Adevărul despre revoluția din 1989

enough1453, on 06 decembrie 2019 - 17:04, said:

Revoluția habar n-avea că CAERul se va desființa în 6 ianuarie 1990.
Fiindcă CAERul nu s-a desființat în 6 ianuarie 1990.
CAERul s-a desființat în 1991.

Marius1989, on 07 decembrie 2019 - 05:14, said:

Corect.
In 6 ianuarie 1990 Petre Roman a semnat un act pentru reorganizarea CAER-ului
care pe 25 ianuarie 1991 a fost desfiintat.

Numai ca pe 4 decembrie 1989 Gorbaciov l-a amanat pe Ceausescu,
la cererea acestuia de livrare de gaze,
pe data de 6 ianuarie 1990.

Ceea ce spune multe.
In primul rand ca Gorbaciov isi planuia un alt interlocutor.
Ceea ce s-a si intamplat, noul interlocutor fiind Petre Roman.

Cu alte cuvinte asa zisa "revolutia" iesea in carti
sau in ghiocul mamei Omida.

Edited by enough1453, 07 December 2019 - 17:45.

enough1453, on 07 decembrie 2019 - 17:44, said:

La Moscova nu erau numai Ceaușescu și Gorbaciov. Erau TOȚI șefii de state din țările Tratatului de la Varșovia.
Gorbaciov îi invitase pe toți să le dea raportul despre ce a discutat cu George Bush la Malta, în 2-3 decembrie 1989.
Așa e civilizat, să-ți informezi partenerii de alianță militară ce ai discutat cu potențialii adversari militari.
Bănuiesc că la fel face și Trump cu aliații din NATO. Sau mă înșel?

Nu era o întîlnire bilaterală sovieto-română în care să se discute despre schimburile economice. Ca nuca-n perete au venit cererile lui Ceaușescu de a discuta despre livrările de gaze sovietice pentru România. Nu erau pe ordinea de zi problemele astea, și ar fi putut începe și cehii, est-germanii, bulgarii, ungurii, polonejii să vină la Gorbaciov cu diferite probleme ale lor, dacă era lăsat Ceaușescu să deturneze scopul întrunirii.

Foarte firesc a reacționat Gorbaciov cînd a spus că livrările de gaze se discută cînd e programată întîlnire sovieto-română pe subiectul ăsta. Întîlnirile astea se pregătesc din timp, sînt documente de studiat, contracte de iscălit cu clauze complexe. Nu se fac contractele în pauza de cafea de la discuții pe cu totul altă temă.

Acum, dacă în 6 ianuarie era deja alt guvern, URSS a discutat cu guvernul pe care l-a găsit. Ar fi trebuit să zică URSS că refuză să discute cu Petre Roman și numai pe Ceaușescu îl acceptă?

Marius1989, on 07 decembrie 2019 - 23:49, said:

logic.
Gorbaciov a pregatit pentru Romania un alt guvern,
ca sa fie un interlocutor maleabil, nu Ceausescu.

Apropo de turistii straini pe care tu nu-i recunosti,
caci mintea ta n-au existat:

Quote

totodata, interesant:

Quote

Quote

MuieIliescu spion sovietic decrepit!

Iochanan, on 29 octombrie 2019 - 21:33, said:

Iochanan, on 03 decembrie 2019 - 10:22, said:

Apropo de bilețele acelea aduse de unii pretinși timișoreni, se pare că lucrurile sînt puțin mai complicate.
Practic numele lui Ilici Ivanovici („Iliescu”) și al lui Corneliu Mănescu apar la Timișoara vehiculate de Lorin Fortuna deja în data de 20 sau 21 decembrie, la Operă; el susține că ar mai fi fost vehiculate și de alții de acolo.
Privind un episod din documentarul ce se dă seara la 11 pe TVR1, acolo autorii au scos în evidență ceva ce nu știam, anume practic Fortuna a fost înregistrat în data de 22 decembrie la orele 13:35 spunînd că a auzit că la București s-a ales guvern condus de Iliescu și Corneliu Mănescu, așa cum „spuseseră ei la Timișoara”, adică ei timișorenii „ar fi impus principalii din fruntea conducerii, de acolo de la Timișoara”, cel puțin așa îi fraierea Fortuna pe unii acolo la Operă.
Potrivit mai multor cronologii, la 13:35 în 22 dec. 1989 Ilici Ivanovici nici măcar nu sunase la MApN să vorbească cu Stănculescu, nu exista, cel puțin teoretic și formal, niciun guvern format și cu atât mai puțin unul condus de Ilici Ivanovici alias „Iliescu”. Prin urmare, avînd în vedere cursul evenimentelor, este clar că Fortuna știa dinainte ce avea să se întîmple și poate l-a scăpat gura, fiind obosit sau neștiind că era filmat. Prin urmare este clar că Lorin Fortuna deținea informații conspirative, din secvența conspirației sau a complotului, cu privire la ce avea să urmeze după răsturnarea lui Ceaușescu, prin urmare Fortuna era agentul unei conspirații care viza răsturnarea lui Ceaușescu. Asta este încă o dovadă, foarte puternică, prin care se probează că la Timișoara a existat, a funcționat o parte a complotului anticeaușist, Lorin Fortuna fiind unul dintre, dar nu singurul, așa-ziși „revoluționari”, care era dinainte tocmit cu privire la acțiunile sale; în general parcursul său, apariția sa intempestivă în data de 20 decembrie, faptul că el era deja pornit pe ideea cu FDR, faptele pe care le-am menționat mai sus, faptul că el a susținut imediat să existe „un singur front” de masă în toată țara, adică fuzionarea FDR cu cei de la București (a se vedea la 13:40 în al doilea link), toate astea duc foarte clar la validitatea teoriei complotului inclusiv pentru cazul Timișoara. Bineînțeles că asta nu înseamnă că toți oamenii care au participat la evenimente erau complotiști, însă unii, și care au mai și fost decisivi pentru cursul evenimentelor, au fost cu certitudine complotiști, părți ale complotului mai larg care a vizat atât structuri externe cât și structuri interne etc.

„Revoluționarul” de la Timișoara Lorin Fortuna se dă singur de gol și dă de gol și conspirația, complotul proiliescist:
22 dec. 13:35 pe casetă:
https://youtu.be/ebClNg5JOrA?t=2683
https://youtu.be/-y591qMkGCw?t=976
22 dec. 13:40 pe casetă:
https://youtu.be/-y591qMkGCw?t=1281

Edited by Iochanan, 12 December 2019 - 21:19.

Iochanan, on 12 decembrie 2019 - 21:12, said:

comploturile folosesc masele drept forta de paralizare/neutralizare
a institutiilor statului loiale conducerii ce trebuie rasturnata.

a califica aceste mase ca fiind "revolutionari" e artificial.
cum cei arestati in perioada Dej ajunsi dupa gratii doar fiindca un vecin vroia sa intre in apartamentul lor, din lipsa de spatiu locativ, sunt calificati "detinuti politici"

Asta nu inseamna ca victimele n-ar merita despagubiri datorita abuzurilor la care au fost supusi.
Inseamna insa ca astfel de victime/eroi nu au o calitate de model revolutionar/opozant anticomunist

Edited by enough1453, 12 December 2019 - 23:14.

enough1453, on 12 decembrie 2019 - 23:06, said:

Păi ce, i-am numit eu revoluționari? Le-am spus participanți la evenimente, generic vorbind, ceea ce e altceva.
Nu toți participanții la evenimente și nici toți morții sau răniții din timpul evenimentelor nu pot fi catalogați ca revoluționari sau eroi. Au fost oameni care au fost împușcați pur și simplu din greșeală și pentru că erau poate doar băgători în seamă, doar niște observatori, care vroiau și ei să vadă din curiozitate despre ce era vorba. Faptul că unii au fost victime, așa este cum spui, nu înseamnă că au fost revoluționari, eroi sau modele de opozanți anticomuniști, unii pur și simplu nici opozanți nu erau, ci doar „gură-cască” pe acolo. Astfel îmi exprim doar o opinie în mod democratic, nu știu care sînt legile în vigoare și ce prevăd ele, oricum nu știu dacă țin acele legi cont de ceea ce spui mata sau eu despre acest lucru.

Cât despre teza existenței și desfășurării unei conspirații, a unui complot inclusiv în ceea ce privește evenimentele de la Timișoara, evenimente care în mod bizar sînt puse sub aura unui tabu care nu poate fi nici măcar pus în chestiune, darămite „șifonat”, evident în mod tendențios pentru că nu pot fi catalogate ca dogme anumite versiuni, interpretări oficiale, numite de unii „tezele din decembrie”, pe lângă argumentele pe care le-am adus și validează parțial această teorie, încă au mai fost identificate și alte argumente de către diverși cercetători, inclusiv eu însumi ca amator, ca pasionat de istorie am identificat și alte argumente care susțin în mod clar existența unei sau unor conspirații printre evenimentele de la Timișoara din decembrie 1989.

Tocmai am recitit câteva mărturii, cu ceva mai multă atenție, anume două mărturii dintr-o carte a publicistului Mioc Marius din 1999.

Este vorba de o mărturie a lui Jinga Constantin care menționează că în data de 14 decembrie o colegă și-ar fi întrebat colegii dacă au auzit cumva că ar fi „revoluție în oraș” pentru că ar fi observat niște oameni adunați la biserica reformată din oraș, iar în data de 15 decembrie le spusese colegilor că auzise oameni în tramvai vorbind de „revoluție” referitor la adunarea de la biserica reformată. Cred că este destul de clar pentru oricine că acea adunare, care nici măcar o manifestație de protest nu era, cel puțin în primele ei faze, până pe data de 16 decembrie când unii au început să agite spiritele cu lozinci anticeaușiste, nu prezenta de fapt nicio dată pentru vreo „revoluție”. Este clar că deja apăruseră răspânditori de „zvonuri” prin oraș, fie pentru că unii nu își mai puteau ține gura, fie pentru a se face o „pregătire” treptată și pentru unii mai neinițiați care să înceapă să simtă în aer „o boare” care să dea de înțeles încotro de fapt se dorea (de către forțele conspiraționiste) a se duce evenimentele. Este clar că răspândirea unor astfel de „zvonuri” în privat sau prin tramvaie, prin alte locuri publice sau de transport în comun, avea la bază anumite elemente care știau un minim despre ce evenimente „trebuiau” să se întîmple și îi scăpa gura, poate și pentru a „pregăti” o inducere treptată în mentalul colectiv al urbei a ceea ce avea să se întîmple. Adunările acelea din data de 14 și 15 decembrie de la casa parohială a lui Tokeș nu prezentau de fapt absolut nicio dată care ar fi trimis la vreo „revoluție”, prin urmare este clar că răspândirea unor astfel de zvonuri de care auzise și colega lui Jinga nu avea nicio bază în ceea ce se întîmpla la fața locului, ci în ceea ce știau, aranjau, pregăteau unii să se întîmple la fața locului. Pe baza acestui raționament se justifică în mod evident validitatea teoriei complotului în ceea ce privește evenimentele de la Timișoara. Asta nu înseamnă că toți participanții de acolo au fost complotiști sau inițiați în vreun fel, ci că în ceea ce îi privește pe unii dintre ei este foarte probabil sau mai mult decât sigur că au făcut parte dintr-un complot, aranjat cel mai probabil cu acea categorie de oameni cooptați de „curierii” cu astfel de misiuni în România de care vorbea gen. Rogojan în articolul citat mai jos și într-o cartea de-a lui.

Aurel Rogojan: „Pe cale de consecinţă a celor relevate, agenţi curieri ai mişcărilor „so­lidarnosc” din Polonia, ai „forumurilor civice” din Ungaria, Cehoslovacia şi R.D. Germană sunt interceptaţi şi anchetaţi, în plenitudinea înde­plinirii misi­unilor de racolare şi fixare a sarcinilor ce reveneau „revo­­luţionarilor aleşi pentru provocarea surprizelor stra­tegice (politice) pla­nificate”. Ei aveau să recunoască cine sunt, de unde au venit şi cu ce scop, precum şi gradul de îndeplinire a misiunilor; mai puţine detalii, însă, privind elementele operaţionale – consemne, parole, sisteme secrete de comunicare prin care urma să se rea­lizeze mobilizarea persoanelor care urmau să-şi asume riscurile provocării şi conducerii (dirijării) eveni­men­telor amorsate.

În toamna anului 1989, emisarii realizaseră contacte şi constituiseră puncte de sprijin în Alba Iulia, Arad, Braşov, Bucureşti, Caransebeş, Cisnădie, Cluj, Constanţa, Craiova, Cugir, Iaşi, Lugoj, Oradea, Satu Mare, Sibiu, Târgu Mureş, Timişoara… (ordinea este cea alfabetică, dar lista nu este completă).

Se impune o menţiune. Contactele au fost mult mai numeroase decât punctele de sprijin efectiv create, ele având ca scop şi punerea Securităţii pe piste false. Ipotetic, fiecare contact trebuia să treacă printr-un filtru, până a se stabili că este o derută. Amestecul premeditat al contactelor întâmp­lă­toare cu cele de creare a puncte­lor de sprijin a fost o tactică prin care s-a îngreunat identificarea şi controlul acestora din urmă.

Fiecare emisar acţiona „multiplu de zece”, iar fiecare nou membru căuta alţi zece. În Bucureşti s-au vizat recrutări, inclusiv din rândurile elevilor de liceu, cu care se realizau întâlniri de instruire în parcuri. „Instructorii” erau persoane recent revenite în ţară. Unii părinţi îngrijoraţi s-au adresat Biroului de Informaţii, Sesizări şi Reclamaţii al Mi­nisterului de Interne.

În zilele de foc din decembrie 1989, am avut confirmarea deplină a mi­siunilor acelor emisari. Cele mai multe oraşe-ţintă ale curieratului lor au fost cuprinse, în după-amiaza zilei de 22 decembrie, de furia unor revolte, aparent ilogice, în care, iniţial, interlopi periculoşi – tero­rizând unităţile de Securitate şi Miliţie (din înalt ordin subordonate comandamentelor jude­ţe­ne militare de apărare, urmare a stării ex­cepţionale instituite) – s-au transformat ad-hoc în „revoluţionari profesionişti”.”
https://www.cotidian...ziile-altora-i/

O altă mărturie este cea a lui Ciprian Cipu, coleg al lui Csizmarik Ladislau, care aducea mărturie că Csizmarik i-ar fi spus în data de 15 decembrie că el crede că de acolo, de la adunarea de la casa lui Tokeș „va exploda buba”; același Csizmarik mai pomenea că văzuse acolo niște bătrânei cu lumînări care mai făceau câte o rugăciune și o cântare religioasă. Din alte mărturii reiese că era vorba de câțiva oameni de confesiuni sectante, anume reformați, baptiști, penticostali, majoritatea bătrâni și bătrâne, avînd în vedere că 15 decembrie era vineri și probabil că în general pensionarii aveau timp să meargă acolo la Tokeș, oamenii mai puternici pentru muncă, tineri sau maturi fiind cel mai probabil la vreun loc de muncă, la vreo școală, facultate etc. Și acea afirmație a lui Csizmarik este dubioasă, adică era cât se poate de logic că „o mână” de oameni pașnici, care se comportau să zicem religios, chiar dacă am înțeles că acele grupări nu folosesc lumînările în cultul bisericesc, ar fi dus la „explodarea bubei”, căderea lui Ceaușescu și a regimului socialist-totalitar. Pentru orice om rezonabil este cât se poate de clar că pe baza unor astfel de premise nu se poate trage o concluzie atât de bombastică și de îndepărtată, atât de lipsită de orice evidență și justificare. Pur și simplu acea concluzie nu se susține în mod rațional. Se poate susține tot așa, ca și cea pomenită mai sus, pe răspândirea deja a unor zvonuri în anumite medii cum că urma căderea lui Ceaușescu și a regimului. Or și acest ultim raționament trimite imediat la validarea teoriei conspirației, a complotului în ceea ce privește evenimentele de la Timișoara din decembrie 1989 și în mod special anumite evenimente / personaje de la casa parohială a lui Tokeș și cele imediat următoare din piața Maria sau unde or fi fost.

S-a manipulat la TVR ca sa ramana esalonul doi la putere si sa se preia economia nationala de securisti (pactul intre nomenclaturisti) ... revolutie a fost, ptr. ca oamenii erau satui de comunism pe burta goala!

Alta intrbare?

Chiar daca a fost o lovitura de stat si o revolutie esuata, iar regimul comunist doar s-a metamorfozat in cleptocratia actuala , eu zic ca merita sa fim recunoscatori celor care au murit pentru ca avem mai multe drepturi si libertati decat aveam inainte de 1989.

Avem macar dreptul de a calatori si emigra din tara cand in comunism nu puteai iesi din tara si puteai cel mult sa vizitezi spatiul sovietic
Dreptul de a injura politicienii si de a protesta...pai faceai asta si il injurai pe Ceausescu, erai dat disparut .
Dreptul de a vota cu mai multe partide, fie si ele corupte, ori de a sta acasa si anula votul daca nu ai pe cine. In ceausism erai fortat sa votezi daca il mai vrei sau nu-l mai vrei pe Ceausescu ca presedinte, si vai de cei care votau NU fiindca votul numai secret nu era.  
Dreptul la  proprietatea materiala si intelectuala , nu ca in dictatura cand statul controla totul si iti putea confisca proprietatea
Dreptul la libera exprimare (bine, cenzura si manipularea persista si in televiziune si pe internet, dar asta pentru ca fiecare face ce vrea pe tarlaua lui, ca vorbim de televiziune sau website), dar cu siguranta mai multa decat pe vremea cand faceai glume cu Ceausescu in soapta
Dreptul de a cumpara si alege produsele - in comunism partidul decidea ce sa cumperi si erau numai de marca romaneasca si sovietica.  Erai obligat sa cumperi Dacia, nici vorba de  o alta marca straina.
Dreptul de a asculta orice muzica vrei, de a vedea orice film doresti, inainte doar partidul decidea ce trebuie sa asculti si sa vizionezi
Dreptul de a manca ce vrei, nu ca inainte cand partidul decidea cat si ce trebuia sa mananci si ce sa bei, si doar preparate romanesti, murind de foame si stand la coada
Dreptul de a te informa de unde vrei pe internet, nu ca pe vremuri cand citeai ziarele scrise la comanda partidului
Dreptul de a te imbraca cum vrei si de a te coafa cum vrei ...pai sa te imbraci in blugi si jacheta de piele si cu plete ca femeie  pe strada atunci , dar ca barbat ca erai imediat dus la tuns. Nici vorba de tatuaje, piercinguri, decolteu  sau buricul gol.  
Dreptul de a iesi din casa cand vrei ....nu ca in dictatura cand exista ora stingerii si dupa ora 22 umblau doar militienii pe strada
Dreptul de a-ti crea propria afacere, de-ati pastra sau muta capitalul, de a-ti muta afacerea in strainatate....e un drept foarte important
Dreptul de a te apara in justitie....ne plangem noi de birocratie, de politistii incompetenti, de judecatori corupti, dar ce era inainte daca se intampla ca hotul sau agresorul sau chiar acuzatorul care te acuza pe nedrept   sa fie chiar nomenclaturist?  Acum orice politician poate ajunge anchetat si condamnat   la puscarie daca comite fapte de coruptie
Dreptul de ati petrece timpul liber cum vrei  fara sa-ti spuna partidul cum si fara sa te cheme la parade si festivaluri  obligatorii care il celebra pe conducatorul preaiubit
Dreptul la un invatamant neatins de vreo ideologie si propaganda, fara ode si poezii si imnuri dedicate dictatorului
Dreptul la o presa libera, privatizata, fara cultul personalitatii
Dreptul la libertatea religioasa ....pai inainte de 1989 nici nu exista Craciunul sau Pastele.  Indiferent ca erai ortodox, catolic, protestant, musulman sau evreu, nu conta carei biserici ii apartineai, toti eram obligati sa-l veneram pe conducatorul preaiubit Ceausescu care era mai presus de oricare zeu.  

Dreptul de a-ti alege partenerul de viata, dreptul de a divorta, dreptul de a merge la prostituate, dreptul de a te uita la pornografie, dreptul de a face sex protejat, dreptul de a nu face copii, dreptul de a face avort......si tot asa.

E usor sa o ardem in defetism ca vai, revolutia a esuat, traim tot in comunism metamorfozat, dar iata ca am dobandit  mai multe drepturi decat aveam inainte.

3. Omorîrea lui Ceaușescu
11:52 Radu Moraru: Încă 2 minute...

Doar o opinie: -Nii mă de aici!
"Să se tragă la picioare și să fie băgați la beci!"
Just a second. Răducule, Bogdănele, parcă niște sunteți copii de beizadele din Cartierul Primăverii care se joacă în mașâna cu doo viteze.
DECI A FOST DUBLĂ COMANDĂ!
I Love You Michael.
Restul e CAN-CAN.
PS. Sunt un foarte bun mecanic și știu să repar mașini americane de la C.I.A. & F.B.I.
Să nu dea sfântu` dracu..., căci nu mă cunoașteți și nu vă cunosc!

Edited by yagi, 21 December 2019 - 16:35.

syris, on 21 decembrie 2019 - 15:58, said:

Asta nu înseamnă că ar fi avut loc vreo revoluție, nici măcar una eșuată, asta și pentru că o democrație incipientă, chiar dacă nu perfectă, a mai existat în România. Nu poate fi numită cu adevărat „revoluție”, a fost practic o luptă între capitalism și „democrația liberală, șoroșistă” și sistemul marxist, socialist-totalitar, pe de altă parte, luptă în urma căruia sistemul mai apropiat de adevăr și mai lipsit de fărădelegi a învins. Mai mult, au existat mulți luptători anticomuniști în România de-a lungul timpului, care poate nu au reușit să învingă marxismul, însă loviturile pe care i le-au administrat trebuie văzute în contextul lor istoric, anume socialismul nu se desfășurase prea mult și nu ajunsese la epuizarea și potențialul de prăbușire pe care le avea la sfîrșitul anilor 80.

Marxismul a fost un uriaș cu picioare de lut și nu i-au trebuit decât câteva lovituri la gioale în momente cheie pentru ca să se prăbușească și lumea să își vadă mai departe de vieți, aproape ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat, ca și cum o stare de anumită libertate este o normalitate de la sine înțeleasă. „Revoluția” marxistă nu a fost o revoluție în adevăratul sens al cuvîntului, și nici contra-„revoluția” democrato-capitalistă nu a fost o revoluție de adevăratelea. Însuși termenul de „revoluție” a fost abuziv și propagandistic folosit încă din primele momente ale evenimentelor din decembrie 1989, pentru ca lumea să fie „pregătită” pentru ce avea să se întîmple, adică răsturnarea lui Ceaușescu și a socialismului totalitar.

syris, on 21 decembrie 2019 - 15:58, said:

Ăstea cel puțin, nu sînt drepturi, ci fărădelegi.
Prostituția este o fărădelege morală și socială.
Avortul este o formă de ucidere a unei vieți umane.
Nu pot fi considerate, cel puțin ăstea două, ca fiind niște drepturi.
Nu orice este posibil să facem înseamnă că și avem dreptul să facem.

syris, on 21 decembrie 2019 - 15:58, said:

faptul ca cineva a murit la asa zisa "revolutie"
nu-l face neaparat erou, si nici nu obliga pe cineva a-i fi recunoscator.

Dau nenumerate exemple din care reiese ca majoritatea mortilor
au fost victime "colaterale" ale unei lovituri de stat
ce a inscenat o revolutie.

Cunosc cazuri de copii, femei, barbati, batrani morti fiindca un glonte s-a ratacit in trupul lor.
Ei neavand absolut nici o contributie la evenimente.
Precum cazul unui  batran din Brasov care a fost lovit mortal de un glonte,
in pat, el dormind la ora aia.
Vrei sa spui ca tipul a fost revoutionar si ca noi trebuie sa-i multumim?
I-a multumit in schimb Iliescu fiului sau care a devenit impopotanat cu carnet de revolutionar,
terenuri, pensie si alte avantaje, cu tot trecutul lui de securist.

Pot continua cu astfel de exemple.

Iochanan, on 21 decembrie 2019 - 17:54, said:

loviturile pe care ei le-au administrat au fost foarte importante,
caci au imprimat constiintei romanilor conceptul de opozant anticomunist,
ca nu sunt doar un neam de lifte, de tarani obedienti,
care traiesc conform dictonului "capul plecat sabia nu-l taie"

Edited by enough1453, 21 December 2019 - 22:28.

Aseară am văzut un episod din „Memorialul durerii” legat de evenimentele din 21 decembrie 1989 din Piața Universității. Legat de ce am mai discutat sau argumentat până acum, referitor la acei „timișoreni” care ar fi participat și incitat la revoltă inclusiv în acea zi de 21 la București, a existat o mărturie a unui om, nu-i mai țin minte numele și încă nu am văzut episodul încărcat pe yt, care a spus clar că au existat niște oameni, un grup sau mai multe, de oameni care spuneau despre ei, pretindeau că ar fi timișoreni și care instigau la revoltă și pomeneau de evenimentele mai sângeroase de la Timișoara; martorul a spus și că vorbeau în grai de tip bănățean, prin urmare probabil că îi credea. Personal, nu am auzit până acum de nimeni din zona Timișoarei sau a „banatului” care să revendice astfel de participare la evenimente, lucru care, poate am mai spus, mi se pare extrem de suspect, pentru că era natural ca acei oameni să iasă în față, să dea mărturie ca să știe și ceilalți români adevărul istoric, nu pentru laude sau altceva.

Prin urmare există o probabilitate ca acei „timișoreni” să fi existat, aceia care sînt pomeniți și de Stoenescu, care la rîndul lui citează pe altcineva care a surprins in extremis acel episod cu acele bilețele primite de Dan Iosif și compania, pe care erau scrise numele lui „Iliescu”, „Corneliu Mănescu” etc, episod despre care nu am auzit niciodată în relatările oficiale, așa cum nu am auzit până la serialul recent de pe TVR1 scos în față amănuntul cu Lorin Fortuna din data de 22 de care am vorbit mai sus pe pagină. Avînd în vedere acestea, până la proba contrarie, consider că este vorba de grupuri tocmite de agenți străini, despre care am pomenit, acei emisari est-europeni dar și cu filieră sovietică (de unde și apare numele lui Ilici Ivanovici pe acele bilete (așa-zisul „Ion Iliescu”)) și posibil și de agenți ai DSS, grupuri de localnici, vădite prin graiul bănățean, tocmite deci pentru instigare la revoltă, la „revoluție”, care probabil că au acționat și în evenimentele de la Timișoara după care s-au deplasat la București, avînd însă asupra lor pregătite sau întocmind la fața locului acele bilete pe care aveau misiunea să treacă acele nume „Iliescu”, Mănescu etc. Cel mai probabil acele grupuri de localnici erau într-o anumită legătură directă sau indirectă cu Lorin Fortuna, fapt care justifică „coincidența” apariției numelui lui „Iliescu” în ziua de 21 la București în Piața Universității și în 22 pomenit de Lorin Fortuna la ora 13:35 în acel dialog din Operă cu Radu Bălan înconjurați de alți participanți la evenimente.

Prin urmare se justifică teza că, în baza unor astfel de amănunte „neînsemnate”, a funcționat în ascuns în cadrul evenimentelor de la Timișoara, un complot, o conspirație sau mai multe, însă sigur una de natură proiliescistă, bazată pe agenți din Ungaria, Iugoslavia, URSS etc, unii dintre agenți fiind pe teritoriul României și supraveghind, alții făcînd cooperanți localnici la evenimente, iar cei mai avizați dintre ei și dintre localnici, dincolo de acțiunea unora pe filiera ungaristă, revizionistă, iredentistă, antiromânească, fiind cei cu misiunea de a „îl răspândi” pe „Iliescu” cu autoritatea morală și pretinsă revoluționară a Timișorii „revoluționare” în cadrul evenimentelor de la București. S-a reușit să se acționeze pe vîrful valului evenimentelor, atât prin manifestanți de stradă, instigatori, „revoluționari”, protestatari, dar și prin oameni din fruntea evenimentelor, ca Dan Iosif, Lorin Fortuna, Ilici Marcel Ivanovici.

În ziua „judecății” și a execuției de la Tîrgoviște, Elena i-a spus lui Niculae: „uite ce ne-a făcut Marcel”. Un publicist a încercat să dovedească mai demult într-un articol de pe „Vocea Rusiei” că acel „Marcel” ar fi făcut referire la Gyorgy Șoroș. Cred totuși că era vorba despre alt Marcel, și probabil că nu el a fost chiar capul evenimentelor. Încercați și voi să vă răspundeți la această chestiune, cine ar fi fost acel „Marcel”. Ca un fapt divers, fără a fi un indiciu sau o sugestie, într-o biografie a așa-zisului „Ion Iliescu”, numele lui întreg este pomenit „Ion Ilici Marcel Iliescu”.

"uite ce ne-a făcut Marcel"

Nichita Stănescu ar zice: „Prietene, cum e albastrul tău?”

Ați venit boi și ați plecat vaci.
Taurul Marcel a fost luat de coarne la mine pe deal în anul 1982 când cuțitul ajunsese la osul poetului Nichita Stănescu, un personaj fabulos ce trăia în METAUNIVERS.
Am cunoscut situația ilegalilor de la fața locului, situație de care nu au fost străini Nichita Stănescu, Adrian Păunescu, Mungiu Pippidi, Alexandru Paleologu, Vadim Tudor, Emil Hurezeanu, Alex Ștefănescu, Mihai Stoenescu, Victor Ciorbea, Virgil Măgureanu, Florian Coldea și ciracii de la fostul doi și un sfert al lui Virgil Ardelean.
Trebuia ca stânga să nu știe ce face dreapta, însă turnătoria fusese ridicată la rang de artă.
Nu cunosc cine și cum s-au turnat între ei și nici nu mă interesează.
Mă interesează în schimb cum acești ilegali au reușit să scrie istoria post-factuală pentru a-l scoate erou pe Ion Iliescu.
Am fost acolo..., cînd taurul Marcel a luat-o în coarne pe Elena Ceaușescu.
Eu nu am scris istoria. Am trăit-o pe pielea mea.

Edited by yagi, 22 December 2019 - 19:39.

Iochanan, on 13 decembrie 2019 - 12:22, said:

Este evident ca au existat mai multe conspiratii.

Personal faceam dintr-un mic grup care conspiram din SUA.
Dar eram putini, cu resurse financiare aproape de zero,
asa ca nu puteam fi influenti.
Cu toate astea, tot am reusit sa miscam ceva, caci pe 12 ianuarie 1990 noi am dus multimea in Piata Victoriei.

Planuiam deja ca prin noiembrie sa ne deplasam mai intai in Moldova
si de acolo sa penetram pe la Iasi sa cream situatii de revolta.

Daca noi, un grup mic, am planuit asa ceva,
e firesc ca agentiile secrete atat din pactul de la Varsovia, impreuna cu KGB-ul,
impreuna cu CIA-ul sa fi pus la punct scenarii mult mai puternice,
finantate puternic.

Imi aduc aminte, ca in toamna lui 1989 a existat un incident, intr-o piata din Bucuresti,
mi si pare Unirea, unde un ofiter (nu stiu daca era de securitate) a intrat in conflict cu un vanzator
si s-a iscat o razmerita.

Chestii din astea studiam noi, si planuiam sa punem la cale.
Exact asta s-a intamplat la Timisoara, cu Tokes.

Mai jos, un citat din Mirel Curea, care este foarte la obiect,
in ce priveste evenimentele din noaptea de 22 decembrie 1989,
prin care demareaza Teroarea lui Iliescu, asa numita "revolutie".

Quote

Caramitru a jucat un rol.
Rol pe care ulterior l-a continuat in evenimentele post-decembriste.

Din pacate au fost numerosi indivizii care au participat la acest simulacru "revolutia de decembrie".
Si prin asta au contribuit la aburirea cetatenilor ROmaniei,
motiv ca multi au decis: "aici nu mai e loc de noi, caramba".

Edited by enough1453, 23 December 2019 - 23:08.

enough1453, on 23 decembrie 2019 - 23:08, said:

Nu a început nici o „revoluție” în 22 decembrie. „Revoluția” a început de la apelurile lui Tokeș către enoriașii săi să vină la casa parohială să facă presiune asupra autorităților ceaușiste, eventual chiar să facă scandal, și ulterior de la diverși agitatori, instigatori, oameni tocmiți, agenți care erau strecurați printre oamenii adunați și protestatarii unii pașnici, alții din ce în ce mai puțin pașnici, dintre care unii evident agitatori pregătiți dinainte să miște spiritele în sensul revoltei. Alți oameni s-au simțit încurajați să manifeste și să protesteze după ce au văzut că se încing spiritele și nu este reprimată ceea ce se numea revoltă.

Avînd în vedere că, așa cum spune Alex Mihai Stoenescu, a fost vorba de o operațiune de subversiune, o astfel de operațiune se execută, așa cum spune și teoria de la carte, așa încât interesele subversiunii să ajungă reprezentate de oameni localnici din mulțime, pentru disimularea intereselor sau operațiunilor străine care stau la baza și scopul subversiunii. La aceste interese au fost cooptate și dorințe de schimbare, de revoltă etc ale unora dintre cetățeni, încât practic factorii de reprimare, deși aveau de face cu o operațiune de subversiune de origine străină, și deci aveau ce căuta instituțiile de forță, pentru că era în mare o operațiune împotriva regimului și a statului, fără ca prin ceea ce spun să se înțeleagă greșit că sprijin în vreun fel o așa-zisă „legitimitate” a regimului socialist totalitar (pentru că nu susțin în niciun fel o astfel de legitimitate), aceste instituții s-au trezit în mare măsură în fața unor cetățeni ai României, față de care orice reprimare ar fi însemnat un soi de luptă împotriva unor proprii cetățeni și eventuale repercursiuni asupra lor, a familiilor acestora, a prietenilor, vecinilor, colegilor de școală sau de lucru etc, fapt care era de natură ca în urma represiunii să ridice și mai mulți cetățeni împotriva regimului, ceea ce s-a și întîmplat prin creșterea numărului de manifestanți și protestatari și ulterior a ieșirii în masă a lucrătorilor din uzine, fabrici și platforme industriale.

Asta este într-o scurtă sinteză așa-zisa „revoluție” „română” din decembrie 1989.

Edited by Iochanan, 24 December 2019 - 13:47.