Diavolii

 N-B-A, on Dec 16 2008, 19:47, said:

Si tu ai fi ala rationalul care stie si multe pe deasupra.
Omul pana nu e fudul nu e prost destul. Stii tu treaba ai cu aroganta si mandria.

 DayDreamer, on Dec 16 2008, 11:09, said:

DAAA
si eu am vazut un film frumos! ii spunea SUPERMAN!!
dar nu ma uitam pe fereastra sa vad daca mai zboara cate unul-altul prin fata glafului de la geam... si nici nu m-am aruncat vreodata de pe bloc sa vad daca pot sa zbor...

 AMAN_SER, on Dec 16 2008, 19:50, said:

da...


stiu care e treaba cu aroganta si mandria - o vad la multi dintre voi! - nu stiti prea multe, dar vorbiti de parca sunteti toti doctoranzi in domeniile respective...

 N-B-A, on Dec 16 2008, 19:52, said:

Ai grija cu generalizarile.
Deci dupa tine un om care ia in calcul existenta altor entitati superioare este irational si unul care nu accepta este automat  rational si iluminat pe deasupra.

 AMAN_SER, on Dec 16 2008, 19:56, said:

defineste "entitati superioare" pentru ca daca maine o forma inteligenta de energie ar veni pe pamant si ar trai independent de orice, si ar decide sa ne distruga, noi neavand ce sa-i facem, eu as spune la chestia aia entitate superioara - uite... eu sunt rational si am luat in calcul existenta unei forte superioare...

daca vii cu aberatii de genu : "dumnezeu e BUN!! si e MAREE!! si TE AJUTA!! trebuie doar sa stai in 4 labe sa lingi icoane toata ziua" - da... eu zic ca ala e un om irational... si mai si generalizez...
lafel si pentru adam si eva... generalizez la maxim...

Edited by N-B-A, 16 December 2008 - 20:01.

 N-B-A, on Dec 16 2008, 20:00, said:

Demonstreaza ca esti intr-adevar un om rational si nu mai raspunde la provocarile lui aman ser!

Edited by Lilit, 16 December 2008 - 20:03.

 N-B-A, on Dec 16 2008, 20:00, said:

Nu-mi aduc aminte sa fi venit cu asa ceva, ba chiar in multe posturi am spus clar numai cel ce cunoaste aceasta entitate pe care noi o numim Dumnezeu se poate exprima in privinta intentiilor si caracterului sau.

 Lilit, on Dec 16 2008, 20:03, said:

asta e ca ai : demonstreaza ca esti mai destept si cedeaza-i locul tau...
cum pot sa demonstrez ca sunt rational prin a nu-i raspunde lui aman??

cel mai bine ar fi daca cei care cred in diavoli si in posedari ne-ar aduce niste dovezi bune ce ar demonstra existenta lor.
postati niste clip-uri cu posedari, daca gasiti. si mai convingatoare ar fi daca persoanele posedate vorbesc in limbi precum arameica, latina, greaca veche sau/si daca intr-adevar au o putere supranaturala.

astept cu interes astfel de dovezi.

Edited by tetsuo, 16 December 2008 - 21:02.

 tetsuo, on Dec 16 2008, 21:01, said:

De ce? Diavolii vorbesc doar aramaica, latina si greaca veche? Engleza sau romana nu stiu?  
Chiar te-ar convinge asemenea filmulete?

 Lilit, on Dec 16 2008, 21:22, said:

daca citesti niste posturi mai din urma o sa vezi ca sunt cativa credinciosi care sustin lucrurile astea.

nu zic ca m-ar convinge (depinde de clip), dar ar fi un pas bun si o dovada relativ buna pentru demonstrarea existentei lor.

si mai interesant ar fi sa vad un ateu posedat (caz de care nu am auzit niciodata). asta daca nu-l credem pe cuvant pe parinte777 care zice ca toti ateii sunt posedati (doar ca diavolul e intr-o stare latenta in noi)  

Stateam in pat si reflectam la ce intreba cineva odata pe forum: daca Iisus a existat sau nu in realitate si, gandindu-ma cum sa-i raspund, mi-a venit raspunsul in minte... Istoricii laici sau profani.

Cum putem fi siguri ca Iisus a trait cu adevarat pe pamânt?

Întrebare: „Exista scrieri istorice, altele decât Biblia, care dovedesc ca Iisus a trait cu adevarat pe pamânt?”

Raspunsul nostru: Da.

Cornelius Tacitus (55-120 d.Cr.) a fost considerat cel mai mare istoric al Romei antice. El a scris ca Nero „i-a pedepsit pe crestini, care erau urâti pentru enormitatile lor, prin torturile cele mai violente. Christus [Cristos], fondatorul acestui nume, a fost condamnat la moarte de catre Pilat din Pont, procurator al Iudeii în timpul domniei împaratului Tiberiu. Dar aceasta superstitie vatamatoare, înabusita pentru o vreme, a izbucnit din nou, nu numai în Iudeea, unde si-a avut originea, ci si în Roma”1.

De asemenea, Flavius Josephus, un istoric evreu, (38-100+ d.Cr.), a scris în cartea sa Antichitati iudaice ca Iisus a fost un om întelept, care a facut fapte suprinzatoare, i-a învatat pe multi si Si-a facut ucenici dintre evrei si greci. El a mai scris ca Iisus era considerat a fi Mesia, ca a fost acuzat de liderii evrei, ca a fost condamnat la moarte prin crucificare de catre Pilat si ca se crede ca a înviat din morti.2

Nu numai Josephus si Tacitus vorbesc despre existenta lui Iisus Cristos, ci si alti scriitori antici, cum ar fi Suetonius, Thallus, Pliniu cel Tânar si Lucian. Iar din Talmudul ebraic „aflam ca Iisus a fost conceput în afara casatoriei, ca Si-a adunat ucenici, ca a facut afirmatii blasfemiatoare cu privire la Sine si ca a facut miracole, care nu Îi sunt atribuite lui Dumnezeu, ci sunt puse pe seama vrajitoriei”3.

Astfel, istoricii au scris despre El atât în mod favorabil, cât si în mod defavorabil. De asemenea, au existat multe scrieri istorice despre primii crestini.

Iosif Flavius s-a nascut  doar la cativa ani de la moartea lui Isus. Este cunoscut ca fiind cel mai mare istoric antic al evreilor. Opera sa reprezentativa este “Antichitati Iudaice”. In aceasta carte doua pasaje vorbesc despre Isus. Primul pasaj -in ordine cronologica- se gaseste in cartea 18, capitolul 3, paragraful 3, de obicei citat Antichitati18.3.3. cercetatorii numesc acest faimos pasaj Testimonium Flavionum[1].

“În acel timp a trait Isus un om întelept care era facator de minuni, învatator al oamenilor care primesc bucuros bucurosi adevarul. El a tras la sine  pe multi Iudei si pagâni. El  fost Mesia. Si când Pilat în urma pârii fruntasilor nostri L-a osândit la rastignire cei care-l iubisera mai înainte nu s-au lepadat de el, caci a treia zi li s-a aratat din nou, viu, precum prezisese despre elaceasta si multe alte lucruri minunate dumnezesti proorocii. Si nici acum nu a încetat neamul acela care se numesc dupa el  crestini.[2]

Aici descrierea lui Isus drept “un om Întelept” nu este tipic crestina, însa este folosita de Iosif Flavius referitor la Daniel si Solomon. În mod similar crestinii nu s-au referit la minunile lui Isus ca fiind “fapte minunate”(paradoxaerga), ci esact aceeasi expresie este folosita de Iosif Flavius referitor la minunile lui Elisei.  Si descrierea crestinilor drept un “neam” (philon) nu apare nicaieri în literatura crestina timpurie, în timp ce Iosif Flavius foloseste cuvântul atât pentru “rasa” evreiasca cât si pentru alte grupuri nationale sau obstesti[3]

În plus pasajul reda vina principala a rastignirii lui Isus ca fiind mai dagraba a lui Pilat decât a autoritaîilor evreiesti. Acest fapt este cu totul diverit de gândirea crestina, din secolele al II-lea si al III-leacare îi condamna mai mult pe evrei ca instigatori si înfaptuitori ai rastignirii[4]

Urmatorul pasaj se afla în cartea 20, capitolul 9, paragraful 1 (Antichitati 20.9.1). Iosif Flavius se concentreaza asupra unui Ananus(Anania), care a fost fiul unui mare preot de dinainte, Ananus (Anania). “Acest Ananus mai tânar care a preluat înalta preotie, era un om cu un caracter nerusinat si impertinent, el era deasemenea din partida saducheilor, care erau foarte rigizi când îi judecau pe vinovati, cei mai rigizi dintre toti evreii” Iosif Flaviu isi continua relatarea spunand ca Ananus ” a convocat judecatorii  Sanhedrinului si a adus înaintea lor un barbat pe nume Iacov, fratele lui Isus care era numit Hristosul si pe câsiva altii. El I-a acuzat ca au încalcat legea si I-a condamnat sa fie ucisi cu pietre”.

Expresia “Iacov fratele lui Isus care este numit Hristosul” este prea evaziva pentru a fi folosita de un crestin pentru a demonstra mesianitatea lui Isus. Ea slujeste scopului nostru pentru ca demonstreaza istoricitatea lui Isus Hristos.

Cuvântul Hristos a început ca fie folosit ca nume propiu foiarte devreme printre primii creestini dintre neamuri. Paul Winter, un cercetator evreu, dezvaluie constinta faptului ca mesia nu a fost un nume propriu  si reflecta deci mai degraba o întrebuintare evreiasca decât crestina. Iosif Flavius pur si simplu  îL distinge aici pe acest Isus de ceilalti 13 sau ami multi pe care îi mentioneaza în scrierile sale. Acest Isus, conform lui Iosif Flavius, era cel numit Hristosul (adica Mesia)[5]

Talmudul ne arata care este parerea rabinilor din Palestina la sfârsitul primului veac, despre Isus. Un scriitor evreu, contemporan cu Isus, scrie: “Sânt locuri care merita sa fie loate în considerare, caci ele ne spun ca numele lui Iesua (Isus) din Nazaret, ca el se ocupa cu vrajitoria, adica facea minuni, amagea pe Israel, facândulsa se rataceasca. Talmacea legea în aceeasi forma ca fariseii,… si a zis ca nu a venit sa adauge sau sa suprime ceva din lege. El a murit în ajunul sarbatorii Pastelui care cadea într-o sâmbata. A fost rastignit ca un eretic si înselator…”

Nu discutam despre caracterul deformat cum este înfatisat Iisus aici, ci retinem numai vechea informatie din vechiul Talmud care iL atesta pe Iisus ca o persoana istorica.



Scrieri pagâne:

Unul dintre documentele cele mai vechi care aminteste despre Iisus Hristos este scrisoarea lui Pliniu cel Tânar (Plinius Scundus)a fost nepotul si fiul adoptiv al lui Pliniu cel Batrân. S-au pastrat zece volume din corespondenta lui Pliniu cu împaratul Traian. In ultimul volum scris pe la anul 112 d.Hr. exista  o scrisoare referitoare la crestinii din provincia Bitinia peste care era guvernator. Scrisorea lui este importanta pentru ca da informasii excelente referitore la crestinismul timpuriu, dintr-o perspectiva necrestina. El noteaza  urmtoarele: “crestinii obisnuiesc sa se adune înainte de rasaritul soarelui, ei cântâ un imn lui Hristos pe care Îl socotesc Dumnezeu, apoi fagaduiesc ca nu vor fura, nu vor ucide, nu se vor desfrâna, bunurile  încredintate lor nu le vor tagadui”. Esential în aceasta scrisoare este mentionarea lui Iisus Hristos pe care crestinii Îl considera Dumnezeu.[7]

Istoricul  Corneliu Tacit care a trait în anii cca.55-120 vorbeste mult an “Analele” mult despre crestini. El spune clar: “crestinii pe care I-a prigonit Nero, au fost numiti asa de la Christ care a fost condamnat la moarte de catre Pontius Pilat în timpul domniei lui Tiberiu”. Tacitus mai noteaza ca Nero i-a pedepsit pe crestini ca sa scape de scandalul provocat de focul care a distrus Roma, norodul fiind convins ca focul a fost aprins din ordinul Cezarului. Pentru a scapa de furia poporului întreaga vina este aruncata asupra crestinilor. În contiunuare el povesteste  cum i-a pedepsit Nero pe crestini: “Au fost condamnati, îmbracati în piei de animale salbatice si dati mortii prin câini ori au fost tintuiti pe cruci iar când lumina zilei scadea li se dadea foc ca sa slujeasca  de lampi noaptea”. Nero a oferit gradinile sale participând personal la spectacolele din arene amestecânu-se în  multime, îmbracat în haine de negustor ori stând în careta sa. Se afirma ca acesta este cel mai important document care vorbeste dspre realitatea istorica a Domnului Iisus. Tacit este “considerat, de catre toti istoricul cel mai demn de crezare, un om în care sensibilitatea si imaginatia cu toate ca erau puternice, nu au putut niciodata sa atenueze simtul critic rar pentru timpul lui si o mare onestitate în examinarea documentelor.

Un alt istoric care aminteste despre Iisus este Suetoniu, care în cartea sa Viata celor 12 Cezari face doua refeiri la crestini.

Cea dintâi referinta suna astfel: “Claudiu a expulzat din Roma pe evrei din cauza unor tulburari pe chestia unui oarecare Chrestus”- desigur Chrestus pentru care s-au certat evreii nefiind altul decât Iisus Hristos, fapt adeverit si de catre doctorul Luca în cartea Fpt.Ap.18:2, este  prilejul cu care si familia de evrei  Aquila si Priscila  a fost expulzata din Roma.

A doua referire se face într-un citat în care Suetoniu relateaza despre Nero care “a pedepsit pe crestinii (christianis) aderentii unei noi si daunatoare superstitii”.

Lucian de Samosata, un satiric al secolului al doilea, se referea batjocoritor la adresa lui Hristos si a crestinilor. El I-a asociat cu sinagogile din Palestina si facea aluzie la Hristos ca fiind: “omul care a fost rastignit în Plestina pentru ca a introdus acest nou cult în lume…Ba mai mult, primul lor legiuitor I-a convins ca erau fratiîntre ei dupa ce pacatuisera odata lepadându-se de zeii grecilor si închinânduse aceluiasi sofist crucificat si traind dupa legile lui” (Peregrinul trecator)[8]

Mara Bar-Serapion: la British Museum exista un manuscris interesant care pastreaza textul unei scrisoriscrisa putin dupa anul 73 d.Hr. Aceasta scrisoare a fost trimisa din închisoare de un sirian, probabil filosof stoic, fiului sau. În efortul de asi încuraja fiul sa urmareasca întelepciunea, el medita: “ce avantaj au avut atenienii prin faptul ca l-au omorât pe Socrate? Foametea si nenorocirea a venit ca pedeapsa asupra lor ca pedeapsa pentru crima lor. Ce folos au avut oamenii din Samos ca l-au ars pe Pitagora? Într-o clipa tara lor a fost acoperita de nisip. Ce au cîstigat iudeii prin executarea înteleptului lor Împarat. Imediat dupa aceasta împaratia lor a fost abolita. Dumnezeu I-a razbunat pe acesti trei oameni întelepti: atenienii au murit de foame, cei din Samos au murit de mare, iudeii ruinati si alungati din tara lor traiesc complet împrastiati. Însa Socrate nu a disparut pentru totdeauna, el continua sa traiasca pin învatatura lui Platon, Pitagora nua disparut pentru totdeauna, el continua sa traiasca prin statuia lui Hera. Nici Înteleptul împarat nua disparut pentru totdeauna, el continua sa traiasca în învatatura pe care a dat-o[9]


Întrebare: A existat Iisus în realitate? Exista dovezi istorice ale existentei lui Iisus Hristos?

Raspuns: În mod obisnuit, atunci când cineva pune aceasta întrebare, persoana în cauza nu prea pune pret pe dovezile furnizate de Biblie. Noi nu sustinem aceasta idee ca Biblia nu poate fi considerata ca sursa de dovezi în sprijinul existentei lui Iisus. Noul Testament contine mii de referinte la Iisus Hristos. Unele dintre acestea sunt datate din perioada scrierii Evangheliilor, în cel de-al doilea secol dupa Hristos, adica la ceva mai mult de 100 de ani dupa moartea lui Iisus. Chiar daca aceasta este situatia (pentru care exista înca dispute), în termeni de dovezi istorice din antichitate, scrierile realizate la mai putin de 200 de ani dupa desfasurarea evenimentelor în sine sunt considerate ca dovezi foarte credibile. Mai mult, marea majoritate a specialistilor în domeniu (crestini si necrestini) vor garanta ca Epistolele lui Pavel (cel putin unele dintre ele) au fost scrise în fapt la mijlocul primului secol dupa Hristos, adica la mai putin de 40 de ani de la moartea lui Hristos. Din punct de vedere al dovezilor antice de tip manuscris, aceasta este o proba extraordinar de puternica în favoarea existentei unui on numit Iisus în Israelul primului secol al erei noastre.

Este de asemenea foarte important sa recunoastem ca în anul 70 d.Hr., romanii au invadat si distrus Ierusalimul, macelarind locuitorii acestuia. Orase întregi au fost efectiv rase de pe fata pamântului! Nu ar trebui, astfel, sa fim surprinsi daca multe dintre dovezile existentei lui Iisus au fost distruse. Multi dintre martorii oculari ai lui Iisus au fost ucisi. Este foarte probabil ca aceste evenimente au limitat pastrarea dovezilor scrise ale martorilor oculari ai lui Iisus Hristos.

Având în vedere faptul ca lucrarea lui Iisus s-a desfasurat într-o zona relativ neimportanta dintr-un colt al Imperiului Roman, a ramas totusi o cantitate surprinzator de mare de informatii despre Iisus care poate fi regasita în sursele istorice laice. Iata unele dintre cele mai importante dovezi istorice ale existentei lui Iisus:

Tacitus, scriitor roman din primul secol, considerat unul dintre cei mai exacti istorici ai lumii antice, a facut mentiuni legate de crestini “superstitiosi” ("numiti dupa Christus", care este numele latin al lui Hristos), care au avut de suferit în timpul regimului lui Pontius Pilat sub domnia lui Tiberius. Suetonius, secretarul sef al împaratului Hadrian, a scris ca a existat un om numit Chrestus (sau Hristos) care a trait în timpul primului secol (Analele 15.44 ).

Flavius Iosefus (Josephus) este unul dintre cei mai renumiti istorici evrei. În lucrarile sale intitulate Antichitatile, el face referire la Iacov ca “fratele lui Iisus, care era numit Hristos”. Exista un pasaj controversat în lucrarea sa (18:3) care spune: "În acea vreme exista Iisus, un om întelept, daca am putea sa îl numim om. Pentru ca el a fost unul care a facut lucruri neobisnuite, suprinzatoare. . . . El a fost Hristosul . . . El s-a aratat viu din nou a treia zi, dupa cum au prevestit profetii sfinti si dupa cum zece mii de alte lucruri marturisesc despre El". O alta traducere a acestui pasaj este: "A existat în acea vreme un om întelept numit Iisus. Comportamentul Sau a fost bun si a fost vestit prin virtutile Sale. Si multi oameni dintre evrei si dintre alte natiuni au devenit discipolii Sai. Pilat L-a condamnat sa fie omorât prin crucificare. Însa cei care au devenit discipolii Sai nu au abandonat învataurile Sale. Au spus ca El s-a aratat acestora a treia zi dupa crucificarea Sa si ca El era viu; astfel, probabil ca El era Mesia, despre care profetii au povestit înainte deja minunile Sale."

Iulius Africanus îl citeaza pe istoricul Tallus într-o discutie legata de întunericul care a urmat crucificarii lui Hristos (Scrierile Extant, 18).

Plinius cel Tânar, în Scrisorile 10:96, a surprins practicile de închinare ale primilor crestini, inclusiv faptul ca ei se închinau lui Iisus ca Dumnezeu si erau persoane cu o etica înalta, încluzând de asemenea si referinte legate de Cina Domnului.

Talmudul babilonian (Sanhedrinul 43a) face referire la crucificarea lui Iisus în ajunul Pastelui, ca si la acuzatiile formulate lui Hristos în ceea priveste practicarea vrajitoriei si încurajarea apostaziei evreilor.

Lucian din Samosata a fost un scriitor grec din secolul al doilea care a admis ca lui Iisus I se închinau crestinii, ca El a introdus noi învataturi religioase si ca El a fost crucificat pentru ei. El spunea ca învataturile lui Iisus includ fratietatea credinciosilor, importanta convertirii si a respingerii celorlalti zei. Crestinii au trait conform legilor lui Iisus, s-au considerat mântuiti si au fost caracterizati printr-o atitudine de indiferenta privind moartea, dedicare voluntara si renuntarea la bunurile materiale în favoarea celorlalti.

Mara Bar-Serapion confirma faptul ca Iisus a fost considerat un om întelept si plin de virtuti, considerat de multi ca rege al Israelului însa dat la moarte de evrei si sursa a învataturilor urmate de discipolii Sai.

Apoi avem toate scrierile gnosticilor (Evanghelia adevarului, Apocrifa lui Ioan, Evanghelia lui Toma, Tratat asupra Învierii etc.), toate acestea avându-L în centrul atentiei pe Iisus.

În fapt, am putea chiar sa reconstruim evanghelia numai din sursele non-crestine timpurii: Iisus a fost numit Hristosul (Iosefus), a facut “minuni”, a condus Israelul în noi învataturi, a fost omorât înaintea Pastelui pentru ei (Talmudul babilonian) în Iudeea (Tacitus), însa a pretins a fi Dumnezeu si ca se va întoarce (Eliazar), lucru în care au crezut cei care L-au urmat – închinându-se Lui ca Dumnezeu (Plinius cel Tânar).

În concluzie, noi credem ca exista dovezi zdrobitoare ale existentei lui Iisus Hristos, atât din istoria laica cât si din cea biblica. Poate ca cea mai mare dovada ca Iisus a existat este faptul ca mii de crestini din primul secol, inclusiv cei 12 apostoli, au fost dispusi sa îsi dea vietile lor ca martiri ai lui Iisus Hristos. Oamenii sunt dispusi sa moara pentru ceea ce ei cred ca este adevarat, însa nimeni nu este dispus sa moara pentru ceva ce stie ca ar fi o minciuna.

Edited by Parintele777, 16 December 2008 - 21:36.

 tetsuo, on Dec 16 2008, 21:28, said:

Eu am vazut filmulete din astea si nu m-au convins deloc.
Diavolul se afla in noi in stare latenta....da, dar nu diavolul la care se refera respectivul user.  

pt parinte. am citit dovezile tale pentru existenta reala a lui Iisus. problema este ca toti acei istorici au scris la multi ani dupa moartea lui Iisus, cand religia crestina deja incepea sa se extinda.

NICIUN ISTORIC CONTEMPORAN NU IL MENTIONEAZA PE ISUS. sigur e posibil sa existe un sambure de adevar -un om intelept care propovaduia un mesaj de pace si armonie. insa in acea perioda in orientul apropiat erau multi astfel de profeti. (dintre care au mai fost doi cu o poveste similara)

 tetsuo, on Dec 16 2008, 21:48, said:

Care alti profeti cu poveste similara au fost?

 Ostap_B, on Dec 16 2008, 22:01, said:

Cred ca se refera la Apollonius din Tyana si la Simon Magul (despre asta din urma scrie si in Biblie).

 AMAN_SER, on Dec 16 2008, 20:04, said:

cel pe care il numesti tu dumnezeu nu este cel pe care ion sau popescu ii spune dumnezeu... cati monoteisti sunt pe planeta atatia dumnezeu care au cate ceva diferit...

si eu iti spun : daca tu imi spui mie ca ai cunoscut aceasta entitate, eu iti spun ca nu esti rational...sau poate imi spui o modalitate prin care ai cunoscut-o intr-un mod real ... nu ca ai simtit-o sau ai vazut-o in vise...
MIRACOLE... asta vreau... materie creata din nimic, exemple de genul asta... sau da-mi alt exemplu, pentru ca nu am auzit in viata mea un om rational care sa fi "cunoscut" dumnezeul asta...

 Parintele777, on Dec 16 2008, 21:31, said:

ma.. stiu ca nu sunt dumnezeu... stiu si ca exemplele care le-ai dat sunt pipi contra vantului...

dar daca eu as fi dumnezeu, si l-as trimite pe fi-miu sa aduca o schimbare lumii, nu era in anul 2008 un papagal care sa se intrebe ca tine daca a existat sau nu in realitate...

(simt ca trebuie sa explic, doar ca sa intelegi - adica era EVIDENT ca a trait!! MIRACOLE!! - stii ce e asta?? adica retardatul ala de isus trebuia sa faca o chestie care sa fi schimbat toata lumea in bine! adica ma gandeam la lume ca la un ceas stricat, si l-as trimite pe handicapatu de fi-miu sa il repare, nu sa-i stearga un surubel de praf si sa astept sa se repare singur datorita surubelului curat! cu alte cuvinte, fi-miu nu murea pana nu facea curat pe planeta - inclusiv in america, africa, china, ca si aia sunt fii mei, nu??)

si inca ceva pentru tine si cei ca tine - trebuie sa fi scris cineva de isus asta, pentru ca, gandeste-te ca si constantin, nu inventam un nume ca tampitu cand era istoria PLINA!!! de "mantuitori" din care sa aleg - toti cu fapte fantastice... alegeam un nume dintr-o carte cu care as crede ca ar fi de acord toti, si mi-ar conveni politicii mele, l-as baga in consiliu si as arde tot ce contesta divinitatea lui... si ghici ce... asta a facut si el! si 1500 de ani dupa, biserica tot asta facea! distrugea tot ce se putea care nu le convenea.. si pentru ca asta nu era destul, a mai si plantat cateva dovezi false pentru el...
wow!!

acum treci si te roaga la scufita rosie........ pardon, alba ca zapada.... ah... stai... asta... isus.. asa...

Edited by N-B-A, 17 December 2008 - 00:47.

 N-B-A, on Dec 17 2008, 00:41, said:

E bine si asa! Vezi ca se poate? Te lumineaza Dumnezeu incet si progresiv.
Ai reusit sa ajungi pana la urma la ideea ca Iisus a fost real, istoric vorbind...
E un inceput... Nu dispera... Orice recuperare va da rezultate pozitive pana la urma...

Edited by Parintele777, 17 December 2008 - 01:43.

Acum mai multi ani, la banchetul de clasa a 12 a, un coleg de-al meu s-a imbatat atat de tare incat aproape a intrat in coma... In punctul cel mai inalt al betiei lui incepuse sa vorbeasca in germana(!!!), el nestiind o boaba in aceasta limba...
O fi fost posedat?