Comportamentul de consum disperat al romanilor

tomaso, on 29 noiembrie 2014 - 20:18, said:

Spun (si o spun foarte serios) ca trebuia sa faci politica la nivel profesionist.
(Nu mai zic ca in alte timpuri, sigur aveai cel putin un baston de maresal pentru abilitatea de a mobiliza pana la dementa si pe cel mai apatic pifan)

Super Chief, on 29 noiembrie 2014 - 22:54, said:

Cam asa in general, dar e greu sa gasesti exact echivalentul sau produs absolut identic in vest.
Preturile depind mult de piata, mai clar de veniturile celor din zona. Daca au mai multi bani, nu se mai uita la cativa bani in plus.
Zilele trecute am cumparat un Blue Ray player. Sensibil mai scump decat e in Ro (chiar si fara TVA), l-am luat repede sa inlocuiesc unul mai vechi si imbatranit. Puteam cumpara 100 de playere din alea din salariul lunar iar smecherii din magazine stiu ca majoritatea clentilor nu se sinchisesc prea mult de pret cand e vorba pe mofturi de produse ca asta. De-aia o limonada lesinata e 15 dolari paharul in Bevelry Hills, ca multi clienti chiar au dupa ce bea apa...

Cu calitatea: intamplarea face ca acum cativa ani sa cumpar tot un DVD player (nu sunt fan, foarte rar ma uit la filme pe disc, poate trece si un an -doi si sa nu pornesc jucaria) pentru taica-meu, de la magazin romanesc, in Romania. Era un Philips aratos. N-a functionat niciodata. Am dat un telefon la magazin, ba am mers acolo sa intreb care e treaba si am luat un raspuns scurt care m-a facut sa-mi vad de drum.

Pe aici am găsit poza asta. Nu pot să nu-mi fac nervi.
1) Televizorul ăla vechi, care se vede în dreapta spate, sub cel pus cu lateralul + computer e un "Temp" 2, primul model de televizor vândut în România, în 1957. Pe lângă că e primul vândut mai are o chestie: din faţă ecranul pare rectangular, dar de fapt acel ecran are o mască... căci în realitate era rotund... da, televizorul are ecran circular ca la osciloscop; a fost singurul asemenea televizor vândut pe la noi!!! Chiar şi nefuncţional era valoros. Nu ştiu dacă s-au importat mai mult de 3.000-5.000 de bucăţi;
2) Un radio pe lămpi;
3) Un radio auto vechi (ce bun ar fi fost pe o maşină de epocă);
4) Un radio românesc cu afişaj electromecanic. Reparat ar fi făcut senzaţie pe un birou;
5) Un radiocasetofon românesc din anii '80. Erau petrade din cauza calităţii execuţiei (ca şi concepţie nu erau tocmai proaste), dar piesă de colecţie;
6) Pick-up-ul (picupul) poate era interesant.

[ https://scontent-b-fra.xx.fbcdn.net/hphotos-xpf1/v/t1.0-9/s720x720/1798247_700754449944704_1714550356_n.jpg?oh=4b2b06c736208d4f33ceed66f182a8ae&oe=54D1D9A8 - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Chiar că aveau dreptate Ceauşeştii când ziceau că românii trăiesc prea bine. Aţi uitat de unde aţi plecat, ai? Să trăiţi "bine"!

Edited by djl, 30 November 2014 - 02:09.

Preturile sunt facute functie de piata doar acolo unde piata e functionala si nu exista carteluri de retaileri.
Orice producator poate viza o anume piata si poate optimiza costurile.
Supermarketurile de la noi nu platesc chirii si facilitati ca in vest, au mai putin personal iar de salarii nu cred ca are rost sa vorbesc! Deci pot vinde mai ieftin ca in vest.

Au rulaj mai mic.

djl, on 30 noiembrie 2014 - 02:06, said:

Care-i ideea?
Esti pasionat de asa ceva, vrei sa le colectezi.... faci ceva concret in sensul asta?
Nu o sa iti aduca nimeni tie la usa vagoane de obiecte vintage.

Reprosezi cuiva ca nu a pastrat televizor din 1957 ca obiect de decor in casa? Sau ca nu l-a reparat sa se uite la el in continuare?  

Erau niste seriale pe canalele NG / Discovery cu unii care haladuiau cu cate un van prin USA si colectau / recuperau obiecte vechi de la alti colectionari.
Toti isi hraneau astfel pasiunea si probabil ca si reuseau sa traiasca din asta.
De ce nu incerci asa ceva?

Reproşez celor care nu au păstrat televizoare produse în 1956-1958. Dacă nu mai aveau nevoie de ele, puteau să întrebe înainte să le arunce. Hai, că înainte de epoca internetului era mai greu, dar după 2004....
Dacă nu colecţionez eu, mai întreb pe alţii sau dau sfoară în ţară, că cine ştie, poate e cineva pasionat şi nu ajunge un lucru să fie distrus.

Tu nu prea iesi din lumea ta in viata reala.
Mai deunazi faceam referire la Ardeal. Acum vreo 8 ani, cineva vroia sa scape de mobilier si acareturi vechi, dintr-o casa datand de prin anii 1910 - 1920 (zona Sibiu - Medias).
Stiind ca asemenea chestii se restaureaza si refolosesc, a dat "sfoara in tara", doar sa vina cineva sa ii elibereze curtea, fara vreo pretentie financiara. Intr-un tarziu s-ar fi aratat cineva interesat, de la o distanta de cca 60 kilometri dar cunostinta mea ar fi trebuit sa se ocupe de transport: costuri, incarcare, logistica... Mai avea putin si trebuia sa il plateasca pe ala ca ii lua respectivele chestii.
Le-a aruncat undeva unde cu greu au putrezit si s-au distrus dupa cativa ani buni...

Asa ca fii serios!
Faceti-va cunoscuti, organizati-va cumva, iesiti voi in intampinarea celor care pot sa va ofere ceea ce va doriti.

Edited by BlueKing-69, 30 November 2014 - 13:30.

Mobila e una, electronicele sunt alta. Pana mea, hai, că un televizor vechi e greu şi poate să fie şi foarte mare, da' încape totuşi într-o maşină. Ăla din 1956-1957 era greu (44 k.g.), dar nu era enorm de mare.

Am zis "mobilier SI ACARETURI". Erau printre altele: fier de calcat vechi, doua radiouri, un frigider vechi vechi, lampi si diverse surse de iluminat, vreo cateva biciclete de adulti si copii
Si "pana mea", ce daca un televizor incape intr-o masina? Il pun in masina si umblu brambura pe strazi ca poate se indura vreun colectionar sa mi-l ia din carca? C'mon!

Edited by BlueKing-69, 30 November 2014 - 17:15.

undercoverbrother, on 30 noiembrie 2014 - 10:55, said:

Citisem undeva ca diviziile din rom. sunt foate profitabile. Eu merg des la kaufland si magazinul e destul de plin la orice ora.

Electronicele se fumeaza repede ca si concept, de aceea se cumpara multe kkaturi fara un folos real ca playere, smartphoneuri.
Si cel mai mult consuma tarile capitaliste pt care numerele nu inseamna nimic, pt traiesc pe bani fara acoperire in economia lor.
Traiesc repede consuma mult si duhnesc tare pe masa.

Edited by plantron, 30 November 2014 - 18:19.

@ BlueKing-69 : dacă cineva vrea un televizor vechi, e mai uşor de luat decât o mobilă, asta ziceam. Iar radiourile şi bicicletele le putea trimite separat prin curier...
@ plantron : depinde de electronice. Că unele amplificatoare de acum 50 de ani sunt mamă-mamă. Şi unele pick-up-uri de acum vrei 30 (că tot revine vinilul la modă). Cât despre cele smart, ar putea să le facă super din prima, ca să ţină măcar 6 ani, dar ar avea vreun interes să facă chestia asta?

Edited by djl, 30 November 2014 - 18:22.

Nu mai sa nimeni sa foloseasca  analogice, poate doar vreun inginer fixist. Chestia e ca principiile de functionale sunt locale nu globale.
E o industrie care depinde de materiale care mereu se schimba. A avut cap ala care a decis ca nu trb  bagata prea multa electronica in manualele de fizica din liceu.Scoala trb sa te invete ce va fi valabil si peste 100 de ani.

Sunt 18 pagini la subiectul asta asa ca probabil o sa spun ce s-a mai spus. Pe tot mapamondul ideea reducerilor functioneaza ca un magnet. Asa-s neuronii  nostri programati, sa  faca rapid sinapse si sa genereze comportamente intelese ca profitabile. Nu stam sa analizam prea mult, iar faptul ca o mare gramada se imbulzeste sa cumpere mai ieftin valideaza in mintea noastra ideea ca trebuie sa facem la fel, e un fel de 'dovada sociala'.
Mie mi-au placut mult  fazele  vazute la tv cu tigai oferite la promotie. Cum sa cumperi  nspe tigai numa' ca-s mai ieftine? Ce sa faci cu ele? In afara de a-i da consortului in cap... Asta, presupunand ca nu-s asa rezistente si li se rupe coada repede.

ariadna09, on 30 noiembrie 2014 - 18:38, said:

Am mai comentat subiectul tigai ! Sint absolut necesare . La ce ulei exista in ziua de azi , o tigaie , indiferent de firma , nu face fata , asa ca la astea reciclarea este sfinta , deci e bine sa ai in plus !

7?

-Diana-, on 29 noiembrie 2014 - 00:34, said:

Rolul functional al frigiderului e sa raceasca mancarea si nimic mai mult, ca e nou sau vechi sau la moda sau nu, ca arata frumos sau urat asta de ce ar conta ? Poate decat doar daca rolul frigiderului este decorativ, sau rolul frigiderului e sa defineasca personalitatea si caracterul unui om, ceilalti judecandu-l din prisma frigiderului pe care il detine si mergand mai departe, a televizorului, a telefonului etc. Nu zic ca tu Diana faci sau nu asta, n-am de unde sa stiu ce gandesti cu adevarat, poate vrei doar sa il ajuti, sa-i zici doar ca mananca mai mult curent decat unul nou, aici ar fi bine sa fie facut un calcul matematic si vazut daca chiar e mai rentabil in timp sa il inlocuiasca cu unul nou.

la modul general, am tot auzit de la diversi psihologi si chiar profesori universitari care predau psihologia ca termenul 'trebuie' reprezinta un imperativ care poate duce la multe probleme psihologice. Pentru ca atunci cand folosim 'trebuie' (desi l-am putea inlocui cu 'ar fi bine sa') atunci cream noi insine o presiune imensa asupra noastra si a celor din jur si impunem niste limite care nu vrem in nici un fel sa le depasim noi sau ceilalti, iar daca acele limite sunt depasite e de rau. Deci practic ne cream singuri problemele, ne cream singuri inchisoarea psihologica si gratiile din jurul nostru, cand ele nici nu sunt acolo.

Tot de la ei am auzit ca nu exista termenul de 'normal', adica noi l-am inventat si folosirea lui ne face foarte mult rau. Fiecare are normalitatea lui si normalitatea mea poate fi atat de diferita de a ta. In general termenul 'normal' se foloseste pentru a defini o medie unui comportament anume care apare intr-un anumit mediu sau cultura, o medie ai definit-o si tu. Daca te abati de la acea medie, vei fi vazut ca anormal si consecintele cred ca le cunoasteti, nimeni nu ar vrea sa fie vazut prea anormal si in public nu se abate de la acea medie pe care fiecare dintre noi o mentinem artificial prin aceasta abordare si mentalitate numita 'normalitate'. Daca fiecare ne gandim la noi cate comportamente 'anormale' avem fiecare si nu vrem sa le afle altii, abia atunci intelegem cat ne limiteaza termenul de 'normal', cat de mult ne tine prizonieri intre anumite limite fixe. In loc sa fie incurajate individualitatea fiecaruia si nu etichetata ca 'anormalitate' suntem presati de normele sociale ale 'normalitatii', suntem presati sa ne comportam ca toti ceilalti, incercam tot timpul sa nu fim prea diferiti, sa ne cenzuram ca nu cumva sa facem ceva 'anormal', de parca am fi trasi toti la indigo si toti am simti si am actiona la fel, iar daca nu facem ca restul lumii, atunci e ceva in neregula cu noi cand de fapt nu e nimic in neregula cu noi, ci asta e 'normalitatea' noastra, a fiecaruia.

Imaginati-va cat de liberi am fi daca ne-am exprima si am actiona fiecare exact asa cum simtim, fara a fi catalogati ca anormali (sau alte cuvinte mult mai dure pe care nu le mai trec aici) si fara a suporta consecintele ? (singura regula fiind evident sa nu facem rau celorlalti) Ganditi-va putin la comportamentele tabu sau extreme sau care ies prea mult din 'normalitate'.