Estonia, nr.1 în Europa la testările PISA

,,Învățământul online în Estonia exista dinainte de pandemie. O zi pe săptămână, copiii învățau și părinții lucrau de acasă. Când a venit pandemia, aveau deja platformele de pe care să lucreze și chiar au oferit resursele lor educaționale, la liber, oricărei țări dorește. Toate școlile estoniene, de la cel mai depărtat sătuc până la cele din buricul Tallinnului, au aceleași dotări și profesori la fel de buni. Iar lecția cea mai importantă pe care o oferă este că trebuie să te educi toată viața. Victor Guzun, un moldovean aflat de 14 ani în Estonia și tatăl unui băiețel de șase ani, a făcut pentru Școala 9 o analiză a sistemului de învățământ din cea mai digitalizată țară din lume.


Victor Guzun este de 14 ani în Estonia. A ajuns acolo cu o bursă a Ambasadei Finlandei pentru a face cursuri de diplomație în Tallinn și apoi a fost o perioadă și ambasadorul Republicii Moldova în micuța țară ex-sovietică. Îndrăgostit de țara de adopție, a decis să rămână în Estonia împreună cu familia.

Acum este profesor invitat la Universitatea din Tallinn unde predă Relații Internaționale și în paralel are și o mică afacere cu vinuri moldovenești.

Are un băiat de șase ani la grădiniță și prin el a putut să vadă beneficiile sistemului educațional într-o țară care deși are doar 1,3 milioane de locuitori, cam cât trei județe românești, s-a remarcat la nivel internațional la multe capitole care încep cu „cel mai”.

Estonia are cele mai bune rezultate la testările PISA din Europa, surclasând-o pe vecina sa Finlanda, de la care a învățat de altfel cum să reformeze sistemul. Este considerată cea mai digitală țară din lume și are cele mai multe companii care valorează peste un miliard de dolari pe cap de locuitor. Are șapte astfel de companii unicorn și alte 20 de start-up-uri estoniene au o valoare de piață de peste 100 de milioane de euro. Prin comparație, România, la o populație de 17 ori mai mare, are o singură companie unicorn – UiPath.

Elev estonian

Părinții pot lua decizii în viața școlii
Băiețelul meu este în ultimul an la grădiniță. Aici, copiii merg de la 18 luni până la 7 ani. Eu nu țin minte să fi învățat ceva sistemic când eram la grădiniță. Țin minte că noi mergeam acolo fiindcă părinții erau ocupați și noi trebuia să stăm undeva. Nu-mi amintesc nici să fi plecat vreodată din grădiniță. Aici lucrurile sunt total diferite. Noi ne putem trezi că copiii noștri sunt de fapt la 20 de kilometri, undeva la un muzeu, poate merg în pădure cu un cercetător care îi învață cum să deosebească urmele de animale sau sunt pe malul mării și studiază cum s-au format marea și nisipul. Pentru că ideea care stă la bază este că ei trebuie să înțeleagă unde trăiesc.

Grădinița e la 200 de metri de noi, uneori îi văd că trec pe aici, în veste galbene și pleacă undeva. Când copilul meu avea 3 ani, noi am fost chemați la „ziua taților” ca să învățăm împreună cu copiii cum să creăm filme de desene animate. Toate grădinițele din Estonia, inclusiv grupa copilului meu, au niște sisteme de roboți care îi învață cum funcționează roboții.

Cam 80-90% dintre copii frecventează și cursuri opționale. Al nostru merge la engleză. Toți părinții suntem membri ai consiliului grădiniței și la fel este și la școală. Părinții au posibilitatea de a influența deciziile școlii, cum ar fi curriculumul sau alte detalii tehnice pe care le observăm: dacă e prea puțin spațiu, dacă ei călătoresc prea puțin sau mâncarea nu e potrivită, putem să spunem și să și schimbăm lucrurile.

Școala online, dinainte de pandemie
Există grădinița electronică de 15 ani, nu doar din pandemie. Primul lucru pe care îl fac profesorii dimineața este să înregistreze copilul în sistemul electronic. Eu pot să văd online ce se întâmplă astăzi, știu când se culcă și se trezește, știu ce mănâncă, știu dacă meniul are sau nu fructe, lapte, carne. Totul e acolo.

Ideea de a face școală online a pornit acum mulți ani tot de la piața muncii. În ministere, în instituții de stat care nu au regim strict, cum e școala care începe la 8, nu există un grafic de lucru propriu-zis. La un moment dat, ministrul de externe estonian mi-a spus: „Eu nu pot să le zic angajaților mei să vină la 8. Eu am trei copii și știu cum e. Dacă îți duci copilul la 7.30 la școală e un stres pentru tine că nu ajungi la muncă. Eu vreau ca angajații mei să nu aibă ideea că sunt conectați la ore de lucru, ci la eficiența lucrurilor pe care le fac.” De aici și ideea de a fi trimiși să lucreze de acasă, să stea lângă familie și elevii să învețe online.
Toate școlile sunt la fel
Urmează să alegem școala pentru băiatul nostru. Avem trei școli pe listă. Toți părinții pot alege din trei școli arondate. În cazul nostru, una nu are bazin full, de 25 de metri, dar copiii pot merge la bazin pentru că se face contract cu un spa local, pe cheltuiala municipalității. Dacă o școală nu-ți oferă tot spectrul, nu e problema elevului sau părintelui, ci a municipalității.


Bagajul de cunoștințe e o chestie a trecutului
Acum informația este oriunde, deschizi Google și găsești orice. Ceasul meu e mai performant decât calculatorul care a trimis Apollo pe lună și pe un flash drive pe care îl poți purta în buzunar poate încăpea toată informația din biblioteca Congresului SUA, care are cele mai multe volume din lume. Noi nu mai avem nevoie acuma să băgăm în capul copilului un anumit set de informații. Ideea este cum să-i îmbunătățim abilitățile de a folosi toate mecanismele existente, inclusiv cele online, dar și cele necesare pe stradă.

În Uniunea Sovietică se tot vorbea despre „bagajul de cunoștințe”. Ideea asta de bagaj de cunoștințe este din principiu greșită pentru că noi trebuie să ne centrăm astăzi pe altceva, și anume: pe o compilație din tot ce înseamnă cunoștințe, aptitudini, valori și opinii pe care le ai despre lucrurile care se întâmplă. Doar așa ești pregătit într-un fel sau altul să faci față cerințelor lumii de azi aflată într-o veșnică schimbare.

Exemple sunt un trilion: Gazpromul a spus acum zece ani că vor fi prima companie din lume care va avea un trilion în capitalizare. Și acum au 50 de miliarde, adică de 20 ori mai puțin și lucrează acolo 2 milioane de oameni. Noi avem azi în lume companii care practic sunt capitalizate la un miliard, ca Facebook, Microsoft, dar care nu au sonde, cale ferată, nu produc ceva.

Lucrurile se schimbă evident. Nimeni nu putea să spună acum cinci ani, nici măcar acum zece ani, că o aplicație care era făcută de câțiva oameni într-un garaj cum este Airbnb va putea concura cu cele mai mari hoteluri din lume sau Uber cu taxiurile. Este un shift fundamental, un fel de revoluție tehnologică fundamentală și comportamentală. Avem totul în buzunarul nostru și nu mai avem nevoie de acest „bagaj de cunoștințe”. Bagajul de cunoștințe e o chestie a trecutului.



Criteriul de performanță este dacă ți-ai găsit jobul potrivit
Sistemul educațional estonian este făcut în asemenea mod încât să se plieze pe necesitățile pieței muncii. Unicul criteriu de performanță a majorității universităților și școlilor vocaționale din Estonia e: câți dintre absolvenți și-au găsit jobul favorit în primul an de la absolvire. Nu iau în seamă notele la examene, diploma de bacalaureat. Poți să ai o sută de diplome, dar dacă nu ți-ai găsit jobul potrivit, atunci instituția educațională a greșit undeva.


Dotarea tehnică a tuturor școlilor este o mare prioritate. Tu nu poți să dezvolți pe cineva care repară automobile, dacă el repară doar Dacia. Așa că ei fac contract cu BMW, cu Mercedes care fac dotări corespunzătoare. E important să lucreze cu ultimele inovații.

Totodată, tinerii sunt rugați să se implice permanent. La alegerile parlamentare, tinerii estonieni votează la 18 ani, dar la alegerile locale votează la 16 ani. Li se spune deja că trebuie să fie pregătiți pentru viața în societate. "





https://scoala9.ro/s...-testarile/910/

De asa ceva are urgent, mare nevoie, de zeci de ani și România pentru a evolua.Fon păcate, marea majoritate a politicienilor dar și a cadrelor didactice, resping asa ceva deoarece apreciază actualul sistem de învățământ romanesc.Unii profesori afirma ca părinții nu doresc o reforma reala pe model estonian, finlandez, Elveția, german, in Romania, ceea ce nu este adevărat.

Edited by max_01, 20 June 2021 - 09:28.

Mama câte stangisme, toate școlile la fel, fără scoli de elita, fără olimpicii nostri, curat propaganda progresista.

Estonienii și finlandezii au creat un sistem de învățământ care se adresează tuturor, ca cerințe și oferta educațională  și nu doar unor elevi foarte inteligenti, pasionați de studiu, cu rezultate deosebite la invatatura.
Marea majoritate a cadrelor didactice din România, datorita formarii sale educationale, este adepta actualului sistem de învățământ.

Edited by max_01, 20 June 2021 - 09:40.

Majoritatea tarilor europene au adoptat sistemul asta. Plus ca în școala primara au renunțat majoirtatea la acumularea de cunoștințe, și s-au axat pe dezvoltarea competentelor "executive" de baza. Însă chestia asta e scary pentru estici (vad asta la părinți romani, sârbi etc - vai copii nu învață nimic la școală, noi când eram ca ei știam sisteme de ecuații).

KiloW, on 20 iunie 2021 - 09:22, said:

Învățământul trebuie sa fie unul adresat tuturor copiilor care din punct de vedere intelectual, sunt diferiți unii fata de alții, inclusiv ca aspirații în viata, motiv pentru care programa școlară trebuie gândită pentru toți și nu doar pentru cei cu veleități de olimpici. Programa școlară trebuie sa fie accesibila tuturor și trebuie sa ofere cunoștințe practice, utile în viata de zi cu zi.Cine este interesat de studiu intens, foarte bogat în conținut, ar trebui sa o facă individual.
Cei foarte inteligenti și pasionați de studiu, au ocazia sa se afirme, urmând studii postoctorale și printr-o activitate de cercetare.
Pentru cei foarte inteligenti si foarte pasionați de studiu, pentru care studiul și rezultatele școlare conteaza cel mai mult, ar trebui creata o clasa speciala pentru ei.La nivel de generație, formata din zeci de mii de oameni,exista pana in 30 de asemenea oameni,  la toate disciplinele.

Mai sa fie... m-am uitat si eu pe testarile astea pisa la matematica, dupa mine nu testeaza cine stie ce competente.
Am impresia ca astia din Estonia si Finlanda si altele care-s prin fata pe acolo mai degraba fac la scoala zi de zi fix modelul de test de la pisa, in timp ce Romania nu face absolut deloc asa ceva.
Ori in conditiile astea testarea isi pierde din relevanta.
In plus, ignorati un element cheie: in Romania exista, la nivelul paturilor inferioare si medii ale societatii, un dispret total fata de scoala si carte. Ma tem ca prin Finlanda e invers.
Vedeti voi, influenta sociala e mult mai puternica decat scoala.
Asa ca e inutil sa blamam doar scoala, ptr ca scoala sa aiba rezultate trebuie si ajutata, nu poate invinge singura tendinta sociala.

KiloW, on 20 iunie 2021 - 09:46, said:

Practic, în viata de zi cu zi, marea majoritate a cunoștințelor asimilate, forțat, de nevoie și nu din pasiune, de marea masa a elevilor, au fost uitate după o anumita perioada de timp deoarece aceștia nu au mai avut nevoie, ulterior, în viata, de acele cunoștințe.
Capacitatea intelectuala a copiilor poate fi dezvoltata și altfel decât obligandu-i sa învețe foarte multe discipline care ulterior, pentru marea majoritate dintre ei, nu le vor fi utile în viata de zi cu zi și vor fi uitate.
Am devenit adult în perioada comunista.Datorita carierei profesionale alese, ulterior terminării scolii,în viata de zi cu zi nu am avut nevoie de o fracție.
În România, în clasa 5,  la matematica  se învață ceea ce în Finlanda se preda la liceu.

max_01, on 20 iunie 2021 - 09:50, said:

Asta e un mare fas. Ce-s alea cunostinte ptr "viata de zi cu zi"? Sa stii sa iei restul la piata?
Pai viata de zi cu zi nu presupune si o profesie? Nu presupune sa zic niste activitati sociale, culturale la care ptr a participa iti trebuie o minima cultura generala ca sa nu fii in plus pe acolo? Doar ca exemplu.
Asa va place sa vanturati placa asta cu viata de zi cu zi dar nu stiti exact la ce va referiti!
Si imi plac maxim astia care spun ca gasesti orice e in manuale p-e google, dar la scoala tre; sa te invete une iti platesti taxele, de parca aia nu se gaseste si mai repede pe google. Hilar!

max_01, on 20 iunie 2021 - 09:57, said:

Te rog, nu abera, ca nu este adevarat.
Stii care e problema Romaniei: romanul fuge de efort, de mu nca, inca de mic din scoala.
Ai ci am impresia ca e toata diferemta fata de Finlanda si alea.
Voi incercati sa gasiti justificari trase de par.
\Elevii romani sunt v arza ptr ca nu le place sa invete si sunt incurajati sa nu o faca chiar prin modelele sociale de succes gen manelisti, becali etc... E a[proape imposiibl ca scoala sa invinga asta cu niste profesori demotivati total.

Edited by axisborn, 20 June 2021 - 09:59.

axisborn, on 20 iunie 2021 - 09:54, said:

Datorita programei școlare și obligativității studierii unor materii și asimilării unor cunoștințe total inutile în viata, care oricum se uita ulterior, ca orice îți este inutil în viata, exista aceasta atitudine în România fata de scoala și carte.Daca oamenii ar învață doar ceea le este util în viata, asa cum este la finlandezi și estonieni, iar cei care sunt pasionați de ceva anume, sa studieze individual, ar fi alta atitudine fata de scoala și carte.
Funeriu vrea sa ajute scoala, impunând forțat, tuturor, creșterea numărului orelor de studiu, și micșorarea vacantelor școlare,ignorând faptul ca marea masa a elevilor ,din punct de vedere intelectual și a pasiunii pentru studiu, sunt total diferiți fata de el.Asa au fost și cei din generația lui Funeriu,promoția anului 1989.Din câteva zeci de mii de absolvenți de liceu, pana in 30 de persoane au avut rezultate școlare ca și Funeriu.

diferenta e sistemul tembel si ineficient de invatamant, dar ca sa-ti dai seama de asta trebuie sa ai contact si cu unul strain.
cand vad ce fac ai mei la gradinita fata de ce fac copiii prietenilor din ro sau ce faceam eu ma apuca plansul.
problema e mai mare decat "nu le place sa invete", nu se invata pt ca marea majoritate a materiei trebuie invatata doar pt ca asa trebuie si atat, nu se fac legaturi cu viata de zi cu zi si nu are o logica, ca sa nu mai vorbim de alesul materiilor, ca aici e deja sf.
in general in vest romanii sunt stiuti ca harnici si buni in ce fac.

Edited by _-livio-_, 20 June 2021 - 10:10.

max_01, on 20 iunie 2021 - 10:07, said:

o tampenie...tot este util in viata chiar daca nu iti dai seama acum.... si desenul si muzica si sportul si istoria..si tot! de aia e plin de manele si case cu turnulete...nu avem educatie artistica...cultura, burti peste tot, ne pisam pe ea de tara, cocalari etc. Crezi ca daca stii sa tii tarnacopul in mana este suficient?

Edited by alexpet, 20 June 2021 - 10:16.

axisborn, on 20 iunie 2021 - 09:58, said:

Lucruri utile în viata de zi cu zi?Acordarea primului ajutor.Educatie civica.Educatie financiara(a ști sa îți gestionezi eficient banii).Educatie sexuala(limitarea la protejarea de sarcini nedorite și boli venerice).Notiuni de baza despre nutriție și sport.Abilitati sociale.A ști sa înoți.Cat mai multe ore de sport.Aceste cunoștințe sunt categoric mult mai utile, toată viața, decât  cea mai mare parte a materiei studiata forțat la școală.In România, multe materii,  total inutile pentru marea majoritate a oamenilor, sunt predate doar pentru a avea unii profesori ,obiectul muncii.Fara aceasta programa mizerabila,nu ar mai exista meditațiile care sunt o sursa consistenta de venit , nefiscalizata,pentru profesori.
Marea majoritate a oamenilor, în proporție de peste 70%,  nu ajung ingineri,matematicieni,  chimiști.

axisborn, on 20 iunie 2021 - 09:58, said:

Articolul pe care îl postez, confirma afirmația mea pe care o consideri aberanta.
https://adevarul.ro/...12db/index.html

_-livio-_, on 20 iunie 2021 - 10:09, said:

Asa este.

Edited by max_01, 20 June 2021 - 10:38.

Estonia are cam 1,5 milioane de cetățeni cu totul - cam cât Bucureștiul... Țările astea liliputane sunt mult mai ușor de administrat. Nu prea există țări mici și sărace (vezi Malta, Liechtenstein, Luxemburg etc.). Jos pălăria pentru cum se organizează, dar din nou - una e să administrezi o țară ca Polonia sau România (mă refer la țările din Est, cu toate angaralele pe care le-a lăsat în urmă comunismul) și cu totul altceva să o faci în țările astea pitice.

By the way - Estonia - cât de mică este ea, cu o economie „frugală”, avea mari probleme cu poluarea la un moment dat, oare și le-o fi rezolvat? Nu cred că e chiar totul roz prin țările baltice - a trecut comunismul și pe-acolo, țin minte că am văzut pe un canal culinar un episod dintr-un serial din ăsta cu ceva bucătar care se plimbă prin toată Europa și gătește preparate tradiționale din țările respective, ajutat de câte-un chef din zonă. Episodul era din Estonia, tipii se plimbau prin ceva cartier din Talinn și am fost surprins să văd că arăta exact la fel ca un cartier muncitoresc de pe la noi - alei înguste, blocuri „socialiste”, gropșoare în asfalt prin care băltea apa etc.

Mă repet, nu zic că nu sunt bine organizați, mai descurcăreți în general decât românii (sunt germanici cu rădăcini fino-ugrice parcă și mi se pare că au trecut și câteva valuri de dominație vikingă pe acolo, deci au substrat bun), dar nici chiar așa să idealizăm fiecare boț de țară din asta. E ca și cum ai lăuda primarul unei comune cu 500 de locuitori că e mare gospodar că are străzile asfaltate (pe amândouă) și nicio problemă cu canalizarea și ai încerca să-i scoți ochii primarului general al capitalei că el nu se află în aceeași situație. Comparăm mere cu pere.

alexpet, on 20 iunie 2021 - 10:15, said:

Totul este util in viata doar pentru o foarte mica minoritate de oameni din rândul căruia faci parte și tu.
Am o totala repulsie fata de manele, clădiri cu turnulete, cocalari însă toate astea sunt produsul societății care are actualul sistem de invatamant.Am văzut etnici romani, intelectuali, formati în perioada comunista sau perioada imediat următoare lui decembrie 1989, care se dau în vânt după manele.Unii dintre ei erau burtoși si politicieni aflați la guvernare sau membri ai majorității parlamentare.Toti oamenii au genetic,afinități sau repulsie pentru ceva anume.
Concluzia mea este ca datorita mentalității cadrelor didactice care ar trebui sa meargă în fata politicului cu modele de învățământ adaptate realității si secolului în care trăim, o reforma reala a învățământului, în România este exclusa.

KoShiMin, on 20 iunie 2021 - 10:47, said:

Nu contează mărimea tarii și a populației ci specificului poporului din acea tara.
Austria,Elveția, Germania,Japonia,Coreea de Sud, sunt mult mai bine organizate fata de Albania,Bosnia Herțegovina, Republica Moldova sau Macedonia,chiar dacă au o populație mau numeroasa si o suprafață a tarii mai mare sau mult mai mare.
Nefiind om perfect, nu există popor sau tara perfecta.
Fata de ce a fost in trecut, Estonia a evoluat foarte mult.Romania , cu toate oportunitățile conferite de resursele sale naturale,profilul sau geografic, apartenenta la NATO și UE, inclusiv zecile de miliarde de euro nerambursabili, doar datorita specificului poporului sau din rândul cărora provin și politicienii, este asa cum știm.

Edited by max_01, 20 June 2021 - 11:02.

KoShiMin, on 20 iunie 2021 - 10:47, said:

uk si franta au cate 67 de milioane de oameni, germania are 83, toate 3 sunt in top 20 cu prima pe locul 7, astia cum au fost in stare sa organizeze distractia?

Quote

Mi se pare extraordinar cat de ancorati in realitate sunt cei care au gandit sistemul lor educational.

Intre timp ne pregatim si noi de a nu stiu cata reforma fundamentala a sistemului educational. Ca de obicei, nici asta nu se va plia pe nevoile noastre, ci pe logica stramba a unui ministru care n-a invatat nimic din erorile predecesorilor sai, dar care vrea sa schimbe pentru ca...de ce nu.

_-livio-_, on 20 iunie 2021 - 11:00, said:

Bun, deci ți-ai răspuns și singur: UK, Franța, Germania - cele mai dezvoltate trei țări din Europa (bănuiesc că n-ai mai trecut Spania și Italia pentru că nu mai puteai folosi sintagma „top 20”, nu-i așa?) sunt și ele, pe acolo, în primele DOUĂZECI, într-un top dominat însă de fabuloasa Estonie. Poate ar trebui să ia și ei lecții de la ăștia, nu-i așa?

Nu vreau să isc o polemică, mi se pare inutil - eu nu făceam pledoaria sistemului nostru economic sau de învățământ pentru că - la fel cu cel politic - sunt jalnice tustrele. Am atras doar atenția că nu putem compara țări liliputane cu state mari cu economie și populație mult mai complexe (tocmai exemplele date de tine demonstrează asta: poți socoti Estonia number one la ce vrei tu - țările care domină Europa și care au influență mondială tangibilă vor fi tot UK, Germania, Franța, Spania și Italia... de aia emigrează toți africanii și arabii într-acolo și nu spre înzăpezitele plaiuri feroeze sau estoniene.

le-am folosit pe alea 3 pt ca pe ele le cunosc, nu stiu nimic de celelalte, dar nu e problema, putem muta poarta, ai finlanda, suedia, danemarca, olanda si ce mai e in jur, tari mici ce stau spre varful topului, dintre tari "sarace" ai polonia si portugalia ce la fel stau ok, ba chiar polonia a avut o reforma sanatoasa in invatamant.
putem sa ne tot invartim ca problema tot acolo ramane.

Edited by _-livio-_, 20 June 2021 - 11:38.