Practica neunitara in procesele civile sau nerespectarea unor decizii ICCJ

Buna seara, doresc un sfat.
In multe procese civile privind retrocedarile instantele de judecata (judecatori si tribunale) dau sentinte diferite cu toate ca spetele sunt identice si ma refer la aplicarea Legea nr.18/1991 art. 23.
Intrebarea mea este: Sunt obligatorii pentru judecatorii si tribunale deciziile ICCJ care in cuprinsul lor spun clar cum se aplica acest art.23 din Legea 18/1991 ?
Ce se poate face atunci cand depui la termeul de judecata decizii ale ICCJ iar judecatorul nici macar nu o ia in seama, sfidand decizia, si solutionand speta contrar deciziilor luate de ICCJ.
Ce se poate face in astfel de cazuri, pentru ca am observat faptul ca anumiti judecatori fac legea dupa cum se trezeste dimineata ori posibil de cum primeste ordin.
Ma scuzati si multumesc

Daca nu e decizie de indrumare, da, pot sa le ignore
In Romania , si in Europa continentala , nu exista precedent judiciar ca in sistemul anglo-saxon

Quote

La câte speze au ajuns la ICCJ până acum, dacă s-ar lua literalmente punerea în aplicare a legii, am fi scăpat de mult de întregul sistem judiciar.

Fiecare lege are aplicabilitate specifică fiecărui caz, că doar d-aia e caz.

 ctud204, on 04 iunie 2020 - 21:07, said:

Da, sunt obligatorii. Pui și tu un link la decizia (sau deciziile, că zici că-s mai multe)? Dacă ÎCCJ s-a pronunțat în vreun RIL nu se poate ca mai multe instanțe să nu-l respecte.

Prin decizia nr. 6119/2001 a Curtii Supreme de Justitie -Sectia civila si de proprietate intelectuala s-a stabilit ca “legea si-a fixat preferintele sale, in sensul ca, in procesul de reconstituire si de constituire a dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, s-a dat prevalenta detinatorilor caselor de locuit si a anexelor gospodaresti, asa incat terenul aferent acestora, precum si curtea si gradina din jurul lor intra, prin vointa legii, in proprietatea privata a detinatorilor constructiilor, in timp ce fostii proprietari trebuie compensati cu o suprafata de teren echivalenta in intravilan sau, in lipsa, cu teren situat in extravilan, in imediata vecinatate. Deci, in conflictul de drepturi dintre fostii proprietari de terenuri ce, pe timpul colectivizarii, au fost ocupate de constructiile unor terti si detinatorii actuali ai acestor constructii, legea, fie din considerente de echitate, fie din ratiuni de stabilitate a raporturilor juridice, i-a preferat pe acestia din urma, intelegand sa dispuna compensarea celor dintai cu o suprafata de teren echivalenta in intravilan ori, dupa caz, in extravilan, in imediata vecinatate a terenurilor ocupate de constructii.”
Prin urmare, de reconstituirea dreptului de proprietate in temeiul dispozitiilor art. 23 alin.1 din Legea nr. 18/1991 beneficiaza doar membrii cooperatori sau succesorii acestora care sunt proprietari si detinatori actuali ai caselor si ai anexelor gospodaresti, amplasate pe terenuri ce au fost proprietatea lor inainte de cooperativizare, terenuri care, dupa cooperativizare au fost atribuite, de regula, ca loturi in folosinta, catre fostii proprietari.
Probele administrate in cauza au relevat, insa, ca atat casa de locuit, cat si terenul aferent ce formeaza obiectul actiunii se afla in posesia unei terte persoane, care il are inscris si in rolul fiscal.
Astfel, conditiile prevazute de lege pentru aplicabilitatea dispozitiilor art. 23 alin.1 din Legea nr. 18/1991 si art. 8 din Decr.-Lege nr. 42/1990 in beneficiul reclamantului, care nu a probat posesia actuala asupra casei de locuit si a terenului, nu sunt indeplinite.
Cum potrivit art. art. 5 alin. 5 din Statutul cooperativelor agricole de productie, la data decesului autoarei B. A. terenul in suprafata de 205 mp (diferenta dintre 250 mp care se puteau transmite prin mostenire si totalul de 455 mp) constituia proprietatea cooperativei si nu a acestui membru cooperator si cum nici prin aplicarea dispozitiilor Legii nr. 18/1991 terenul nu poate fi considerat ca si reconstituit in proprietate, cererea de completare a masei succesorale inscrise in certificatul de mostenitor este neintemeiata.

Detalii: https://legeaz.net/s...-alin-1924-2010

Decizia aceea nu e obligatorie pentru alte instante investite cu judecarea unor cauze similare. Poate servi eventual ca indrumare pentru instanta sesizata, raportat la dezlegarea data de sectia respectiva a ICCJ. La urma urmei, nici judecatorului nu-i convine sa-i fie casata hotararea, asa ca de cele mai multe ori o sa aplice, in mod corespunzator, dezlegarea data de instanta superioara in alte cauze de aceeasi natura, De exemplu, sentinta data de Judecatoria Targu-Carbunesti in dosarul acesta face referire in considerente la decizia pe care ne-ai citat-o.

Spune-ne in concret cum n-a tinut cont instanta de aceasta decizie. Pentru ce motive nu a luat in seama inscrisurile prezentate de tine?