (p. 32), ei nefiind, după logica autoarei, vorbitori de latină."
Pot să spun şi eu că italicii nu vorbeau latină ci numeroase dialecte italice. De unde să fi învăţat şa de rapid latina din Latium?  La jumătatea secolului doi îen deja acea latină vorbită dispăruse la Roma, sufocată fiind de dialectele italice. E consemnat asta chiar de antici.
mai jos un pic scrie  autorul:"Tot la fel de lipsită de suport este afirmația de la pagina precedentă potrivit căreia la colonizarea Peninsulei Iberice ar fi participat exclusiv coloniști proveniți dintre italicii vorbitori de limbi sabelice"
Indirect recunoaşte că se vorbeau în Italia la acea dată limbi sabelice, deci în acele locuri nu se vorbea latina.Păi, de ce nu i-au latinizat lingvistic latinii pe italici, acolo în Italia?

Edited by neafloricadinobor, 21 September 2016 - 20:15.

 SorinGT, on 21 septembrie 2016 - 16:58, said:

Orice latinist respectabil spune ca limbile romanice se trag din latina. Stiintific, cum altfel? Cand i se pun probe contrarii in fata, la fel de stiintifice, inventeaza latina vulgara, adica se preteaza la chestiuni cat se poate de nestiintifice, as zice pseudo-stiintifice.


Ce ziceai de??

 SorinGT, on 21 septembrie 2016 - 19:51, said:

Edited by Balamache, 21 September 2016 - 20:29.

 SorinGT, on 21 septembrie 2016 - 19:51, said:

Din multele locuri arată 3 unde carme jimenez huertas se descalifică, altfel ce spui tu aici e apă de ploaie.

 Balamache, on 21 septembrie 2016 - 20:24, said:

Da, latinã vulgarã se construieste
între anii 300 si 800, intr-o perioada destul de scurtã de cca. 5 secole, poate 8 secole dacã primele documente în limbi romanice au fost antedatate din exces de zel.

Şi nu mai trebuie dovezi şi demonstraţii: a zis maestrul Infinitty şi noi trebuie să notăm ca să nu uităm.

Nea Florin, in ordine descrescatoare, capitolele VI, V, IV (acolo sunt aratate aspectele in care da lufturi mari, cu precadere in propria ei specialitate...limba latina).

Edited by SorinGT, 22 September 2016 - 15:36.

 SorinGT, on 22 septembrie 2016 - 15:34, said:

Ceea ce inseamna ca n-ai aratat nimic. Stii vorba aia: "Ai venit bou si te-ai intors vaca".

 Infinitty, on 22 septembrie 2016 - 12:38, said:

Arata-ne constructii de latina vulgara gagiule, care sa semene cu unul dintre graiurile romanesti. Daca nu ai, du-te la nani.

 SorinGT, on 22 septembrie 2016 - 15:34, said:

Am recitit ieri şi azi parte din acele capitole. Nu am găsit ce spui tu. Îmi arăţi pe text vreo două greşeli. Sorine, ai ocazia să arăţi că eşti mai mare latinist decît C Jimenez.

Capitolul VI de exemplu- "formarea pluralului cu "s" ca forma distincta de latina....delimitandu-se de cele 5 declinari....etc.". Tot ce este demontat in primul paragraf e corect si perfect verificabil.

- petentia ca limbile romanice nu au folosit desinentele latine si au "inventat" solutia adaugarii terminatiei "-mente" adjectivului. Dovedita falsa cu exemplu de text latin. (paragraful 2)
-cuvinte analoage in limbile romanice, care nu au corespondent in latina....o parte fiind neologisme de fapt, iar pentru altele exista forme altele decat propuse de Huertas (si e verificabil, formele se gasesc). (paragraful 3). Deci ori nu le cunostea, ori a ales exemplele tendentios.
- trecem apoi peste un stil, desprins parca din Adevaruri Tulburatoare, gen "Noi surse istorice" (care insa nu au nume), acelea, spunand dumeaei, pretinzand ca limba daca si cea latina au ca stramoasa limba traca. Da, intr-adevar e o tehnica a la Lewidt.
- o afirmatie gen Aurora Petan, cum ca limbile romanice (deci indo-europene), deriva dintr-o Llimba comuna vorbita in Europa in paleolitic. Adica limbi indo-europene care au ca limba mama o limba pre-indoeuropeana, care se vorbea prin 10.000 bc sau mai demult.

Din alt capitol, ai mai auzit pe undeva de "genul ambiguu"?

Nu vreu nici o ocazie sa ma arat mai altcumva decat altcineva. De fapt linkul l-am pus fara sa provoc eu discutii, ci doar sa-l citeasca fiecare si sa-si traga concluziile.

Edited by SorinGT, 23 September 2016 - 13:23.

 SorinGT, on 23 septembrie 2016 - 13:14, said:

Bine, mă uit acolo.
Aici e forum, adică în latină înseamnă loc de discutat. Nu pui link şi pe urmă crede fiecare ce vrea. Se discută, că de aia e forum.

capitol6.3 Sustantivos
Ausencia de declinaciones.
Presencia de preposiciones para las funciones gramaticales.
Unicidad en la formación del plural.
Ausencia del género neutro.
Zice 4 chestii, toate adevărate.
Limbile romanice occidentale nu au gen neutru.
Au prepoziţii cu funcţii grtamaticale
Pluralul se formeaza cu S.
Ia, arată aici cum se formeaza in latina cu S pluralul; in latina culta că pe aia vulgară nu o ai.
carme Jimenez greşeşte că scrie prea mult. Trebuie pe scurt cu exemple.

Ce spune Alexandru Anca:

"Dacă ne uităm la acest aspect, formarea pluralul în «s», vom observa că în limba latină acest lucru este un lucru comun; terminația «s» se semnalează, în latină, pentru declinarea I și a II-a la cazurile acuzativ, dativ și ablativ plural, iar pentru declinările a III-a, a IV-a și a V-a la cazurile nominativ, acuzativ, dativ, ablativ și vocativ plural, adică la toate cazurile afară de genitiv (Excepție fac substantivelor neutre care formează plural în »a«."

Ce se poate verifica (sa vezi in ce masura are dreptate):

https://de.scribd.co...rfologie-latina

pg. 3

sau:

http://www.filadelfi...-gramatica3.pdf

chiar de la pg.2

Edited by SorinGT, 23 September 2016 - 14:29.

 SorinGT, on 23 septembrie 2016 - 13:14, said:

Are dreptate şi cu genul ambiguu. Am auzit eu de el cîncd eram mic. Cînd d-na Constantinescu, de la Şc elementară 102 din Bucureşti, ne-a predat genurile în clasa a 3-a, în 1959, ne-a spus că sînt trei genuri: masculin, feminin şi neutru zis şi ambigen.
Ambiguu în româneşte înseamnă un lucru care nu e limpede, nu e clar, cu mai multe înţelesuri. "Genul ambiguu" e o traducere greşită.
Zi tu de ce cuvînvtul război, în latină belum, se zice altfel în limbile romanice: la noi război iar în Occident GHERA. Zăzboi e format în româneşte cu prefix RĂS (variantă RĂZ): răs-pîntie, răz-bunare, răz-vrătire, răs-turnat, răz-gîndire, răs-cumpărare, răz-boi.
Ghera cred că e de la vizigoţi. Vizigoţii de azi din Ardeal tot aşa vorbesc, de ex ei spun cosa (coasă), fome (foame) omini (oameni): Ia, întreabă pe vizigoţii ăştia de pe forum (Infinitty) , la ei se spune GHEARĂ sau GHERA?
Şi cînd vizigoţii au pus ghera pe Italia, Spania, Franţa au învăţat şi ăia ce e aia GHERA.

 SorinGT, on 23 septembrie 2016 - 14:29, said:

Păi, Jimenez zice clar despre formarea pluralului, nu că...la anumte cazuri şi la anumite declinări, deci nu e lucru comun in latină ci e special în anumite cazuri.
Pluralul în S nu vine din latină din moment ce e şi în engleză sau  în limbi celtice.

 SorinGT, on 23 septembrie 2016 - 14:29, said:

M-ai trimis să citesc o grămadă de chestii care nu sînt precum spui tu! pe viitor vii aci cu exemple scrise de mînuţa ta. Nu mă trimiţi să citesc un purcoi de chestii ce nu au legătiură ci ce spui tu. Unde e pluralul în S la substantivele latineşti? Aici pui exemple de substantive latineşti cu plural în S, la nominativ!!! că de asta e vorba.Ce îmi arăţi la Ablativ plural? latina vulgară din care pretindeţi că descind limbile romanice nici nu putea avea Ablativ! Aşa spun lingviştii. Acum îl bagi pe ăla că ai văzut un S pe acolo?

 SorinGT, on 23 septembrie 2016 - 14:29, said:

Acest Anca vorbeşte tîmpenii: Zice că în latină formarea pluralului în S e un lucru comun şi în aceeaşi frază că...la cazurile acuzativ, dativ şi ablativ plural. Şi la noninativ de ce nu e, ca în spaniolă, engleză? De asta e vorba!

 SorinGT, on 23 septembrie 2016 - 14:29, said:

Formarea pluralui cu terminatie "s" este la fel de strain de limba rom^na precum este ursul de gandacul de colorado. Deci pusca latineasca cu romaneasca precum chineza cu engleza.

 neafloricadinobor, on 23 septembrie 2016 - 15:04, said:

de ambigen am mai auzit si eu pe cate unii, dar majoritatea profesorilor de lb. rom^na spun ca este o denumire improprie. Oricum, Jimenez spune ca nu putem vorbi de existenta unui caz neutru in rom^na, acesta fiind pur si simplu genul "ambiguu".

Jimenez spune ca substantivele formeaza plural cu "s" spre deosebire de latina, care nu....cazurile formarii pluralului cu "s" sunt chiar (larg) majoritare. Nici macar pentru limbile romanice (occidentale) nu se verifica formarea pluralului cu "s" pentru toate cazurile (in italiana de exemplu). Asta e cazul semnalat de el, ce-o fi mai departe cu engleza, e alt capitol.

Apropo, uitasem sa intreb, citasesi din ea:

"capitol6.3 Sustantivos
Ausencia de declinaciones."

La ce se referea? Ca latina, sau ca limbile romanice nu au declinari?

 Balamache, on 23 septembrie 2016 - 15:21, said:

Bun, atunci de aici deducem ca rom^na are si ea cu spaniola cat are chineza cu engleza. Sau ursul cu gandacul de colorado.

Edited by SorinGT, 23 September 2016 - 15:46.

 SorinGT, on 23 septembrie 2016 - 15:24, said:

Spaniolii formeaza in limba lor pluralul cu terminatia "s" pentru ca ei conserva caracteristicile lingvistice ale stramosilor lor celtii, la fel ca si in  limbile engleza, irlandeza, franceza si galeza, unde pluralul se face (cu mici exceptii) tot cu "s" final, acestia fiind deasemenea mostenitorii popoarelor celtice.