Adresare formală în email
#19
Publicat: 20 ianuarie 2013 - 20:40
Eu lucrez în occident, sau, mă rog, într-o țară "mai occidentală" decât România, iar corespondența prin email se desfășoară după cum descrie AdiJapan. Atașarea de fișiere fără rost e chiar considerată o utilizare stângace și improprie a mijlocului de comunicare. De ce ar trebui destinatarul să urmeze pași suplimentari pentru a ajunge la conținut, care sunt șanse să nici nu se afișeze corect (sau chiar deloc)?
|
#20
Publicat: 20 ianuarie 2013 - 21:12
@ LoveDemon: am recunoscut de la inceput problema compatibilitatii formatelor, desi nu ar trebui sa existe. Pasii suplimentari pentru deschiderea unei scrisori inseamna un click. Editorul de texte permite o formatare mult mai buna, incluzand antet oficial fara efort. Se poate lucra cu versiuni, se poate refolosi mult mai usor continutul ... Atat adresantul, cat si destinatarul pot depozita scrisoarea dupa placul lor si dupa uzantele proprii sau ale institutiei/firmei, o pot multiplica si redistribui in retea locala conform sistemului informational s.a.. Problema este ca acesta din urma nu prea exista.
Sper ca vorbim despre scrisori, adica despre corespondenta si nu despre mesaje pe biletele. Emailul este adecvat schimbului de mesaje, caz in care nu mai au rost formulele protocolare (poate cu exceptia diplomatiei, unde totul se numeste corespondenta, daca nu sunt contacte strict personale). |
#21
Publicat: 21 ianuarie 2013 - 21:34
daimon, on 04 ianuarie 2013 - 00:09, said: Eu unul aş nominaliza "Bună ziua" drept soluţie universală dacă nu ne cunoaştem interlocutorul. Adresările americanilor cu "Dear Sir/Madam", spre exemplu, îmi par ridicole; n-are cum să-ţi fie drag cineva pe care nici nu-l ştii. poate pentru că nu eşti familiarizat cu limba engleză? La subiect, aceaşi reguli de adresare se aplică şi în scrisul pe hârtie şi cel electronic. De fapt, orice mesaj electronic poate fi tipărit pentru posteritate... |
#22
Publicat: 22 ianuarie 2013 - 00:04
Se poate aduna aici o colectie de formule protocolare, cu comentariile de rigoare si experienta fiecaruia. Daca vreti sa le includeti in corpul unui mesaj, n-aveti decat. Eu tratez un mesaj ca pe un post de pe forum si consider ca mesageria electronica (e-mail) e diferita de corespondenta electronica (documente). Precizez ca folosesc sintagma "formule protocolare" prin analogie cu conceptul de protocol din IT; pe scurt, formulele protocolare nu includ continutul util al mesajului de comunicat, ci sunt un fel de ambalaj. Pentru simplificare, voi ignora si partea referitoare la structura corpului documentului, desi e tot o componenta a protocolului. In aceste conditii, consider ca formulele protocolare apar la inceput si la sfarsit. Si iata ce propun pentru colectie si va supun comentariilor, fara vreo pretentie privind valoarea si acoperirea ideilor urmatoare.
Introducerea protocolara e mai scurta, aproape ca in cereri, continand obligatoriu Domnule/Doamna, niciodata Domnisoara. Daca nu se stie sexul persoanei, se va folosi Domnule. Apelativul e urmat de functia, rangul sau profesia destinatarului. Daca se foloseste un nume propriu, inseamna ca e o relatie personala si nu se mai aplica reguli protocolare, ci norme de politete cu care presupunem ca suntem obisnuiti si care nu provoaca mari emotii. In anumite cazuri, prea putin interesante aici si cu care nu sunt familiarizat, se poate folosi un singur cuvant (ex: Excelenta, Eminenta). In celelalte cazuri se mai poate adauga la inceput un cuvant de apreciere, dar nu prea se potriveste culturii si limbii romane; eu nu vad potrivindu-se decat Stimate si nu recomand. Asadar, putem avea (Stimate) Domnule Director, si atat. Draga indica o relatie personala si tine doar de regulile politetii (dar atentie la conotatia sexuala) si nu de protocol, spre deosebire de limba engleza. Incheierea este cea care include nivelul de respect si raporturile protocolare intre corespondenti. Pentru aceasta, fiind mai complicata, am o formula sintetica: Cu (+/- deosebit(a)) [in crescendo] stima, consideratie, respect [combinatii de 3 luate cate 1,2 sau, foarte rar, toate 3 - nu mai are loc in pagina] Aici urmeaza o intreaga discutie despre semnificatia combinatiilor posibile; cei cu care am avut de-a face aveau obiceiuri diferite, dincolo de interpretarile evidente. Ierarhia mea ar avea urmatoarele capete: Cu stima ... ... ... Cu deosebit respect si consideratie. In ce priveste formulele de salut (Buna ziua s.a.), se folosesc numai in mesagerie (in acceptiunea mea, mentionata mai sus) si nu in corespondenta. Si numai in conversatiile intinse pe mai multe zile, cu intreruperi suficient de mari. Buna dimineata si Buna seara se folosesc daca ai certitudinea ca interlocutorul va deschide mesajul (aproape) imediat sau in cateva ore, ceea ce, la drept vorbind, e de asteptat in mesagerie. La inceputuri, eu am folosit Hi!, apoi hi, in conversatiile curente cu persoane de rang inferior, similar sau cu cei cu care aveam o colaborare stransa ori macar uzuala. Amintiti-va de curentul de tutuiala dinspre companiile occidentale. In scurt timp, am renuntat la orice forma de salut (nu am fost primul) si niciun interlocutor nu s-a suparat. Daca vreunul a continuat sa mai foloseasca forme de salut, a sfarsit prin a renunta. As zice ca aceasta este marca productivitatii moderne, in detrimentul ceremonialului medieval. Dar aceasta este doar experienta mea. LE: daca folosesc Domnule in mesagerie inseamna ca sunt iritat, agasat sau chiar suparat. E ca si cand l-as folosi intr-un post pe forum, unde stiti bine cate interpretari apar. Editat de moftware, 22 ianuarie 2013 - 00:17. |
#23
Publicat: 22 ianuarie 2013 - 01:35
daimon, on 04 ianuarie 2013 - 00:09, said: Eu unul aş nominaliza "Bună ziua" drept soluţie universală dacă nu ne cunoaştem interlocutorul. Adresările americanilor cu "Dear Sir/Madam", spre exemplu, îmi par ridicole; n-are cum să-ţi fie drag cineva pe care nici nu-l ştii. LoveDemon, on 05 ianuarie 2013 - 20:19, said:
Nu numai americanii folosesc "dear", ci toata lumea anglofonă și cei care nu sunt anglofoni, dar scriu în engleză. Și "dear" nu înseamnă neapărat că cineva ți-e drag, ci că folosești o formulă de adresare incetățenită. poveste adevarata de la un loc de munca anterior...ündeva intr-un santier din lumea asta...deci un mediu de munca nu foarte academic un italian mai gomos care toate e-mailurile pe care le trimite incepea cu "dear cutare" ii scrie unui arab (egiptean) simpatic....ceva de genul..."dear mohamed ai rezolvat problema cutare?" la care mohamed al nostru ii raspunde doar "yes dear". nu exista relatie de subordonare intre ei....erau oarecum pe acelasi nivel.... a iesit cu scandal, italianul s-a simtit luat la misto....reclamatii pe la superiori, etc. eu sincer i-am dat dreptate egipteanului. nu poti sa pui "dear" la toate rahaturile de e-mailuri intre colegi. |
#24
Publicat: 23 ianuarie 2013 - 17:15
Mi-ati inspirat o idee de a impaca si capul si varza (adica productivitatea si uzantele, in ordinea convenabila fiecaruia). Softul poate fi modificat astfel incat
in loc de To: sa apara ToDear: Pentru cunoscatori, protocolul mailto devine mailtodear sau fiecare va alege ce-i place. Ceva mai serios si mai simplu ar fi modificarea tuturor numelor din contacte, astfel incat, de exemplu, Icsulescu devine Dear Icsulescu. De fapt, nu ar fi fost greu de introdus tipare pentru corpurile e-mail-ului, dar nu ar corespunde scopului sau. Asa ca fiecare scrie de fiecare data formula favorita sau ce considera potrivit pe moment, presupunand ca nu greseste concentrandu-se pe continutul util al mesajului, iar cei mai tineri ajung sa se intrebe cum e bine. Eu tot sper sa se adune aici o colectie de formule protocolare, indiferent daca sunt folosite in mesagerie sau in corespondenta. @ Fred_Vasilescu: nu ar fi ecologic si comod ca toate scrisorile sa fie documente arhivate electronic pentru posteritate ? |
#25
Publicat: 24 ianuarie 2013 - 03:48
moftware, on 23 ianuarie 2013 - 17:15, said:
Mi-ati inspirat o idee de a impaca si capul si varza (adica productivitatea si uzantele, in ordinea convenabila fiecaruia). Softul poate fi modificat astfel incat in loc de To: sa apara ToDear: Pentru cunoscatori, protocolul mailto devine mailtodear sau fiecare va alege ce-i place. Ceva mai serios si mai simplu ar fi modificarea tuturor numelor din contacte, astfel incat, de exemplu, Icsulescu devine Dear Icsulescu. De fapt, nu ar fi fost greu de introdus tipare pentru corpurile e-mail-ului, dar nu ar corespunde scopului sau. Asa ca fiecare scrie de fiecare data formula favorita sau ce considera potrivit pe moment, presupunand ca nu greseste concentrandu-se pe continutul util al mesajului, iar cei mai tineri ajung sa se intrebe cum e bine. Eu tot sper sa se adune aici o colectie de formule protocolare, indiferent daca sunt folosite in mesagerie sau in corespondenta. Trag concluzia că, dacă ceea ce ne spuneți reflectă obiceiurile din mediul dumneavoastră, trăim în lumi diferite. Apropo, în engleză Dear Icsulescu este o formulă improprie. Ori puneți prenumele, Dear John, ori puneți un titlu, de exemplu Dear Mr. Smith, în funcție de relație, dar Dear Smith nu merge. Fred_Vasilescu, on 21 ianuarie 2013 - 21:34, said:
De fapt, orice mesaj electronic poate fi tipărit pentru posteritate... Editat de AdiJapan, 24 ianuarie 2013 - 03:51. |
#26
Publicat: 24 ianuarie 2013 - 23:42
AdiJapan, on 24 ianuarie 2013 - 03:48, said:
Trag concluzia că, dacă ceea ce ne spuneți reflectă obiceiurile din mediul dumneavoastră, trăim în lumi diferite. In engleza, Dear este o introducere pentru functie, rang, nume s.a., care arata ca ce urmeaza nu este in niciun caz malitios. In corpul mesajului sau al scrisorii se foloseste extrem de rar. In romana, Draga se foloseste doar in conversatii si scrisori private. Un corespondent romanesc ar fi putut fi Stimate, dar s-a intamplat ceva in cultura noastra comuna, ce nu poate fi decat intuit aici, care face ca formula sa fie susceptibila de malitie sau de ironie, macar pentru unii. Iata ce vreau sa va spun, apropo de lumi diferite si cu permisiunea (domnului) AdiJapan: Stimate domn, va iau de sus Domnule AdiJapan, ma cam iritati Stimate domnule AdiJapan, m-ati suparat rau Mult-stimate domnule AdiJapan, va iau la mishto La care adaugam un moft (=specific romanesc) ce nu necesita traducere: Stimabile Hm! Imi dau seama ca au rol de emoticon. Cam asa inteleg unii aceste expresii cand se folosesc intr-un mesaj, mai ales cand sunt in corpul mesajului. Ceilalti pot fi chiar vexati de interpretarea mea. Daca as fi scris "Ma simt usurat ca AdiJapan a recunoscut postul meu anterior drept o gluma", ati fi considerat ca sunt ironic? Dar daca as fi scris "Ma simt usurat ca domnul AdiJapan a recunoscut postul meu drept o gluma"? LE: o scrisoare ar fi fost redactata astfel incat sa nu lase nimic nelamurit. Acest post, ce ar fi putut fi un e-mail, trebuie contextualizat pentru a se intelege ca nu am nimic cu AdiJapan (din contra). Daca nu ma credeti, cititi aici Editat de moftware, 24 ianuarie 2013 - 23:54. |
#27
Publicat: 25 ianuarie 2013 - 04:47
moftware, on 24 ianuarie 2013 - 23:42, said:
Intr-adevar, eu vin din lumea promotorilor societatii informationale, aflata in minoritate si in regres. Nu a iesit cum speram si asa cum ar fi trebuit, dar speranta moare ultima. moftware, on 24 ianuarie 2013 - 23:42, said:
In engleza, Dear este o introducere pentru functie, rang, nume s.a., care arata ca ce urmeaza nu este in niciun caz malitios. In corpul mesajului sau al scrisorii se foloseste extrem de rar. In romana, Draga se foloseste doar in conversatii si scrisori private. Un corespondent romanesc ar fi putut fi Stimate, dar s-a intamplat ceva in cultura noastra comuna, ce nu poate fi decat intuit aici, care face ca formula sa fie susceptibila de malitie sau de ironie, macar pentru unii. În contextul potrivit formula Stimate domnule X nu este cîtuși de puțin susceptibilă de ironie. Am impresia totuși că mulți români nu ajung niciodată să se afle în contextul potrivit și de aceea le e greu să se imagineze spunînd formula asta altfel decît în glumă. moftware, on 24 ianuarie 2013 - 23:42, said:
Domnule AdiJapan, ma cam iritati Stimate domnule AdiJapan, m-ati suparat rau Mult-stimate domnule AdiJapan, va iau la mishto moftware, on 24 ianuarie 2013 - 23:42, said:
Daca as fi scris "Ma simt usurat ca AdiJapan a recunoscut postul meu anterior drept o gluma", ati fi considerat ca sunt ironic? Dar daca as fi scris "Ma simt usurat ca domnul AdiJapan a recunoscut postul meu drept o gluma"? moftware, on 24 ianuarie 2013 - 23:42, said:
o scrisoare ar fi fost redactata astfel incat sa nu lase nimic nelamurit. Realitatea e că scrisorile, ca și orice alte texte, lasă de obicei multe lucruri nelămurite. moftware, on 24 ianuarie 2013 - 23:42, said:
nu am nimic cu AdiJapan (din contra). Daca nu ma credeti, cititi aici |
#28
Publicat: 25 ianuarie 2013 - 15:06
AdiJapan, on 25 ianuarie 2013 - 04:47, said:
Începusem să-mi fac griji. Credeam că ceea ce descrieți este realitatea pe care o vedeți în jur, cînd de fapt spuneați cum ați vrea să stea lucrurile. Quote Am o opinie personala in speta ..., dar va rog sa nu o tratati ca pe un indemn sau ca pe o referinta, caci situatia a evoluat si uzantele sunt cele care se impun. AdiJapan, on 25 ianuarie 2013 - 04:47, said:
Nu înțeleg de ce lucrurile „ar fi trebuit” să iasă altfel. AdiJapan, on 25 ianuarie 2013 - 04:47, said:
Diferența, dacă există, e că noi românii sîntem ceva mai tentați să fim agresivi în limbaj. crapa editorul, asa ca trebuie sa sparg raspunsul in bucati. AdiJapan, on 25 ianuarie 2013 - 04:47, said:
În contextul potrivit formula Stimate domnule X nu este cîtuși de puțin susceptibilă de ironie. Am impresia totuși că mulți români nu ajung niciodată să se afle în contextul potrivit și de aceea le e greu să se imagineze spunînd formula asta altfel decît în glumă. AdiJapan, on 25 ianuarie 2013 - 04:47, said:
Toate formulele astea sînt improprii, pentru că în mod normal domnule merge numai cu un nume de familie (domnule Popescu) sau cu un titlu (domnule profesor). Pe forum, cu pseudonime, nu merge. |
|
#29
Publicat: 25 ianuarie 2013 - 17:03
AdiJapan, on 25 ianuarie 2013 - 04:47, said:
Nu-mi dădusem seama că acea postare ar avea legătură cu mine. Eu nu sînt moderator. Sau îmi scapă ceva? AdiJapan, on 25 ianuarie 2013 - 04:47, said: moftware, on 24 ianuarie 2013 - 23:42, said:
Daca as fi scris "Ma simt usurat ca AdiJapan a recunoscut postul meu anterior drept o gluma", ati fi considerat ca sunt ironic? Dar daca as fi scris "Ma simt usurat ca domnul AdiJapan a recunoscut postul meu drept o gluma"? AdiJapan, on 25 ianuarie 2013 - 04:47, said:
Realitatea e că scrisorile, ca și orice alte texte, lasă de obicei multe lucruri nelămurite. |
#31
Publicat: 26 ianuarie 2013 - 08:51
moftware, on 25 ianuarie 2013 - 15:06, said:
Deci opinia personala era opusa uzantelor si nu voiam sa o impun. moftware, on 25 ianuarie 2013 - 15:06, said:
De acord si e o precizare importanta, dar AdiJapan, ca si John sau Icsulescu sunt folosite aici in contextul unui alt formalism, cel simbolic (matematic), adica X. Formalismul, dacă recurgeți la el, trebuie marcat clar. moftware, on 25 ianuarie 2013 - 17:03, said:
Ideal ar fi ca o scrisoare sa fie redactata ca o lege, mai ales daca este oficiala, si trebuie sa ne straduim in acest sens, chiar daca nimic nu e perfect. moftware, on 25 ianuarie 2013 - 17:03, said:
toate nelamuririle pot fi interpretate de catre destinatar intr-un sens nedorit de adresant. Tremulinas, on 25 ianuarie 2013 - 22:48, said:
În aceeaşi situaţie dar de data aceasta în cazul unui SMS ce formulă este recomandată ? glumesc, sper ca ati sesizat ironia cei de aici au o educatie rigidă. staţi mai relaxaţi. nu poţi să-i spui "Stimate" unui om cu care te intalneşti in fiecare zi. se va simţi şi el penibil deoarece nu e o formulă naturală, e una mult prea artificială. Nu știu de ce vorbiți de educație rigidă și de relaxare. Eu sînt foarte relaxat cînd îi scriu unui director și-i spun Stimate domnule director. E o simplă formulă de politețe, nu o ridicare în slăvi. Și nu e „de vină” educația (n-am primit cîtuși de puțin o educație rigidă), ci realitatea relațiilor dintre oameni. Că unii nu cunosc realitatea întreagă și totuși generalizează aiurea, asta e altă problemă. Bineînțeles că nu-i spui Stimate unuia cu care te vezi în fiecare zi, indiferent de poziția lui. Există totuși registre stilistice în care este (sau era) nevoie de repetarea la nesfîrșit a aceleiași formule protocolare, de exemplu Onorată instanță, Excelența voastră, Alteța voastră etc. Dar numărul vorbitorilor aflați în situația asta e foarte mic. Nu prea e cazul să vorbim aici de „formule recomandate”. Nu există o autoritate anume care să facă recomandări. Există uzul. Vedeți cum vorbesc alții și urmați-le exemplul în măsura în care vi se pare bine. |
#32
Publicat: 26 ianuarie 2013 - 14:13
AdiJapan, on 26 ianuarie 2013 - 08:51, said:
Mediul nu contează. Importantă e relația dintre interlocutori. Sigur, uneori relația e de așa natură încît nu prea poți să-i scrii omului prin SMS, dar dacă vreodată te afli în situația asta din motive extraordinare, modul de adresare firesc e același ca în celelalte medii. (Mie mi s-a întîmplat și să scriu și să primesc SMS-uri în condiții cu totul aparte, cu ocazia cutremurului din din 2011 din Japonia. Adresarea în ambele sensuri s-a făcut așa cum s-ar fi făcut prin e-mail sau scrisoare.) AdiJapan, on 26 ianuarie 2013 - 08:51, said:
Nu știu de ce vorbiți de educație rigidă și de relaxare. Eu sînt foarte relaxat cînd îi scriu unui director și-i spun Stimate domnule director. E o simplă formulă de politețe, nu o ridicare în slăvi. Și nu e „de vină” educația (n-am primit cîtuși de puțin o educație rigidă), ci realitatea relațiilor dintre oameni. Că unii nu cunosc realitatea întreagă și totuși generalizează aiurea, asta e altă problemă. AdiJapan, on 26 ianuarie 2013 - 08:51, said:
Nu prea e cazul să vorbim aici de „formule recomandate”. Nu există o autoritate anume care să facă recomandări. AdiJapan, on 26 ianuarie 2013 - 08:51, said:
Există uzul. Vedeți cum vorbesc alții și urmați-le exemplul în măsura în care vi se pare bine. |
#33
Publicat: 26 ianuarie 2013 - 16:14
moftware, on 26 ianuarie 2013 - 14:13, said:
Acum ati intrat Dvs. in minoritate (poate nu si in Japonia). Formulele protocolare din SMS erau macar prescurtate? moftware, on 26 ianuarie 2013 - 14:13, said:
E cert ca nici Dvs. nu cunoasteti "realitatea intreaga". - „Stimate domnule Xulescu” e prea formal pentru email. - E-mailul este cunoscut deja în corporaţii ca fiind un prost mediu pentru purtat discuţii complexe sau sensibile. Ca atare, el rămâne până una-alta o formă de comunicare facilă şi ceva mai superficială decât altele tradiţionale. Eu înțeleg să descrii realitatea așa cum o cunoști. Dar afirmațiile prea generale ajung să acopere și zone pe care nu le cunoști, deci devin invenții și în ultimă instanță sînt chiar minciuni. moftware, on 26 ianuarie 2013 - 14:13, said:
Ni s-au cerut recomandari. Nu am fost intrebati ce prevede o autoritate. |
|
#34
Publicat: 26 ianuarie 2013 - 16:18
Eu când trimit SMS-uri medicului, șefului sau oricărei alte persoane în fața căreia mă exprim politicos prin viu-grai sau email, păstrez același registru. Și în general nu folosesc prescurtări în SMS. Nu mai suntem limitați de 160 de caractere de mult timp.
|
#35
Publicat: 03 februarie 2013 - 12:01
Dar cand scrieti e-mailuri de cateva ori pe zi acelorasi colegi, incepeti mereu cu o formula de adresare sau de salut uzuala? Pe de o parte mi se pare cam lipsit de respect sa trantesti direct cererea sau intrebarea, pe de alta parte si sa saluti de o mie de ori pe zi aceeasi persoana e cam aiurea...
|
#36
Publicat: 03 februarie 2013 - 16:39
black_dizzy, on 03 februarie 2013 - 12:01, said:
Dar cand scrieti e-mailuri de cateva ori pe zi acelorasi colegi, incepeti mereu cu o formula de adresare sau de salut uzuala? Pe de o parte mi se pare cam lipsit de respect sa trantesti direct cererea sau intrebarea, pe de alta parte si sa saluti de o mie de ori pe zi aceeasi persoana e cam aiurea... Quote
D-le Vasilescu, Așa este, lungimea fibrei trebuie să fie de 1600 mm, cu o toleranță de 20 mm. Cu stimă, Ion Popescu Respectiv așa: Quote
Mircea, Atunci ne vedem direct la aeroport. Vii cu taxiul? Ion |
Anunturi
▶ Utilizatori activi: 1
0 membri, 1 vizitatori, 0 utilizatori anonimi