Stare de nervozitate excesiva

Exact, punctul pe i ! 

As adauga si ceva sport pentru detensionare.

Edited by Franco222, 10 April 2008 - 13:12.

de obicei sunt o persoana foarte calma.... insa sunt momente cand imi sare tandara din nimic.  si ma enervez la culme. ace;easi reactii ca ale lui solitudes. dau cu pumnul in perete, pat in ce apuc....   incerc pe cat posibil sa nu am aceste reactii cand mai e lume in jur. de cele mai multe ori ele se manifesta la mine in camera.  de urlat nu prea urlu insa trantesc. fie ma enerveaza cineva cu ceva infim, fie ma enervez din senin. odata citeam o carte si la un moment dat am vazut negru in fata ochilor si m'a apucat furia: sfaiat cartea, aruncata cat colo.

s'ar putea sa fie o frustrare insa nu ii gasesc motivul. e ceva ce se petrece in subconstient.

solitudes, on Apr 10 2008, 14:09, said:

Cine a zis de leguma? Daca te pleostesti de tot inseamna ca nu e bun tratamentul.

Mie ciudat...Aceleasi lucruri ca si lui solitudes mi se intampla si mie. Cand e vorba de lucruri dau cu ele de pamant, dau cu pumnii, si tot asa ma enervez si de la anumite comentarii care defapt nu ai nimic rau adresat in special.
Am citit pe undeva mai de mult ca foarte multe sunt persoanele care se enerveaza ca lucrurile nu se "supun" celor care le utilizeaza, dar numai stiu exact care era cauza. Am sa mai caut ca acum mi-ai starnit curiozitatea si vreau sa aflu si eu.

@Franco222 - Poti sa-mi faci si mie pe privat lucrul ala, daca e nevoie de ceva iti spun! Te rog mult!

Edited by d4m4g3, 10 April 2008 - 13:20.

shadowgign, on Apr 10 2008, 14:11, said:

chiar din senin nu ma apuca.
in genere de la un comentariu ce mi se pare deplasat sau de prisos , de la o reactie ce mie mi se pare aiurea ... si in loc sa reactionez calm sau normal ma apuca dracii , si cand ma infurii ma enervez din ce in ce mai tare , nu ma pot stapani/controla..

solitudes, lasa-te pe mana noastra, ca te vindecam noi!

d4m4g3, stai la rand!

Edited by Laberta, 10 April 2008 - 13:22.

Sa stii ca un foarte nasol factor care genereaza aceste stari e calculatorul si implicit singuratatea si inchiderea creata de utilizarea excesiva a acestuia. Eu am avut crize de nervi mai urate ca ale tale. S-a lasat chiar si cu vatamarea corporala a celor cu care locuiesc, desi in majoritatea cazurilor tinteam spre obiecte, tocmai pentru evitarea unor astfel de situatii, dar uite ca s-a intamplat. Numai bunatatea si dragostea lor a facut ca acum sa nu fiu dupa gratii. Nu am fost departe de omor, norocul a facut ca persoana pe care am impins-o din cauza nervilor pe gresie in bucatarie sa cada fara a suferi rani fatale. Cand ma gandesc acum ce am facut, imi vine sa ma arunc de la etaj. Pacat ca stau la etajul 1 Dar asta e viata, mai exista si astfel de lucruri. Imediat dupa incidentul precizat, care a avut loc cam acum 6 luni, m-am angajat si lucrez si in prezent, inainte nu faceam nimic, doar stateam 24/7 la calculator, inchis in camera mea. Culmea, chiar daca odata cu serviciul am o gramada de responsabilitati si griji si drum lung si obositor si program zilnic, nu mai sunt nici pe sfert cat de nervos eram inainte.

Deci in cazul in care ai foarte mult timp in viata in care ori nu faci mare lucru, ori stai numa la calculator, fa bine si schimba urgent lucrul asta pana nu faci si tu ceva urat. Nu te gandi ca nu esti tu persoana care sa faca asa ceva, nici eu nu eram si nu mi-as fi inchipuit in stare de asa ceva. Asta se intampla in 2 secunde si dupa aia regreti toata viata.

SINEKT, on Apr 10 2008, 13:33, said:

hmm.. ai mare dreptate la faza cu calculatorul.. dracu sa il ia pe bill gates..si creatorii de jocuri... si la faza cu vatamarea corporala nici io nu am fost foarte departe , si acu imi vine sa ma dau cu capu de un perete( ca poate asa imi trece si durerea asta de cap de ma sacaie de doua zile)
eu stau la 4 , crezi ca ma ajuta?
@laberta , poate ai treaba si te retinem  

Edited by solitudes, 10 April 2008 - 13:40.

Eu cred ca starile astea se datoreaza unei instabilitati ce a persistat cativa ani, si care poate fi de natura variata, atat profesionala, de sanatate, cat si sentimentala, etc. Cu atat mai grav cu cat s-au suprapus (fie si doar in anumite momente) doua sau mai multe astfel de perioade, aparent independente intre ele, dar care au conlucrat mai eficient impreuna.
Incertitudinile si contrariile (intre ceea ce ti-ai dori si ceea ce primesti de fapt - ideea de nedreptate poate naste multa ura intr-un individ) traite in acea perioada te marcheaza progresiv, putin cate putin, fara sa simti ceva evident - ba chiar ai tendinta s-o pui pe seama varstei, sau a altor motivatii colaterale, amuzandu-te usor pe seama ei, minimizandu-i astfel efectele evidente, deci permitandu-i sa evolueze. Poti ajunge in doar cativa ani (2-4 ani) un tip agresiv (ca personalitate) si coleric, desi inainte erai unul calm, calculat, chiar usor indiferent si amuzat de acele situatii care acum iti repugna de-a dreptul.

Cred, de asemenea, ca ai putea incerca sa te tratezi si singur. Nu astepta minuni, ca in cateva saptamani sa poti sterge cu buretele toate acumularile unor ani trecuti. Aveai nevoie de acea catastrofa pe care tocmai spui ca ai comis-o, si ar fi bine sa incepi sa crezi ca ea a marcat un punct pozitiv in evolutia vietii tale, acela care ar putea fi momentul de inceput al schimbarii. Daca vei continua sa o dramatizezi (si nu ma refer la expunerea ei catre public, ci la mahnirea interioara pe care ti-o provoaca) nu-ti va ajuta la nimic, ba chiar te va inversuna mai tare.
Ar trebui sa-ti creezi niste repere/modalitati prin care in acele momente de furie oarba sa-ti poti aminti de luciditatea de acum. Ai putea sa-ti informezi si partenera, sau prietenii mai apropiati sa te ajute in sensul asta, si sa te traga vartos de maneca (sau chiar sa-ti dea un sut in fund, si n-o spun ca ironie, in acele momente ai nevoie de un impuls puternic care sa te readuca la luciditate si nu doar de o vorbulita aruncata-n vant), de indata ce incepi sa te agiti sau sa ridici glasul. De asemenea, in paralel ar trebui sa lucrezi si la cauzele instabilitatii, desi daca ai ajuns in acest punct in care ai biruit negatia, cred ca acele momente de instabilitate s-au cam incheiat.
Peste zi, gandeste-te mult si cu optimism la problema ta, pentru a putea invata s-o tii sub control atunci cand vei avea nevoie.

Nu am pretentia de a fi un specialist in psihicul uman, in mare parte ti-am vorbit din experienta, atat din cea personala, cat si a altora cu care am avut sansa sa interactionez suficient incat sa pot determina suficiente similitudini intre experientele lor si experienta mea personala. Desigur, este posibil sa ma insel in privinta ta, dar am vrut sa fie doar un alt punct de vedere, bazat pe o experienta reala si nu doar aruncat in vant de dragul de-a da sfaturi.

Edited by kr0k0dilu, 10 April 2008 - 14:04.

si pe mine m-a afectat calculatorul, da chiar dependeta. si cu cat te ambitionezi si stai mai mult sa depasesti un level sau sa faci nu stiu ce punctaj, te transformi in zombi si nu se mai intelege nimeni cu tine.

la mine a mers munca, natura, plimbari in parc cu iubita, lectura (suuuper bine), muzica "asezata" (enya de exemplu), discutiile cu prietenii, berile cu ei, plimbarea cu bicicleta si nu in ultimul rand biserica, am un duhovnic si particip la ce se intampla acolo...

Nicanor, on Apr 10 2008, 14:19, said:

de citit citesc in prostie.
discutiile cu prietenii , capitol slab ca sunt dezradacinat din locatia mea de bastina , un duhovnic bun nu am intalnit in viata mea decat prin carti , de munca sunt satul .
raman plimbarile alea da si aici e problema: incerc sa ma las de fumat definitiv si nu am placerea mai mare decat sa merg cu tigara in gura..

Edited by solitudes, 10 April 2008 - 14:26.

Seraph, aria de fun e mai jos, aria de religie mai sus. Alege una dintre ele si calmeaza-te.

Daca tratai pbl asta la modul serios acum erai in fatza unu medic sau specialist si ii explicai ce si cum. Stii faza aia din filmu ala cu sfarsitul ala ca atunci cand te enervezi, creierul secreta nuj ce rahat care iti reduce IQ-ul ,nu?
Eu personal cand aveam febra, frisoane si ma ca*am imprastiat, n-am mai stat sa deschid topic, ci m-am dus la medic. Si ca sa nu crezi ca nu am idee prin ce treci te anunt (nu ca te-ar interesa) ca si eu am avut faze asemanatoare cu ale tale numai ca nu eram asa turbat. Mai mult injuram. Magneziu, miscare, ceai de tei seara, 2 mere pe zi si toata lumea ma place  

L.E. Par agitat?

Edited by Seraph, 10 April 2008 - 15:52.

Seraph, on Apr 10 2008, 16:51, said:

probabil cand tui faceai imprastiat nu aveai un rahat de servici de onorat cu prezenta si nici nu asteptai ziua de leafa ca pe Jesus Christ. eu indeplinesc ambele conditii.
intai am vrut sa vad niste opinii ale unor oameni anume ( adica identificati de mine in mod exact) si eventual ce zice poporul.
si nu ai tu de unde sa stii ca mi-am facut sau nu deja programare la medic.
asa ca te rog sa te abtii. daca ai ceva concret de zis , zi , dar fara mistouri slabe si inutile.

sa fie vorba de vreo frustrare inconstienta ?

Da' tu de unde sa stii daca nu cumva lucram si mai uitam sa mananc? Sau ca ma enervam ca un fraier pt simplu fapt ca seful e un idiot? Sau ca nu am doua credite care-mi foreaza in mod indirect colonu'?
Oricum,concret, iti doresc insanatosire rapida si un psihiatru competent. Daca stiam ca e topic cu caracter privat nici nu scriam asa mult. Sorry!

P.S. Hai mah, chiar crezi ca misotul meu slab si inutil?

shadowgign, on Apr 10 2008, 17:20, said:

e posibil si asta.. naiba stie , stres , cele o mie de probleme curente din viata noastra de zi cu zi..

Fa mai multi bani.

insanatosire aproape sigura.