Dacii, obiceiuri si traditii

Dacomania, acum si-n Jermania.

http://adevarul.ro/l...1327/index.html

Procurori ai Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au recuperat, prin cerere de asistenţă judiciară internaţională din Munchen, mai multe loturi de podoabe dacice, din argint, unele fiind aurite, precum şi o monedă din aur, stater de tip pseudo-Lysimach, reprezentând părţi din tezaurele sustrase de o grupare infracţională din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, exportate ilegal şi puse în urmărire prin INTERPOL.
[ https://i.imgur.com/9UW3CCu.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
Se remarca o asemanare izbitoare intre setul de artefacte provenit din Sarmizegetusa, si tezaurul de la Bucuresti Herastrau descoperit in 1938
https://www.academia...ical_Approaches
[ https://i.imgur.com/phnZLQ4.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Intreba cineva odata, ce s-a ales de carpi? De marele trib dacic al carpilor? Iata ce s-a ales de carpi. Au ramas in jumatatea de est a tarii, acolo unde au fost dintotdeauna.

http://nume.ottomoto...=carp&type=text

 Balamache, on 25 iulie 2015 - 20:19, said:

E plina lumea de carpi. Iata cativa:
https://en.wikipedia.../Karp_(surname)
Despre originea numelui:
http://www.ancestry....in?surname=karp

 SorinGT, on 18 iulie 2015 - 20:30, said:

Italia la 100AD avea la 14 milioane. Unii zic 6 altii 18, multi se invart la 10-12, io zic 14. Io-s mai "high counter'' asa, dar cu masura.
Cam 2,5-3 in orase. Asta e cam unanim.
Cam 2 milioane sclavi si straini.
Tot imperiul, la 85. Unii zic 55 altii 100, io zic 85. Francezii is foarte convingatori cand zic ca Galia era la 15, extrapoland ajungem la vreo 85. Cam 12 in orase. Cam 15-20 cetateni, 80% italieni sau colonisti.
Toate astea, la 100-160 AD.
Asta a fost apogeul, cam un secol.
Inainte si dupa, erau cam la 55-60 milioane, poate 10 in Italia si 8 in orase.

 SorinGT, on 20 iulie 2015 - 08:42, said:

Ha-ha, asa e, au omis chestii mult mai importante de atat...

Edited by searcher-star, 27 July 2015 - 08:39.

Treaba cu Roma si nr de locuitori poate ridica o alta problema interesanta.
Se presupune ca Dacia lui Burebista ar fi avut in jur de 2 milioane de daci/geti (plus ce alte popoare cucerite mai intrau acolo) iar cea a lui Decebal, mai mica, ar fi avut doar in jur de 1- 1,5 milioane.

In acelasi timp avem in timpul proto-getilor/dacilor, la sfarsitul epocii bronzului si inceputul epocii fierului asezarea fortificata de la Iarcuri-Cornesti, mai intinsa ca suprafata si decat Roma antica la apogeul ei (cand gazduia milionul acela de locuitori).
Studiile arheologice arata si o locuire densa acolo, si oricum a fost nevoie de o populatie numeroasa doar si numai pentru a ridica acea asezare (numai volumul de pamant pentru zidurile de aparare e imens).

Cred ca asta ar fi o alta dovada indirecta dar foarte solida care arata ca un surplus de populatie de aici a migrat inspre alte zari (si o parte buna a ajuns in Italia, daca ne uitam la traseul unor artefacte, ceramica sau modele de sabii din acea perioada).

 ego_zenovius, on 25 iulie 2015 - 22:38, said:

Reusesti mereu sa fii foarte convingator. Cu etimologiiile merge=mergo, apa=aqua si pamant=pavimentum ce se mai aude?

 searcher-star, on 27 iulie 2015 - 08:40, said:

cam asa ceva.

 searcher-star, on 27 iulie 2015 - 08:40, said:

Daca nu te superi Baba Vanda, Imperiul Incas ce populatie avea la orase in anul 345?

 lupu2, on 27 iulie 2015 - 09:00, said:

1Suprafetele mari inconjurate de ziduri nu inseamna nimic.
In Franta medievala era un oras de cateva mii de locuitori pe undeva, care asa a avut el ambitz sa-si inconjoare si buna parte din gradini si ogoare, si avea o centura de ziduri cat Parisul.
2Deocamdata nu indica o locuire cat intr-un oras sadea, din cate stiu.
In plus, daca ai niste secole la dispozitie, faci lucruri mari cu oameni surprinzator de putini.

 Balamache, on 27 iulie 2015 - 09:39, said:

Intreaba-l pe Lo Cascio, nu pe mine, el a facut studiul...

 searcher-star, on 27 iulie 2015 - 09:54, said:

Despre asezarea de la Iarcuri

http://www.smb.museu...e/research.html

<< The site is protected by four defensive walls with a total length of 33 km and covers an area of 17.2 square kilometres. ...archaeologists were able to date the fortifications to the late Bronze Age (about 14th or 13th century BCE). Through magnetometer surveys and systematic surface surveys it was possible to establish that dwellings once covered large areas inside the walls and that a city-like settlement must have existed.>>

Ca si comparatie, suprafata Romei antice cuprinsa intre zidurile lui Aurelian

https://en.wikipedia.../Aurelian_Walls

<< The size of entire enclosed area is 1400 hectares.^{[1] ...........} The full circuit ran for 19 kilometres (12 mi) surrounding an area of 13.7 square kilometres (5.3 sq mi)>>

Iarcuri avea un pic peste 17 km patrati, Roma dintre zidurile lui Aurelian doar aproape 14 km patrati
Sigur, poti sa spui ca orasul (Roma antica) se mai intindea si dincolo de ziduri dar nu stiu cat de mult se mai putea intinde.

Oricum iti arata ca asezarea de la Iarcuri-Cornesti era din categoria "grea", apropiata de Roma antica (desi intre apogeul celor doua e o distanta de un mileniu jumate), si arheologii spun ca locuintele acopereau zone intinse inauntru foritificatiilor de la Iarcuri si ca asezarea era de tipul unui oras

Edited by lupu2, 27 July 2015 - 11:02.

 lupu2, on 27 iulie 2015 - 09:00, said:

Aia nu era o asezare fortificata, nu era un oras.

E ca si cum ai spune ca intre Brazda lui Novac si Dunare era o asezare fortificata.

Edited by Boshaft_Sylvester, 27 July 2015 - 17:11.

Hmm, Sylvestere, tu ai cetit ce zic arheologii nemti (special am citat de acolo sa nu mai leasine unii cum ca dacomanii si alte minunatii)?

 Boshaft_Sylvester, on 27 iulie 2015 - 17:10, said:

Vezi ca e linku mai sus, zice asa:

<<The site is protected by four defensive walls with a total length of 33 km and covers an area of 17.2 square kilometres. ...archaeologists were able to date the fortifications to the late Bronze Age >>

Ziduri de aparare, fortificatii etc etc

<<Through magnetometer surveys and systematic surface surveys it was possible to establish that dwellings once covered large areas inside the walls and that a city-like settlement must have existed >>

S-a stabilit ca locuintele acopereau zone mari inauntru zidurilor si ca a existat acolo o asezare tip oras.

Ce e neclar, inafara de un fel de frustrare care pare fara rost?

Speculatii. Atat.

Deocamdata.

Nu stim ce ne rezerva viitorul.

Edited by Boshaft_Sylvester, 27 July 2015 - 17:50.

 ego_zenovius, on 25 iulie 2015 - 22:38, said:

Karp Name Meaning
German, Polish, and Jewish (eastern Ashkenazic): from Middle High German karp(f)e, Middle Low German karpe, or Slavic (Russian and Polish) and Yiddish karp ‘carp’, hence a metonymic occupational name for a carp fisherman or seller of these fish, or a nickname for someone thought to resemble the fish. As a Jewish surname it is often of ornamental origin.Polish, Russian, and German: from a reduced vernacular form of the Greek saint’s name Polykarpos (meaning ‘rich in fruit’), or Karponios (from Greek karpos ‘fruit’, a word with mystical connotations among early Christians). This was the name of an early Christian leader said to have known the Apostle John. In the Orthodox Church he is believed to have been a bishop and is revered as a saint
Deci originea numelui Carp de la care se trage denumirea de Carpati este cum nu se poate de clara, germana, poloneza si evreiasca, atunci cand nu e ruseasca sau greceasca ceea mi se pare limpede de tot.
Si mai amuzant e ca reiese ca Carpii cu care se bateau Diocletian Carpicus Maximus sau Galerius Carpicus Maximus de fapt erau denumiti dupa un lider crestin timpuriu care il cunoscuse pe Apostolul Ioan, deci, fandacsie macsima.

Edited by leogoto, 27 July 2015 - 18:28.

 leogoto, on 27 iulie 2015 - 18:25, said:

Cine a spus ca exista vreo legatura intre Carp si Carpati (cu sau fara)?

 Balamache, on 27 iulie 2015 - 09:36, said:

Nimic nou.

La situl arheologic de la Unip se lucrează de zor.
Sperăm să se confirme cât mai repede că acolo se află Zurobara

http://www.agerpres....campie-10-12-01

confirmat. Din Egipt de unde facea el harti, Ptolemeu lucra cu o precizie exceptionala.
http://www.evz.ro/ba...t-zurobara.html
„Coordonatele Zurobarei au fost greșite de Ptolemeu, pentru că, în cartografierea lui, primul meridian are o problemă în calcul, și pentru că el nu a folosit în formulele matematice aplicate funcția cosinus. Eu am pornit în sens invers, de la ideile lui, determinând distanțele prin formule matematice actuale, iar diferența de localizare a cetății Zurobara este de 2,5 km, indicând acest areal”.

Quote

1. Continuitate problematica intre prima si a doua etapa de locuire.

2. Cezura totala dupa venirea romanilor.

Istoria dacilor, pe scurt.