Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
PINNED Black Friday 2018

PINNED Este Black Friday țeapa? Dis...

Connector/C++ eroare lib

Despre biodiesel
 Alegere boxe de podea

Probleme Steam Heroes 6.

Ventilator sony vaio

TV black friday
 Interfata noua VCDS versiune 2018

Creare cont online

A murit Max, ursul

oglinzi sharan
 Tip SSD

Repozitionare acumulator auto

Baterie externa

Synology DS218Play - transfer fis...
 

Limba romana, origine, evolutie si asemanari cu celelalti limbi europene

* * * * * 1 votes
  • Please log in to reply
6327 replies to this topic

#4933
Crugasic

Crugasic

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 273
  • Înscris: 06.01.2011

View Postgophren, on 07 iulie 2016 - 12:01, said:

Multumesc de precizare, deci cum se pronunta (cu litere romanesti) acest "Tvrđava" ?

Dacă nu știi cum se pronunță un cuvînt dintr-o limbă străină folosește situl Forvo, unde voluntari care fac parte dintre vorbitorii nativi înregistrează și postează pronunția corectă. În cazul lui "tvrđava", pronunția dată pe Forvo se poate transcrie cu literele noastre ca "tvîrgiava" (trebuie așteptat un pic după apăsarea pe triunghiul albastru aflat în fața cuvîntului pentru a auzi pronunția).

View Postgophren, on 07 iulie 2016 - 12:01, said:

In afara de asemanarea grafica, m-a atras si cea de inteles, dintre sensurile celor doua "dave": cetate, fortareata, asezare cu aparare.

Păi tocmai aici e problema, că nu e vorba de două "dave", pentru că în cuvîntul Croat nu există așa ceva. Este doar o iluzie faptul că cuvîntul Croat "Tvrđava" ar fi un cuvînt compus din alte două cuvinte, anume "Tvr" și "đava". În fapt el se desparte în "Tvrđ" și "ava", unde "ava" este doar o terminație de caz aplicată cuvîntului "tvrđ".

Există un portal lingvistic pentru limba Croată unde dacă cauți "tvrđava" ești trimis la pagina pentru cuvîntul "tvrd". Dacă traduci pagina cu Google Translate reiese că acest cuvînt înseamnă "dur, solid, rezistent".

Nu știu Croata, dar în Rusă există un cuvînt asemănător și am să-ți demonstrez cu ajutorul lui cum stau lucrurile. În Rusă analogul Croatului "tvrd" este adjectivul "твёрдый" [pronunțat "tviordîi"], care înseamnă și el "dur, tare, solid". Rădăcina cuvîntului este în acest caz "твёрд" [pronunțat "tviord"], la care s-a adăugat terminația "ый", care este cea mai frecventă terminație a adjectivelor masculine la cazul nominativ în limba Rusă. Deci la nominativ "твёрдый" = "твёрд" + "ый".

La cazul genitiv terminația "ый" [pron. "îi"] este înlocuită cu terminația "ого" [pron. "ava"]. Deci la genitiv adjectivul se scrie "твёрдого" ("твёрд" + "ого") și se pronunță "tviordava" ("tviord" + "ava"). Pronunția cuvîntului se poate verifica pe Forvo. Dacă auzi pe cineva spunînd acest cuvînt ("твёрдого") și nu știi terminațiile adjectivelor din limba Rusă poți avea impresia că este compus din cuvintele "твёр" (pron. "tvior") și "дава" (pron. "dava"), ambele de fapt inexistente în limba Rusă. În realitate e vorba doar de rădăcina "твёрд" (pron. "tviord") a adjectivului "твёрдый" și de terminația de genitiv "ого" [pron. "ava"].

Același lucru e valabil și în cazul lui "tvrđava" [pron. "tvîrgiava"], înrudit cu "твёрдого" [pron. "tviordava"]. La cuvîntul Croat despărțirea se face similar cu cea de la cuvîntul Rusesc, anume în rădăcina "tvrd" și terminația "ava".

Etimologia numelui "Turda" este explicată într-un articol de ziar, din care dau citatul de mai jos.

<----------Începutul citatului------------>
În lucrarea Românii în veacurile IX-XIV pe baza toponimiei și a onomasticei (București, 1933), în Capitolul VII. Românii din Văile Arieșului, Mureșului și ale Târnavelor, N. Drăganu relatează că în țin. Turda există vechi urme de organizație după „ius valahicum” (după dreptul valah, legea valahă), că documentele pomenesc voievozi, numeroși cneji și iobagi români, că „Turda a fost atestată în 1075: „ad castrum, quod vocatur Turda”. Dar încercarea de a explica numele Turda dintr-un străvechi turdă, care ar fi provenit din latinescul turda, femininul lui turd < turdus, -um „sturz”, n-a fost acceptată, din motivul că nu este atestată forma românească turdă. Și atunci a rămas valabilă o singură explicare – din slavul tvrъdъ < tvъrdina „întăritură, fortăreață, cetate”. Evoluțiile fonetice de la tvrъdъ la turd au fost demonstrate pe numele satului Fârdia, forma ungurească Furdia, din Cáraș-Severin. Cercetătorul ungur Pesty relatează că „forma originală a numelui acestui sat a fost Turd. Ea s-a păstrat cu mică schimbare până la sfârșitul sec. XV. La sf. sec. XVI a primit numele Ferde, care a făcut trecerea la Furgie, Furgia și la actualul Furdia”. Astfel, Furdia îi corespunde lui Turdia. Și cercetătorii români actuali susțin că localitatea Furdia (Fârdea) era cunoscută în veacurile XVI-XVII „sub numele Ferde = Furdea și era centrul unui district valahic. Ferde, Thwerd sau Thwrd e Furdia (Fârdea) de astăzi”.

http://www.timpul.md...rdui-26550.html
<----------Sfîrșitul citatului------------>

Așa că etimologia numelui localității Turda este cel mai probabil de origine Slavă, mai ales că Dacii nu i-au zis niciodată acestei localități "Turdava" (nume care nu apare nicăieri), ci Potaissa (nume care apare în mai multe izvoare rămase din perioada antică).

Edited by Crugasic, 07 July 2016 - 16:47.


#4934
petit_christian

petit_christian

    Active Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,947
  • Înscris: 15.08.2014
Numele de Turda poate să vină de la turtă.


#4935
neafloricadinobor

neafloricadinobor

    Senior Members

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,194
  • Înscris: 12.03.2016
După frumoasa și documentata explicație a lui Crugasic vine unul și trîntește ce i-a trecut lui prin cap pe moment: un urechism. Cică Turda ar putea veni de la cuvîntul turtă. Posted Image
Explicarea toponimului Turda prin slavonă mi se pare a fi bună. Mai sînt denumiri multe în România date în slavonă, nu pt că slavii le-au dat , dar pt că slavona a fost oficială și multe denumiri românești au fost traduse în slavonă sau localitățile și apele au primit denumiri noi în slavonă.

#4936
Mount_Yerrmom

Mount_Yerrmom

    my ride is yermom

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,509
  • Înscris: 05.08.2015
Si cand a fost slavona oficiala la Turda?

#4937
neafloricadinobor

neafloricadinobor

    Senior Members

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,194
  • Înscris: 12.03.2016
Cînd a fost şi în Valahia şi Moldova. Biserica ortodoxa din Ardeal a folosit slavona.

#4938
Infinitty

Infinitty

    Active Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,450
  • Înscris: 14.12.2008
Până la Reforma nu se foloseau limbile naționale în ritual, nici Biblia nu se afla in limbi naționale decât în latină, greacă, slavonă, posibil armeană si aramaică.

#4939
Daco_Get

Daco_Get

    Green Members

  • Grup: Moderators
  • Posts: 33,562
  • Înscris: 30.01.2008
– Volohii rumâni îs. Işi s-o pomenit. Mulţi o vint „de pă Cehuri” (Cehia), eram volohi de-acolo. Şasă ai (ani) aveam când o vint tata cu mine de pă Cehi. Mama d’işi era, din Po­roşcovo, el o vint după ea. Eu în Praha m-am născut, tîrgu hăl mare. Ai auzit, ai fost?
– E (da)! Grăia cu mama rumâneşte. Tata troşi (coveţi) făşea, linguri. Ştii ce-s linguri, troci? No, frate.Troaca, troaca. (se bucură că ştim cuvintele rostite de ea)
--------------

„E!, grăim rumâneşte, na cum să nuuu?!… Am păzit limba nostră…. Eştem volohi de la început, de la moşii şi didu (bunicii) noşti!… Numa işi al fo’, n-am plecat arindinea (în altă parte)…”.

-------------------

"Ru­mân ieşte? Frate ieşte!", zâmbeşte ştirb baba Maria, apoi ne pupă şi ne trage la pieptul ei. "No şăzî şî tu, şăzi oleacă! Sufletu' (inima) mă doare, mijlocu' mă doare, urechile rău mă junghe. Şăzî, frate...".

---
http://www.formula-a...n-ucraina-20755

-------

Şi totuşi, cine sunt ei? Au fost aici dintotdeauna sau au venit de undeva? Nu există înscrisuri, căci înain­taşii lor au fost analfabeţi şi asupriţi mereu. Nimeni nu s-a interesat de ei, până prin anii 2000, iar ucrainenii n-au avut interesul să-i promoveze. Nu au relicve, zidiri. La "timitiu'" (cimitirul) ucrainean, înţe­legem cu greu că majoritatea volohilor care-au fost îngropaţi aici nu şi-au permis cruci de piatră şi că cele din lemn, sărăcăcioase, au putrezit. Dar că au fost mulţi. "Sute, mii", ne zice un fel de crâsnic.

Edited by Daco_Get, 18 July 2016 - 12:43.


#4940
gophren

gophren

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 347
  • Înscris: 05.08.2007
Un articol in doua parti despre originea cuvantului "oras":
Prima parte, o critica asupra variantei oficiale "város/oraș": http://laurlucus.ro/...i-romanesc-oras
Autorul argumenteaza ca exista elemente de natura lingvistica si nu numai care impiedica acceptarea transformarii varos - oras. Printre acestea, aduce in discutie dubletul toponimic "Maros/Mureș", deci din varos ar iesi un "ures" initial.
Pe urma, studiul toponimelor de pe teritoriul Ungariei arata prezenta termenului "var/varos" cu o concentratie deosebita in regiunile de granita cu Romania:

Quote

mai mult de 60% din totalul celor 70-80 de toponime care conțin radicalul analizat[8] sunt concentrate în Transdanubia (jumătatea de vest a Ungariei contemporane) și alte aproape 20 de procente se întâlnesc în Biharia exterioară (teritoriul de la est de Tisa) – în vreme ce în zonele Ungariei centrale și de nord sunt repartizate mai puțin de o zecime din toponimele acestei clase[9]. Fapt pe care-l găsim deosebit de semnificativ, cele două arii care concentrează cvasitotalitatea toponimelor în vár/város sunt tocmai cele două zone de puternic substrat latinofon ale sintezei maghiare (Pannonia și Dacia occidentală), în vreme ce nordul teritoriului și interfluviul Dunăre-Tisa reprezintă aria în care protomaghiarii și-au stabilit o prezență dominantă cu cel puțin un secol și jumătate, două mai timpurie.

Mai mult, termenul era cunoscut de populatiile latinofone inaintea sosirii protomaghiarilor in Panonia, fiind atestat in scris in sec V, la Iordanes in Getica:

Quote

Astfel, cronicarul romano-got Iordanes menționează, în „Getica” sa, la jumătatea secolului VI, dar cu referire explicită la realități anterioare cu mai bine de un secol și jumătate: Quos tamen ille quamvis cum paucis excepit diuque fatigatis ita prostravit, ut vix pars aliqua hostium remaneret quae in fuga versa eas partes Scythiae petere, quas Danabri amnis fluenta praetermeant, quam lingua sua Hunni Var (subl. ns.) appellant

Autorul mai ridica o ipoteza asupra intelesului originar, initial al termenului "var", aratand ca in documentele de epoca orasele erau trecute cu numele lor plus un calificativ cu sensul de oras, deci ar rezulta o dubla apelare:

Quote

Spre exemplu, mai multe documente relative la invazia tătaro-mongolă din anii 1240-1241, utilizează, cu referire la orașul Oradea, expresii precum “Waradiensem civitatem” “Waradinum civitatem” sau “civitate Varadino". Similar, într-un document din anul 1324, orașul Orăștie este indicat prin “civitas Woras”, iar un alt act de cancelarie, de la 9 februarie 1342, indică Timișoara prin formula “cives de Temesvar”. Cu aceeași aparență de repetitivitate semantică ne întâlnim și în cazul localităților Cluj – “civitas Kuluswar/Kolosvar” într-un document din 1316, Feldioara – „oppidum Fewldwar” la 1391 și „civitas Feldwar” la 1419, Vărădia – „oppidum Waradia” la 1483


A doua parte, o propunere alternativa pentru originea cuvantului, radicalul "χώρα/chora" : http://laurlucus.ro/...romanesc-oras-0
Autorul mentioneaza alti termeni din acelasi radical: ora (unitatea de masura a timpului), hora (dansul), horiste/horitura (fân aruncat la uscat, rotocol de fân):

Quote

Lesne de observat, toate aceste sensuri converg spre semnificația de adunare, cuprindere, mulțime delimitată, semnificație pe care o rețin și termenii echivalenți din principalul dialect sudic al limbii române, aromâna.
Un alt toponim in care este (posibil) prezent acest radical este Bihor/Biharea, unde in prima sa parte (Bi-) autorul vede numele tribului dacic al "Bifilor" (Biphensis) care e amintit de Ptolomeu in "Geografia" sa ca fiind activ in acea regiune.

Personal, mi se pare o ipoteza demna de luat in seama, dar cred ca mai este nevoie de studii si de exemplificari, pentru a nuanta afirmatiile.

#4941
leogoto

leogoto

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,001
  • Înscris: 01.12.2010

View Postgophren, on 18 iulie 2016 - 13:23, said:

Prima parte, o critica asupra variantei oficiale "város/oraş": http://laurlucus.ro/...i-romanesc-oras
Un alt toponim in care este (posibil) prezent acest radical este Bihor/Biharea, unde in prima sa parte (Bi-) autorul vede numele tribului dacic al "Bifilor" (Biphensis) care e amintit de Ptolomeu in "Geografia" sa ca fiind activ in acea regiune.
reusit articol, foarte interesanta ideea cu Bihorul

#4942
Daco_Get

Daco_Get

    Green Members

  • Grup: Moderators
  • Posts: 33,562
  • Înscris: 30.01.2008

View Post______SucreBolivar88______, on 18 iulie 2016 - 16:35, said:

ma rog... orice numa sa nu fie termene barbare unguesti.
aia cu Bihor ii grozava, ce fac sentimentele de inferioritate din oameni... Posted Image

Oameni mai si gindesc . Nu fac din orice visin o denumire ungureasca . Ca de aia au ajuns ungurii frustrati Li s-a repetat  mereu ca ei au dat denumirile la toate pe lumea asta . Si cind incepe sa li se arate ca nu-i chiar asa incep sa plinga si sa se dea cu fundu  de pamint pe la ioropeni ca is aupriti .

#4943
neafloricadinobor

neafloricadinobor

    Senior Members

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,194
  • Înscris: 12.03.2016
Warszawa (Varşava) si Orşova au aceeasi origine. Nu poate fi de la unguri pt ca in Polonia nu au fost unguri. Astea doua plus Orastie, care contine in el termenul oras, arata ca nu e de origine maghiara cuvintul oras in romaneste.
Ungurescul VAROD e transformat din slavonul GOROD.
GOROD e baza pt : ORAŞ, ORASTIE, GORODISTE, OROD (care a fost scris ARAD, ORADEA si pt ungurescul VAROD

#4944
Infinitty

Infinitty

    Active Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,450
  • Înscris: 14.12.2008

View Postleogoto, on 18 iulie 2016 - 15:14, said:

reusit articol, foarte interesanta ideea cu Bihorul
Bihor este un nume al unei mari regiuni din India, ... Bihore /Lahore, ...

View Postgophren, on 18 iulie 2016 - 13:23, said:

Un articol in doua parti despre originea cuvantului "oras":
Prima parte, o critica asupra variantei oficiale "vĂĄros/oraș": http://laurlucus.ro/...i-romanesc-oras
Autorul argumenteaza ca exista elemente de natura lingvistica si nu numai care impiedica acceptarea transformarii varos - oras. Printre acestea, aduce in discutie dubletul toponimic "Maros/Mureș", deci din varos ar iesi un "ures" initial.
Pe urma, studiul toponimelor de pe teritoriul Ungariei arata prezenta termenului "var/varos" cu o concentratie deosebita in regiunile de granita cu Romania:


Mai mult, termenul era cunoscut de populatiile latinofone inaintea sosirii protomaghiarilor in Panonia, fiind atestat in scris in sec V, la Iordanes in Getica:


Autorul mai ridica o ipoteza asupra intelesului originar, initial al termenului "var", aratand ca in documentele de epoca orasele erau trecute cu numele lor plus un calificativ cu sensul de oras, deci ar rezulta o dubla

Opidum, Fort, la fel si cetate, si oros, deal /tel, adica la origine toate au fost fortificații, iar Oradea si Arad erau probabil aceeași denumire comuna FORAtum /fortum.

#4945
Balamache

Balamache

    Scriitor de carti de colorat.

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 11,844
  • Înscris: 23.11.2013
Apropo de Bihor. Cautand o dinastie persana cu numele de Bahare, am dat peste asta: http://www.namepedia...rstname/Bahare/
ajungand la numele romanesc  Zaharia.

#4946
Mount_Yerrmom

Mount_Yerrmom

    my ride is yermom

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,509
  • Înscris: 05.08.2015

View PostBalamache, on 19 iulie 2016 - 21:29, said:

ajungand la numele romanesc  Zaharia.

Zaharia este romanesc? :ciocan:

#4947
neafloricadinobor

neafloricadinobor

    Senior Members

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,194
  • Înscris: 12.03.2016

View PostInfinitty, on 19 iulie 2016 - 21:21, said:

Bihor este un nume al unei mari regiuni din India, ... Bihore /Lahore, ...



Opidum, Fort, la fel si cetate, si oros, deal /tel, adica la origine toate au fost fortificații, iar Oradea si Arad erau probabil aceeași denumire comuna FORAtum /fortum.
Nu stiu cum de Bihor din Romania e denumit la fel ca Bihor din India.
Arad se citeste asa astazi pt ca asa se scrie OROD in sistemul unguresc de scris. OROD nu poate veni decit din GOROD. Asta e foarte clar, dar tu nu vezi nici daca iti arata cineva.

View PostBalamache, on 19 iulie 2016 - 21:29, said:

Apropo de Bihor. Cautand o dinastie persana cu numele de Bahare, am dat peste asta: http://www.namepedia...rstname/Bahare/
ajungand la numele romanesc  Zaharia.
Zaharia e din Biblie. Este nume evreiesc.

#4948
lefcadio

lefcadio

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,323
  • Înscris: 11.06.2016

View Postneafloricadinobor, on 20 iulie 2016 - 07:47, said:

1Nu stiu cum de Bihor din Romania e denumit la fel ca Bihor din India.

2Zaharia e din Biblie. Este nume evreiesc.
1 Pai indo-europenii, adica purtatorii haplogrupului R1a, cel mai probabil. Au ajuns din Norvegia in centrul Indiei. La noi nu-s multi dar is totusi o prezenta notabila.
Culmea, mai multi is la unguri.
2 Dap.

#4949
neafloricadinobor

neafloricadinobor

    Senior Members

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,194
  • Înscris: 12.03.2016
Din Norvegia in India??? Nu am mai auzit asta. Tu de unde ai aflat?

#4950
lefcadio

lefcadio

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,323
  • Înscris: 11.06.2016
Pai uita-te pe wiki la R1a cum e raspandit.
https://www.google.r...7zY_jX0-WN30WM:
Daca astia n-au stat la baza IE, nu stiu cine a stat.

Edited by lefcadio, 20 July 2016 - 12:32.


Anunturi

PIATRAONLINE Renovezi sau construiesti?

Intra acum pe PIATRAONLINE, ai reduceri de pana la -80% la piatra naturala de Extra Black Friday. Doar pe 16 Noiembrie, si doar in online, ai sansa de a intra in cursa reducerilor si de a cumpara materialele dorite pentru proiectul tau. De Black Friday ai cele mai mari reduceri la piatra naturala, dar si premii extra pe care le poti castiga. La PIATRAONLINE, Black Friday se transforma in Extra Black Friday - cea mai neagra vineri cu cele mai mari reduceri.

blackfriday.piatraonline.ro - Intra acum si castiga premii garantate!

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate