Arta moderna - reducerea la esenta sau... lene?

Costel2014, on 10 septembrie 2020 - 12:33, said:

În 2017 era. Acum, nu știu cum ai rezolvat!

garett, on 10 septembrie 2020 - 14:12, said:

Iti trimit un P.M. cu ceva care e pe unul din peretii living room-ului meu. Dar sa nu le spui la aia de la Prado ca ei au doar o copie!

Naoto, on 10 septembrie 2020 - 12:43, said:

Acum, pe cinstite...
Îmi scapă acum, e o arie în "Aurul Rinului" când urcă mult soprana, se poate spune că găurește ceva timpane!
Am gusturi mai baroce în materie de muzică clasică, Haendel, Bach.

garett, on 10 septembrie 2020 - 14:18, said:

Nu stiu boss, eu ascult doar Sex Pistols!

garett, on 10 septembrie 2020 - 14:18, said:

Sunt mai multe. Dar eu tot îl iubesc

lupini, on 10 septembrie 2020 - 12:16, said:

  Ai uitat de manele Lupini. Cati nu asculta asta? Ai uitat de Andre Rieu. Cati nu i asculta muzica? Lupini tu vrei sa ma ametesti

In statul lui Platon muzica indruma spre armonie si frumusete spirituala iar Aristotel dezvolta ideile lui Platon prin conceptul de catharzis. Dupa el muzica poate vindeca bolile mintale prin ascultarea unor melodii  care creeaza o stare de extaz care reface mintea. Dar,recunoaste si ca muzica poate fi doar divertisment pentru relaxare dupa o zi de lucru.Cei doi sunt actuali tocmai pentru ca au reusit  sa inteleaga ,sa vada multe adevaruri  a conditiei umane per se. Rafael a facut diferentierea intre ei/Scoala din Atena/ unde Platon intinde o mana spre cer iar Aristotel spre pamant.

Stiu ce ai vrea tu sa spui. Arta da. s  a aflat mereu intr o stransa relatie cu evenimentele istorice ,istoria civilizatiilor care au influentat atat direct cat si indirect creatia artistica.

Imi plac Wagner,Chopin, Beethoven cat si Queen,Nightwish,Sting. Cum imi plac si Rembrandr,Rafael,Velasquez,Boccioni,Dali.Si nu numai.Nu cred ca trebuie sa pasesti doar pe o strada.In cazul tau strada se numeste Untold. Mai exista si alte strazi in universul asta mare.Trebuie doar sa nu fii rigid in gandire si sa nu ti fie frica sa pasesti...

Naoto, on 10 septembrie 2020 - 12:32, said:

Nu mă împiedică nimic. Ascult cu plăcere Bach, Händel, Telemann, şi...uneori cu frenezie Armin van Buuren...mai ales concertul lui din Miami din 2015. La Cluj am fost în 2016.

Darkestnight, on 10 septembrie 2020 - 17:14, said:

Suntem atraşi de artă, însă cei mai mulţi dintre noi nu suntem atraşi de orice artă, ci...de arta armonioasă.

De exemplu, marii pictori şi sculptori din Grecia antică şi perioada Renaşterii, îşi fundamentau operele utilizând legile armoniei, cum ar fi, numărul de aur.

La fel se întâmplă şi în muzică. Încă din Grecia Antică, Pitagora s-a ocupat de muzica sferelor, care se mişcau în armonie în jurul Soarelui. De fapt, tot el a calculat că diferenţa dintre zgomot şi muzică vine tot dintr-o armonie: din armonia raporturilor numerice. El a dat următoarele raporturi numerice sunetelor pe care le percepem ca muzică: unison 1:1, octava 2:1, cvinta 3:2, cvarta 4:3, tonul 9:8. Doar sunetele care respectă aceste raporturi sunt percepute ca muzică, restul fiind percepute ca zgomote.

Acuma, trebuie ştiut faptul că tot Universul material vibrează, de la lumea stringurilor şi atomilor, până la cea a găurilor negre. Şi între aceste vibraţii, se situează şi cele din lumea noastră cotidiană, pe care, pe unele le încadrăm la zgomote, iar pe altele la muzică, în funcţie de raporturile armoniei, scrise mai sus.


Ce este armonia ? E o succesiune de raporturi numerice pe care le percepem. Această succesiune formează un ansamblu mai mare pe care estetica îl demumeşte: frumuseţe.
Prin urmare, prima dată percepem armonia, care premerge frumuseţea. Însă totul ţine de individ, şi de vibraţiile cu care intră în rezonanţă.

O întrebare finală: de ce unii indivizi intră în rezonanţă cu un anumit fel de muzică, iar alţii cu alte feluri ? Răspunsul pe care l-aş putea da ar fi acesta: raporturile numerice care formează armonia gândurilor oamenilor, îi face să intre în rezonanţă cu aceleaşi raporturi numerice venite din lumea înconjurătoare.

Edited by lupini, 10 September 2020 - 23:14.

Costel2014, on 10 septembrie 2020 - 12:31, said:

Prefer să nu răspund. Aş răspunde cu ceea ce îmi spunea un profesor de la facultate în anii '90, dar din respect pentru tine şi cei care scriu aici, prefer să nu răspund.

Darkestnight, on 10 septembrie 2020 - 17:14, said:

Il respect pentru Andre Rieu pentru ce a facut dupa Colectiv (a mers la locul dezastrului sa se reculeaga si mai ales a donat bani). Nightwish? Imi place, dar doar cu manelista Tarja Turunen in componenta!

lupini, on 10 septembrie 2020 - 23:44, said:

Sincer, nu inteleg de ce te deranjeaza atat de mult intrebarea mea. Eu consider ca muzica de la Untold nu e reprezentativa pentru epoca noastra. Este o parere, atata tot, nu trebuie sa fii vexat de ea, cu tot respectul. Stii cum se spune; agree to disagree si fiecare merge pe drumul sau.

Edited by Costel2014, 11 September 2020 - 08:13.

Costel2014, on 11 septembrie 2020 - 08:12, said:

Râd din două motive. Discuţia cu UNTOLD  început de la textul în care am scris că "Mă gândesc la...UNTOLD". Am văzut că asta a fost interpretată că...mă gândesc la UNTOLD, în sensul că îmi place foarte mult de muzica aia. De fapt eu scrisesem în sensul de: "în ce hal s-a ajuns !"

Apoi, prin faptul că am scris: "prefer să nu răspund la întrebare", ai intepretat-o ca fiind eu vexat, deşi am scris că..."din respect pentru tine, prefer să nu răspund" la întrebarea ta: "De ce cred eu muzica de la UNTOLD este reprezentativa pentru epoca actuala?".

Nu răspund pentru că...sunt sigur că nu ţi-ar plăcea ceea ce aş scrie.

Edited by lupini, 11 September 2020 - 12:12.

lupini, on 11 septembrie 2020 - 12:11, said:

Observ ca e o malentendu  (confuzie, neintelegere) cum spun francezii. Sa o lasam asa, nu are rost sa ne certam aiurea.

Costel2014, on 08 septembrie 2020 - 20:11, said:

Hai.sa fiu un fel de advocatus diaboli.Nu am citit cartea respectiva (o voi cauta) dar,presupun ca Picasso practica BDSM. Probabil Dora Maar nu afolosit acel safe word in episodul povestit in carte. Relatia lor adurat 10 ani de zile .In picturile acelea asa o vedea el nu ca ura femeile. Din contra le iubea . Mai sarea gardul..

Darkestnight, on 09 septembrie 2020 - 17:14, said:

Primele fotografii au dat de gândit artiștilor plastici.   S-au temut că imaginea fotografică le va afecta ”meseria”.  
Se întrebau care va mai fi rostul existenței lor  dacă va exista un aparat capabil să surprindă imagini.  

În lumea boemă   ”niște” golani ai artei,  revoltați de școala clasică  a picturii axată pe reproducerea fotografică a realității,  săraci dar mândri,  încep a picta la oha.
Doar din spirit de frondă. Oamenii priveau lung,  apoi întrebau de ce sunt tablourile atât de neclare.   Și ei răspundeau că așa văd ei realitatea. Uneori,  în speluncile înșirate pe străduțele pietruite de pe Montmartre,  chiar vedeau neclar.   Absint, opiu și femei.  Locuri ale pierzaniei. Melange de intense trăiri în imagini neclare.  

Prea mândri pentru a reproduce fotografic,  prea boemi pentru muncă susținută,  rebelii pretind un loc alături de artiștii consacrați.  
Dar sunt luați în derâdere.   Conflictul mocnește,  tinerii se ambiționează,  azi s-ar spune că se radicalizează.    Conflictul artistic clocotește până dă în foc,  iar tinerii artiști sunt ajutați chiar de către Napoleon al Treilea să-și deschidă un salon al refuzaților  (Le Salon des Refuses).

Expun și lumea vine,  se miră, nu înțelege nimic din ceea vede.    Se amuză.   Zic   ”păi asta pot să pictez și eu....”   ”pisca mea știe să picteze mai bine..”.

Vor să participe la Expoziția Universală de la Paris,  cea din 1867, dar sunt refuzați.  
Iar încearcă,  iar sunt refuzați.  Li se contestă calitatea de pictori.
Sunt aproape eliminați din breaslă,  socotiți a fi o rușine pentru meserie.

Dar dicolo de micile răutăți omenești,  o primă breșă în arta picturii ”fotografice” fusese făcută.
Unii au înțeles că arta picturii nu înseamnă doar portretizarea realității vizibile și că pictorul nu este doar un fotograf cu penelul.  

Tinerii aceștia rebeli,  săraci,  frustrați pe cei care nu îi înțelegeau,  s-au numit mai târziu  ”impresioniști”.
Pentru acea vreme,  tablourile impresioniștilor păreau un scandal.   O ofensă.  O bătaie de joc.   O sfidare a conceptului de artă.  Un non sens.  




Arta modernă.  

Oare nu se repetă istoria?
Într-o lume cu sute de miliarde de imagini,   ce mai poate picta un artist?   
O felie de pepene pictat atât de bine încât să-ți declanșeze salivația atunci când îl privești?
Too late!  

Lene?
Nu vom ști niciodată.




Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi şi nouă toate;
Ce e rău şi ce e bine
Tu te-ntreabă şi socoate;
Nu spera şi nu ai teamă,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamnă, de te cheamă,
Tu rămâi la toate rece.

Multe trec pe dinainte,
În auz ne sună multe,
Cine ţine toate minte
Şi ar sta să le asculte?...
Tu aşează-te deoparte,
Regăsindu-te pe tine,
Când cu zgomote deşarte
Vreme trece, vreme vine.

Nici încline a ei limbă
Recea cumpăn-a gândirii
Înspre clipa ce se schimbă
Pentru masca fericirii,
Ce din moartea ei se naşte
Şi o clipă ţine poate;
Pentru cine o cunoaşte
Toate-s vechi şi nouă toate.

Privitor ca la teatru
Tu în lume să te-nchipui:
Joace unul şi pe patru,
Totuşi tu ghici-vei chipu-i,
Şi de plânge, de se ceartă,
Tu în colţ petreci în tine
Şi-nţelegi din a lor artă
Ce e rău şi ce e bine.

Viitorul şi trecutul
Sunt a filei două feţe,
Vede-n capăt începutul
Cine ştie să le-nveţe;
Tot ce-a fost ori o să fie
În prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zădărnicie
Te întreabă şi socoate.

Căci aceloraşi mijloace
Se supun câte există,
Şi de mii de ani încoace
Lumea-i veselă şi tristă;
Alte măşti, aceeaşi piesă,
Alte guri, aceeaşi gamă,
Amăgit atât de-adese
Nu spera şi nu ai teamă.

Nu spera când vezi mişeii
La izbândă făcând punte,
Te-or întrece nătărăii,
De ai fi cu stea în frunte;
Teamă n-ai, căta-vor iarăşi
Între dânşii să se plece,
Nu te prinde lor tovarăş:
Ce e val, ca valul trece.

Cu un cântec de sirenă,
Lumea-ntinde lucii mreje;
Ca să schimbe-actorii-n scenă,
Te momeşte în vârteje;
Tu pe-alături te strecoară,
Nu băga nici chiar de seamă,
Din cărarea ta afară
De te-ndeamnă, de te cheamă.

De te-ating, să feri în laturi,
De hulesc, să taci din gură;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Dacă ştii a lor măsură;
Zică toţi ce vor să zică,
Treacă-n lume cine-o trece;
Ca să nu-ndrăgeşti nimică,
Tu rămâi la toate rece.

Tu rămâi la toate rece,
De te-ndeamnă, de te cheamă;
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera şi nu ai teamă;
Te întreabă şi socoate
Ce e rău şi ce e bine;
Toate-s vechi şi nouă toate:
Vreme trece, vreme vine.

Mihai Eminescu
Glossă

Edited by tomaso, 16 September 2020 - 01:40.

Darkestnight, on 15 septembrie 2020 - 23:43, said:

Avea un mod special de a iubi femeile..... Picasso era practicant de S&M am spus deja, a obligat-o pe Thérèse Walter sa faca si ea asa ceva.

Edited by Costel2014, 16 September 2020 - 08:24.

Costel2014, on 16 septembrie 2020 - 08:19, said:

Nu vreți să creați un topic despre asta? "Fața întunecată" a personalității artistului

Naoto, on 16 septembrie 2020 - 15:55, said:

As putea crea, dar dupa ce mi-au fost sterse inclusiv postari nevinovate cu ciocolata elvetiana, nu mai am nici un chef, sincer. Bai, puteti sa ma injurati, sa sariti la bataie, dar sa nu va luati de ciocolata, da?! Ori, acest tabu a fost incalcat deja si eu sunt foarte nemultumit!
P.S. Un asemenea topic e foarte tentant si ofertant, serios, dar daca incep "superiorii necunoscuti", vorba lui Umberto Eco, sa dea cu barda, ce rost are sa pierd timp si neuroni?

Vin si eu cu o propunere, in sensul de a fi examinata, evaluata, criticata. Cu speranta ca poate da nastere la alte idei, samd.
Propun un topic cu discutii libere despre arta, ca un fel de creuzet al ideilor, ca o cafenea a iubitorilor de arta si a artistilor. De-acolo, poate se vor naste topicuri noi, asa cum s-a intamplat aici, in mod firesc.
La polul opus, un alt topic cu tematica  critica, cei care simt nevoia sau sunt avizati, sa o poata face, dar frumos, artistic, argumentat.
Consider ca exista toate premisele pentru valorificarea potentialului acestei arii, care de altfel a pornit de la o singura postare a cuiva.

Edited by Cr1spy, 17 September 2020 - 02:37.

maccip, on 08 septembrie 2020 - 22:31, said:

Hm. Sunt mai multe tipuri de imaginatie. Fara imaginatie deloc, crearea acelui moment de constienta contemplativa, cum o numesti tu, nu este posibil.
Dar am inteles la ce fel de imaginatie faci tu referire.

Costel2014, on 09 septembrie 2020 - 15:48, said:

Ideea expusa de lupini este similara cu filozofia sunetului unui copac cazut in padure. Acel sunet nu este auzit, daca nu este nimeni in padure, sa-l perceapa.
Tu iti poti imagina un robot sau orice alt produs AI... extaziat de frumusetea si complexitatea Universului, asa cum afirma el ?
AI (artificial intelligence=IA=inteligenta artificiala) are capacitatea de a evolua fara supervizare umana, dar este o evolutie strict tehnica si de capacitate de prelucrare a informatiei si nu in alte dimensiuni/realitati.
Comparatia cu fiintele "biologice", in ceea ce priveste perceptia artei, nu are sens.

Edited by Cr1spy, 17 September 2020 - 04:00.