Estonia, nr.1 în Europa la testările PISA

KoShiMin, on 20 iunie 2021 - 11:13, said:

Păi e evident că un african sau arab nu e atras nici de clima nici de limbile dificile din nord.
Și probabil nu-l interesează prea mult nici sistemul educațional…

suedia parca-parca are alta parere, mai ales prin zona malmo.

axisborn, on 20 iunie 2021 - 09:58, said:

Ti-am dat cateva exemple care mi-au venit imediat in minte.Acum mai completez cu ce ar trebui invatat la scoala cu aspecte preluate dintrun articol.
1.Programare.Chiar dacă nu plănuiești să devii sau să crești un viitor programator, dobândirea aptitudinii de a gândi ca un programator este mai mult decât binevenită.
2.Cititul în viteză.Faptul că poți citi repede nu te face un geniu sau nu-ți oferă posibilitatea de a înțelege foarte bine cărțile, dar tehnicile care te învață cum să fii un cititor rapid pot fi mai mult decât folositoare. Trecerea razantă peste o carte te ajută să-ți dai seama dacă merită citită sau nu.
3.Tehnici de gestionare a timpului.Aceste tehnici sunt folositoare pentru orice student sau muncitor obișnuit. Acestea ar trebui să te învețe cum să profiți la maximum de timpul tău limitat. Productivitatea oamenilor ar crește vizibil dacă ar fi învățați cum să jongleze cu sarcinile într-un timp cât mai scurt. În plus, poate dacă ar fi aflat de mici cum ar trebui să isi împărta timpul, nu ar mai fi dezvoltat atracția nocivă de a amâna toate lucrurile până în ultimul moment.
4.Să învățăm cum să învățăm.
5.Tehnici de supravietuire.Fie că ni se strică mașina în mijlocul pădurii (probabil nu ar trebui să fim cu mașina acolo oricum), sau avem parte de o urgență urbană, precum intrarea cuiva prin efracție la tine în apartament, ar trebui să știm cum să trecem peste aceste situații. Este adevărat că televiziunea a încercat să ne învețe câteva trucuri, dar acestea ar trebui puse în practică pentru a fi aprofundate. Să facem un foc, să căutăm o sursă de apă, sau scenarii urbane precum cum să faci mâncare din provizii limitate sunt informații foarte utile pentru supraviețuirea noastră în situații limită.
6.Tehnici de negociere.Este uimitor de câte ori suntem puși în fața unei negocieri. Când cumpărăm o mașină, negociem salariul sau încercăm ca persoana iubită din viețile noastre să facă treburi prin casă, avem nevoie să cunoaștem tehnici profesionale de negociere. Unele școli au echipe de dezbateri, dar din păcate sunt prea puține, iar cu toții ar trebui  să învățăm cum să negociem mai bine, sau altfel vom avea de pierdut.
7.Tehnici de autoapărare.Să știi să te aperi este mai mult decât important.
8.Sănătate mentală.Probleme comune, precum stres sau anxietate. Aceste subiecte sunt aduse în atenție cu precădere atunci când se întâmplă ceva grav de pe urma lor. Din păcare, nu este de ajuns. Viața de adult este una destul de grea și ar trebui să știm mai bine cum să nu lăsăm problemele, supărările sau stresul să ne afecteze.
9.Cum să aplici pentru un job și cum să te prezinți la interviu.Scopul școlii este să ne pregătească pentru un loc de muncă. Atunci nu-mi explic de ce nu ne ajută să explorăm mai multe ramuri ale unor meserii, mai ales că la o vârstă fragedă nu știm exact ce ne dorim de la viață. Modul cum te prezinți la un interviu sau cum ar trebui să aplici pentru unul ar trebui să se numere printre mulțimea de lucruri care se învață în școli.
Eu mai completez cu prevenirea consumului de droguri.Din ignoranta, majoritatea celor care consuma droguri, habar nu au unde ii va aduce acest scop.Acest aspect ar trebui predat la scoala, inca din clasele gimnaziale, pentru ca copiii sa stie totul despre  efectele nocive cauzate de consumul de droguri.

KoShiMin, on 20 iunie 2021 - 11:13, said:

Coreea de Sud era in anii 1950 rupta foarte rau in fund datorita saraciei.Era foarte mult in urma Romaniei, ca dezvoltare economica.Datorita pragmatismului care a creat un sistem eficient de invatamant, Coreea de Sud, este o tara de top, la ani lumina distanta fata de Romania.
Japonia a fost facuta praf in timpul razboiului.Datorita sistemului de invatamant, seriozitatii si eficientei, a ajuns o tara de top.

Si mai vedeti ca la noi elevii nu trateaza cu seriozitate aceste testari, ca asta e mentalitatea, nu imi pune nota in catalog, ce sa imi bat capul. Mi se pare ca ii ia si in afara orelor ptr astea, deci ei abia asteapta sa scape mai repede.

max_01, on 20 iunie 2021 - 14:45, said:

Hai ca aici ai nimerit-o, pai aia e buba Romaniei si a tarilor balcanice, seriozitatea. Daca aia ar exista peste tot, ar exista si in invatamant si altele ar fi rezultatele scolii.
Uita-te si tu in cat timp se termina o lucrare banala in RO, cum muncitorii abia se misca, termenele nu sunt respectatw aproape nicoodata etc. In Japonia nu se intampla asts. Si nici in tarile nordice sau baltice cred.
In rest exemplele tale sunt "naive"  Da, sunt aspecte importante ptr viata dar scoala nu se poate reduce doar la asa ceva. Toate alea se epuizeaza rapid . Mai mult de 1-2 ore pe saptamana nu ai ce trata la ele. Ele tin de ora de dirige ntie/consiliere, poate de psihologul scolar si altele le afli  si singur daca vrei

Edited by axisborn, 20 June 2021 - 18:00.

normal ca nu trateaza cu seriozitate din moment ce pentru ei totul e o pierdere de vreme fara sens.

chiar n-ai nimerit-o pe asta cu santierele, muncitorii nu muncesc pt ca nu sunt platiti, la catedrala neamului prost s-a lucrat non-stop pt ca banul venea, proiectele private rareori nu se termina la timp.
ce face statul se blocheaza din lipsa banilor, licitatii manevrate si contestate etc.

Edited by _-livio-_, 20 June 2021 - 18:13.

1. Estonia e mică și s-au mișcat rapid/ușor după comunism. Probabil si din cauza influențelor din nord.
2. Românii sunt un neam de muncitori cu spatele, nicidecum gânditori. N-aș putea spune dacă e vina scolii sau nu. Drept urmare, deși fac (și) teorie în școală (unii, nu toți), majoritatea "pica" la tot felul de examene standardizate. Și oricum nu-i interesează, că știu că în vest se cauta muncitori cu spatele. De ce să-și bată capul cu matematica, de exemplu? Bine, nici modul în care e făcută și prezentată materia nu ajuta, dar na...

A incerca sa iei deciziile corecte in viata fara "bagajul de cunostinte" e ca si cum ai vrea sa construiesti o casa, ai betoniera, spaclu, scara, dar nu ai coment, caramizi sau tigle metalice pentru acoperis.

Competentele, valorile, bla bla nu pot lucra in gol, ele trenuie sa lucreze cu ceva, si acel ceva sunt cunostintele. Asta nu inteleg progresistii lu' peste care foot sistemele educationale pe unde le prind.

Si mai e o com,paratie ciudata in textul de la care a pornit discutia. Nenea moldoveanul zice de FB, Microsoft etc ca valoreaza miliarde de $, dar nu detin mijloace de productie. Dar Uber sau Airbnb ce detin? Uber nu detine masini, Airbnb nu detine apartamente. Ele doar intermediaza niste servicii si isi iau banutul din comisioane. La fel face Booking sau Flixbus. Nu sunt prea departe de FB, care intermediaza relatiile intre persoane si face bani dein reclame.

Lol. Ba dețin mijloace de producție, că și producția de software e tot producție. Ba chiar exista acum "linii de asamblare"(pipelines) pentru software. Dar, na, așa e când nu pricepi ce se întâmplă în jurul tau... (Mă refer la moldovean)

Quote

Chestia e ca PISA evalueaza scoala primara (testul se face la 15 ani, deci la sfarsitul celor 8 clase practic in Romania). Ori rolul scolii primare nu este sa scoti "meseriasi", asta se face in invatamantul secundar si universitar.
Problema e ca de dragul unor asa-zise performanta se face dresaj si nu educatie, si punand accent pe acumularea de cunostinte risti sa faci mai mult rau decat bine. Dau un exemplu pe care l-am mai dat, in Romania, copiat dupa sistemul francez, copii trebuie sa stie sa numere pana la 30 la 5 ani (clasa 0).  Invata asta ca papagalul si apoi (unii) toata viata lor asociaza numerele cu ordinea, nu cu cantitatile, si sunt slabi o viata intreaga la calcul, au rezultate proaste si alergie la matematica.
Scoala primara si varstele fragede sunt tocmai pentru a face asociatiile corecte, si a invata conceptele DE BAZA (marimi, cantitati, relatii, sa intelegi un text, sa stii sa exprimi ce ai inteles,  din astea) iar "acumularea de cunostinte" incepe sa se faca gradual mai tarziu, odata ce au bazele corect stabilite, si au capacitatea sa invete, sa inteleaga si sa puna intrebari si nu doar sa invete chestii pe de rost ca sa ia note.

La noi se invata chestii pe de rost uneori chiar si la liceu. In studentie mai dadeam cate o meditatie la mate sau la fizica, ca sa imi iasa si mie de o bere, si elevele (ca erau doar gagici ) faceau meditatii si cu marii profesori din urbea mea. Si le auzeam frecvent vorbind de "tipuri de probleme". Invatau sa recunoasca "tipuri de probleme" si sa le rezolve aproape ca papagalul. Pentru mine a fost un soc sa descopar ca se poate vorbi de "tip de problema" si de toceala la fizica (pentru mine toceala era stiu eu, la istorie), insa toceala asta dadea rezultate la admitere. Am avut una care a facut medicina are zbarnaia la "tipuri de probleme" si habar n-avea ce-i aia litru, la 18-19 ani. In capul ei se facuse o asociatie gresita si litrul era o unitate de masura pentru lichide (care btw, nici lichid nu stia sa zica exact ce inseamna).

Edited by KiloW, 21 June 2021 - 10:38.

In Romania inca se face pregatire?In caz ca da.

In Franta se numeste "prepa", scoti banu si faci un an de "prepa" desigur daca parintii tai au bani apoi intri la facultate.

Edited by iulian_1976, 21 June 2021 - 13:09.

KiloW, on 21 iunie 2021 - 10:35, said:

Sa inteleg ca tu in liceu ai parcurs manualele de fizica apoi ai intrat tup la mecanica, mecatronica, nave cum am impresia ca in zona asta ai ajuns.

Sa fim onesti exista o  culegere "alba" la fizica din ce imi amintesc, ce sa vezi surpriza  pentru admintere doar de acolo se dateau problemele si doar un geniu ar fi fost capabil sa le rezolve fara sa fi trecut inainte pe acolo.

...la Galati existau 3 profesori universitari de mate initialele ABC ei aveau o culegere de mate, acolo gaseai toate tipurile de exercitii posibile pentru un examen de admitere fie el
inginerie, fie stiinte economice nu aveai cunostinta de lucrul asta,  trebuia sa fii o exceptie sa treci examenul de admitere.

Informatia in momentul de fata nu mai este detinuta de un grup de persoane si lucrul asta este mai echitabil, acum 25 de ani nu aveam informatia de care aveam nevoie, a trebuit sa platesc.

Edited by iulian_1976, 21 June 2021 - 15:44.

_-livio-_, on 20 iunie 2021 - 13:11, said:

In Suedia sunt atrasi cu ajutoare sociale grase, nu cu limba sau clima

In manualele de fizica de liceu erau inclusiv problemele date la olimpiadele internaționale, deci nivelul era cât de ridicat voiai sa fie
Eu eram mana a 14-a, se ducea fata bou la Ursu care făcea prega cu 12 odată și ieșea de acolo vaca,plătea banu' gros însă nu avea tupeul sa deschida gura sa spună ca n-a priceput (ca își lua capace de la ăilalți care abia așteptau sa iasă) și apoi venea sa ma întrebe pe mine ce n-a înțeles, ca eram de vârste apropiate și între 4 oki și era altceva...

Classe prepa in Franța e altceva, e echivalentul a primilor doi ani de facultate la noi. Se înscrie cine vrea dar iese cine poate, pentru grandes écoles acolo se face de fapt selecția, nu la admitere cm era la noi.
Și francezii tot pe selecție și "elitism" merg, își aleg câteva vârfuri care fac performanta pe bune (la nivel de medalii Fields si premii Nobel) insa nivelul mediu nu-i prea grozav. Alte "scoli" pun mai mult accentul pe formare decât pe selecție și rezultatele medii sunt mai ridicate.
Noi încercăm cu elitismul să-i copiem pe francezi însă sacrificam media pentru niște vârfuri care cu prima ocazie fug afara...

Edited by KiloW, 21 June 2021 - 15:55.

Nu stiu cand ai terminat tu liceul eu in '96 si baza la fizica era o culegere alba, numele Ursu nu-mi inspira decat un profesor de liceu de la LVA.

KiloW, on 21 iunie 2021 - 15:50, said:

Eu locuiesc in Franta si am obtinut o diploma aici

Sistemul prepa este cu plata la privat, si stat in anumite conditii in cadrul universitatii, nu ai bani nu il faci, nu este gratuit, nu intri in prepa decat dupa un test
ca sa garanteze lui "tactu si m..." ca nu arunca banii degeaba, se garanteaza apoi ca ai acces in "grandes écoles".
Asta ar fi partea oficializata a pregatirilor din Franta, romanii l-au adaptat...

Accesul in "grandes écoles" oficial este liceu foarte bine cotat+ note mari si doar Bac S, restul cu bani cu prepa, apoi vin  facultatile normale de stat si pe ultimul loc facultatile
private.

Edited by iulian_1976, 21 June 2021 - 20:48.

iulian_1976, on 21 iunie 2021 - 20:48, said:

Same here Insa doar pe ultima, aka BAC+8, restul sunt romanesti. Si atata mi-au explicat francezii cum problema cea mai mare a Frantei sunt les Grandes Ecoles ca m-am enervat si am emigrat iar,  ca sa nu fiu acuzat ca ma folosesc de sistemul de "copinage"  

La classe prepa intri dupa BAC (deci cum ar veni dupa liceu la noi, la 18-19 ani), si dupa 2 ani de prepa mai faci sa zicem 3 la un ecole d'ingenieurs si iesi inginer/master (BAC + 5). Aka master iesi dupa in total 2 ani de prepa + 3 ecole d'ingenieurs, nu 2 prepa + 4 sau 5 de facultate, aka 6-7 in total. De asta zic ca de fapt echivaleaza cu primii doi ani de universitate, si nu are legatura cu sistemul romanesc de prega, al carui rol era sa obtii un loc la concursul pentru un loc in primul ani de ciclu superior.  Si care era integral la negru. Insa nu stiu in ce masura mai exista, acum cand sunt mai multe locuri in universitati decat absolventi de liceu, probabil ca mai functioneaza doar pentru olimpici (si care asigura in general un loc intr-o universitate straina), pentru admitere in Romania nu cred ca mai face nimeni prega, ca pe vremuri.

Liceul l-am terminat doar cu putin inaintea ta. Si deja "prega" incepea sa se faca specializat. Voiai la Iasi lucrai cu culegerea de Iasi, voiai la Cluj lucrai culegerea de Cluj. Insa nu eu faceam asta, asta o facea cate un "guru", eu doar mai dadeam cate o mana de ajutor acolo unde guru nu avea timp.  Ba cate o ora de prega, cate un proiect pentru studentii mai puturosi (astea erau cele mai rentabile, le "automatizasem" si le puteam face pe banda rulanta, mathcad sa traiasca, iar desenele le subcontractam pentru ca era mult de munca si nu-mi placea sa le fac)  si iesea de o bere sau un weekend la munte, acolo. Uneori castigam mai bine din asta decat din primul salariu de inginer "plin" din Romania.

Insa deh vremurile s-au schimbat si noi o dam prin offtopic

Edited by KiloW, 22 June 2021 - 09:33.

KiloW, on 21 iunie 2021 - 15:50, said:

Varfurile reprezinta maxim 5% din totalul elevilor.Deci 95% sunt sacrificati pentru cativa minoritari in timp ce estonienii si finlandezii pun mare accent, pe cei 95%, si foarte bine fac.
Imi pastrez opiniile postate pe acest topic.Partea trista pentru Romania  este ca nu are ca factori decizionali persoanele capabile sa faca o reforma reala in invatamant asa ca actuala stare de fapt se va perpetua.