Maha-bharata

Mahabharata Cartea 1.
Swayamvara Parva din Adi parva 186

Întâlnirea Pandavilor cu brahmani ce mergea la Swayamvara prințesei Draupadi (Krișnaa)
Despre nașterea lui Draupadi și a fratelui ei Dhrishta-dyumna

"Vaisampayana spuse, 'Apoi cei cinci Pandavi au plecat spre Panceala pentru a vedea țara, pe Draupadi precum și festivitățile.
Iar acei tigri printre oameni au întâlnit pe drum mulți brahmani, care mergeau tot acolo. Acei brahmani, care erau cu toți
brahmaceari (necăsătoriți), privindu-i pe Pandavi, i-au întrebat, 'Unde mergeți și de unde veniți?' Yudhishthir le spuse,
'Voi zimbri printre brahmani, să știți că suntem cu toții frați din partea mamei și suntem pe drum împreună cu ea și venim din Ekaceakra.'

Brahmanii spuseră, 'Să mergeți chiar azi în lăcașul lui Drupada, în țara Pancealilor. O mare Swayam-vara (Întrecere pentru
obținerea unei mirese) are loc acolo, cu care ocazie se va cheltui o mare sumă de bani. Și noi ne îndreptăm într-acolo. Hai
să mergem împreună. Ilustrul Yaghia-sena, altminteri denumit Drupada, care are o fică ce a a apărut din centrul altarului sacrificial.
Având ochii asemenea petalelor de lotus și trăsături fără de greșeală, ea este dotată cu tinerețe, inteligență și este deosebit de frumoasă.

Iar Draupadi, cea cu talie subțire, având trăsături perfecte și al cărui corp emite und parfum asemenea unei flori albastre de
lotus la o distanță de două mile de jur împrejur, este sora puternicului Dhrishta-dyumna dotat cu mare capabilitate și care să
născut cu armură, sabie și arc din învăpăiatul foc sacrificial, el însuși un al doilea foc. Fica lui Yaghia-sena va alege un bărbat
dintre prinții invitați. Noi ne îndreptăm într-acolo pentru a o contempla pe ea, precum și festivitățile ce vor avea loc acolo,
asemenea festivităților celeste.

La Swayamvara vor veni tot felul de regi și prinți, care execută ceremonii sacrificiale în care sunt prezenți mulți brahmani, care
sunt devotați studiului, sunt sfinți, iluștri și urmează cu rigiditate jurămintele; care sunt tineri și chipeși, sunt mari luptători cu carul
de luptă și desăvârșiți în mânuirea armelor. Dorind să câștige domnișoara, acei monarhi vor oferi multă avere, vite, mâncare și
alte articole ce aduc plăcere.

Luând ceea ce ei vor oferi, fiind de față la Swayamvara și bucurându-ne de festivități, vom merge unde ne va place. De asemena
la Swayamvara vor veni actori și barzi din diferite țări, ce vor aduce laude diferiților rege. De asemenea vor fi de față și dansatori și
recitatori ai Puranelor și heralzi și atleți puternici. Și voi veți putea privi toate acestea și să luați ceea ce acei iluștrii regi și prinți vor
oferi și vă veți reîntoarce cu noi.

Voi sunteți toți chipeși și asemenea persoanelor celeste! Prinvindu-vă, Krishnaa (Draupadi) poate îl va alege pe unul dintre voi ca fiind
superior celor prezenți acolo. Acest frate al tău cu brațe puternice, chipeș și dotat cu frumusețe, se poate de asemenea angaja în întreceri
atletice și poate cu noroc să câștige multă avere.'
"Auzind aceste cuvinte ale brahmanilor, Yudhishthir replică, 'Brahmani, noi ne alăturăm vouă pentru a fi de față la Swayamvara domnișoarei.'"

Mahabharata Cartea 1.
Swayamvara Parva din Adi parva 187

Dhrishta-dyumna prezintă condițiile ce trebuiesc îndplinite pentru a obține mâna lui Draupadi

"Vaisampayana spuse, 'Fiind astfel adresați de brahmani, Pandavii s-au îndreptat spre țara din sudul Pancealei, condusă de regele Drupada. Pe drum s-au întâlnit pe ilustrul Dwaipayana (Vyasa, bunicul lor), acel Muni cu mintea pură și fără de păcat. După ce l-au salutat și au fost salutați de acesta, au conversat cu el și fiindu-le comandat de acesta și-au continuat drumul spre lăcașul lui Drupada.

Ei și-au continuat drumul în etape, fără grabă, uneori în păduri frumosase și pe malurile lacurile faine, pe care le întâlneau pe cale. Devotați studiului vedic, puri în practicile lor, amiabiabili și având vorba dulce, au intrat în cele din urmă în țara Pancealilor. Privind capitala și fortul, s-au încartiruit în casa unui olar. Adoptând activitatea brahmanilor , au început să trăiască din cerșit și astfel nimeni nu i-a recunoscut pe acei eroi în timpul șederii lor în capitala lui Drupada.

"Yaghiasena și-a dorit tot timpul să o dea pe fica sa de soție lui Kiriti (Argiuna). Dar încă nu destăinuise acest lucru nimănui. Ca urmare regele din Panceala a dat ordin să fie construit un arc deosebit de rigid, pe care să-l poată îndoi doar Argiuna. A dat ordin să se construiască o mașinărie care să fie ridicată sus pe cer, pe care să fie pusă ținta. Iar Drupada a anunțat, 'Cel care va pune coardă la arc și cu aceste săgeți frumos împodobite va atinge ținta de pe mașinăria de deasupra , va obține mâna ficei mele.'

"Vaisampayana continuă, 'Cu aceste cuvinte regele Drupada a deschis ceremonia Swayamvara. Acolo erau prezenți și Duryodhan (dușmanul și vărul Pandavilor) și cei din neamiul Kurus însoțiți de Kama (fratele necunoscut al Pandavilor, care era de partea dușmanilor acestora). Monarhul a intrat în marele amfiteatru prin poarta din nord-est. Amfiteatrul era închis pe toate părțile de ziduri înalte și un șanț ce avea treceri arcuite. Marele amfiteatru era umbrit de un acoperiș de mai multe culori iar la sunetul mai multor trompete a fost parfumat cu aloe neagră, stropit cu apă amestecată cu pastă de santal și decorat cu ghirlande de flori.

Amfiteatrul însuși era înconjurat de conace frumoase și înalte, cu șapte etaje, ale căror geamuri erau acoperite cu împletituri de aur; zidurile erau bătute cu pietre prețioase și în parte acoperite cu carpete și pânze scumpe. Acolo locuiau monarhii invitați de Drupada. Iar locuitorii orașului și ai țării, ce veniseră să o vadă pe Krishnaa, au luat loc pe excelentele platforme ce fuseseră ridicate de jur împrejur.

Pandavii au intrat și ein în amfiteatru și au luat loc alături de brahmani, privind bogăția, ce părea de neegalat, a regelui Pancealilor.
Numărul prinților, brahmanilor și al celorlalți, care priveau cu bucurie performanțele actorilor și dansatorilor, creștea cu fiecare zi. Au trecut câteva zile până când în cea dea 16-a la amiază, fica lui Drupada, după ce s-a purificat, a intrat în amfiteatru, purtând în mână o farfurie de aur (unde se află ofranda de spălare a mâinilor - Arghya) și o ghirlandă de flori. Apoi preotul din dinastia lunii, un brahman cunoscător al tuturor mantrelor, a aprins focul sacrificial în care a turnat cu riturile de rigoare ghii (unt pur).

Și gratificându-l pe Agni (zeul Focului) cu aceste limbații și făcându-i pe brahmani să rostească formule auspicioase de binecuvântare, a oprit instrumentele muzicale ce cântau de jur împrejur. Când în întreg amfiteatrul s-a făcut liniște desăvârșită, Dhrishta-dyumna având o voce profundă asemenea timpanelor sau norilor, luându-și sora de mână, în mijlocul acelei adunări, a spus, 'Ascultați regi, acesta este arcul, aceasta este ținta și acestea sunt săgețile. Trageți în țintă prin orificiul mașinii cu aceste cinci săgeți ascuțite. Vă spun că cel ce are un arbore genealogic, este frumos, puternic și va reuși ceea ce am spus, o va obține astăzi pe sora mea Krishnaa de soție.' Apoi acesta s-a întors spre sora lui, citindu-i acesteia numele, liniile genealogice și realizările acelor domni ai pământului adunați acolo.'"

Mahabharata Cartea 1.
Swayamvara Parva din Adi parva 188
O enumerare a prinților prezenți

Dhrishtadyumna spuse, 'Duryodhana, Durvisaha, Durmukha și Dushpradharshana, Vivinsati, Vikarna, Saha, și Duhsasana; Yuyutsu și Vayuvega și Bhimavegarava; Ugrayudha, Valaki, Kanakayu, și Virochana, Sukundala, Chitrasena, Suvarcha, și Kanakadhwaja; Nandaka, și Vahusali, și Tuhunda, și Vikata; aceștia, o soră, și mulți alți fii puternici ai lui Dhritarashtra—toți eroi—însoțiți de Karna, au venit pentru a-ți obține mâna.

Nenumărați alți iluștri monarhi, cu toții zimbrii printre războinici, au venit și ei pentru tine. Sakuni, Sauvala, Vrisaka, și Vrihadvala,-- acești fii ai regelui Gandhara—au venit de asemenea. Cei mai de seamă dintre cei ce mânuiesc armele -- iluștrii Aswatthaman și Bhoja, împodobiți cu toate calitățile au venit și ei pentru tine. Vrihanta, Manimana, Dandadhara, Sahadeva, Jayatsena, Meghasandhi, Virata cu cei doi fii ai săi Sankha și Uttara, Vardhakshemi, Susarma, Senavindu, Suketu cu cei doi fii Sunama și Suvarcha, Suchitra, Sukumara, Vrika, Satyadhriti, Suryadhwaja, Rochamana, Nila, Chitrayudha, Agsuman,

Chekitana, puternicul Sreniman, Chandrasena puternicul fiu al lui Samudrasena, Jarasandha, Vidanda, și Danda—tatăl și fiul, Paundraka, Vasudeva, Bhagadatta dotați cu mare energie, Kalinga, Tamralipta, regele din Pattana, puternicul luptător cu carul Salya, regele din Madra, cu fiul său, eroicul Rukmangada, Rukmaratha, Somadatta din neamul Kuru cu cei trei fii ai săi, ce sunt cu toții puternci luptători cu carul și eroi, adică Bhuri, Bhurisrava, și Sala, iar Sudakshina, Kamvoja din neamul lui Puru, Vrihadvala, Sushena, Sivi, fiul lui Usinara, Patcharanihanta, regele din Karusha, Sankarshana (Valadeva),

Vasudeva puternicul fiu al lui Rukmini, Samva, Charudeshna, fiul lui Pradyumna cu Gada, Akrura, Satyaki, și marele suflet Uddhava, Kritavarman, fiul lui Hridika, Prithu, Viprithu, Viduratha, Kanka, Sanku cu Gaveshana, Asavaha, Aniruddha, Samika, Sarimejaya, eroicul Vatapi Jhilli Pindaraka, puternicul Usinara, toți aceștia din neamul Vrishni, Bhagiratha, Vrihatkshatra, Jayadratha fiul lui Sindhu, Vrihadratha, Valhika, puternicul luptător cu carul Srutayu, Uluka, Kaitava, Chitrangada și Suvangada, deosebit de inteligentul Vatsaraja, regele din Kosala, Sisupala și puternicul Jarasandha,

acești și mulți alți mari regi –toți Kshatriya celebrați în întreaga lume, au venit o binecuvântato, pentru tine. Dotați cu pricepere, ei vor trage la țintă. Iar tu îl vei alege pe acela ca bărbat, care dintre aceștia va fi în stare să nimerească ținta.

Mahabharata Cartea 1.
Swayamvara Parva din Adi parva 189

Concursul pentru câștigarea mâinii lui Krișnaa

"Vaisampayana spuse, 'Apoi acei tineri prinți, concurând între ei și fiecare privindu-se desăvârșit în mânuirea armelor și dăruit cu putere, s-au ridicat fluturându-și armele. Și intoxicați de propria mândrie dată de frumusețe, pricepere, arbore genealogic, cunoaștere, bogăție și tinerețe, erau asemenea elefanților din Himalaya în sezonul împerecherii având coroanele desfăcute datorită excesului sevei temporale. Și privindu-se cu invidie și impulsionați de Zeul dorinței au exclamat 'Krishnaa va fi a mea .'

Iar kshatriyas adunați în acel amfiteatru, fiecare dorind să o câștige pe fata lui Drupada, arătau asemenea persoanelor celeste (din trecut) ce se strânseseră pentru Uma, fica regelui munților. Afectați de săgețile zeului ce poartă arcul din flori (Cupidon – Kandharpa) și având mințile pierdute în contemplarea lui Krishnaa, prinții au coborât în amfiteatru pentru a o câștiga pe domnișoara din Panceala și au început să-și privească chiar și cei mai buni prieteni cu gelozie.

Și au sosit chiar și persoane celeste în carele lor, cu Rudras și Adityas, Vasus și gemenii Așwini, Swadhas și Maruții, și Kuvera cu Yama mergând în fruntea lor. Și au venit și Daityas (dușmanii zeilor Aditya) și Suparnas, și măreții Nagas și înțelepții Rishi celești, Guhyakas, Cearanas și Viswavasu, Narada, Parvata, și principalii Gandharvi cu Apsaras (doamenele celeste de companie). Și Halayudha (Baladev, fratele mai mare al lui Krișna) și Geanardan (Krishna) și șefii neamurilor Vrishni, Andhaka și Yadava care ascultau de conducerea lui Krișna.

Și privindu-i pe acei elefanți aflați în perioada de împerechere –cei cinci (Pandavi)—atrași de Draupadi asemenea unor puternici elefanți îndreptându-se spre un lac acoperit de lotuși, sau asemenea focului acoperit de cenușă, Krishna, cel mai de seamă dintre eroii Yadu începu să reflecteze și i se adresă lui Raam (Baladeva), 'Acela este Yudhishthira; acela este Bhima cu Jishnu (Argiuna); iar aceia sunt eroii gemeni (Nakula și Sahadev).' Iar Raam privindu-i cu atenție a aruncat o ochiadă de satisfacție către Krișna.

Iar toți ceilalți adunați acolo nu aveau ochi decât pentru Krișnaa fiind străpunși de săgețile lui Kamadev- zeul iubirii. ... Apoi acei prinți --Karna, Duryodhana, Salwa, Salya, Aswatthaman, Kratha, Sunitha, Vakra, conducătorul din Kalinga și Banga, Pandya, Paundra, conducătorul din Videha, șeful Yavanailor și mulți alți fii și nepoți de regi, au început unul după altul să-și arate măiestria pentru a o câștiga pe acea domnișoară a cărei frumusețe nu avea rival. Și totuși acei prinți nici măcar în gând nu-și puteau imagina să pună coarda acelui arc de o rigiditate extraordinară.

"Unii dintre acei regi căznindu-se să pună coarda, după puterea și priceperea lor, erau aruncați la pământ, rămânând acolo pentru un timp nemișcați. Puterea fiindu-le irosită iar ghirlandele și coroanele pierdute, de-abia își trăgeau suflarea și ambiția de a câștiga pe frumoasa domnișoară li s-a potolit. Astfel adunarea monarhilor arăta tristă și jalnică. Privind amărăciunea acelor monarhi, Karna, cel mai de seamă dintre arcași, se duse acolo unde se afla arcul, și imediat i-a pus coarda și o săgeată.

Și privindu-l pe acest fiu al zeului Soare - Surya--Karna ce chipurile făcea parte din neamul Suta (al servitorilor) – asemenea focului sau a zeului Soma (al Lunii) , sau a zeului Soare însuși - Surya, hotărât să tragă la țintă, fiii lui Pandu se gândeau că ținta e ca și doborâtă. Dar Krișnaa (Draupadi) strigă puternic, 'Nu voi alege un Suta ca domn al meu.' Atunci Karna, râzând la supărare și aruncând o privire către Soare, aruncă arcul.

Apoi, după ce toți războinicii au renunțat la sarcina dată, eroicul rege din Cedi, puternic ca însuși Yama, ilustrul și hotărâtul Sișupal, filul lui Damaghosa, străduindu-se și el să pună coarda, căzu în genuchi. Apoi regele Gearasandha apropiindu-se de arc, a stat acolo un timp, fixat și nemișcat asemenea unui munte. Aruncat de arc, a căzut și el în genuchi și ridicându-se a părăsit amfiteatrul pentru a se reîntoarce în regatul său. Apoi marele erou Salya, regele din Madra, dotat cu mare putere, a căzut și el în genuchi, când a încercat să pună coarda. În cele din urmă, când toți monarhi deveniseră subiectul vorbelor disprețuitoare, Gișnu (Argiuna), fiul lui Kunti a dorit și el să pună coarda și o săgeată în arc.'"

Mahabharata Cartea 1.
Swayamvara Parva din Adi parva 190

Argiuna doboară ținta și fuge cu Draupadi

"Vaisampayana continuă, 'După ce toți monarhii au încetat de a mai încerca să pună coarda la arc, marele suflet Gișnu s-a ridicat din mijlocul mulțimii brahmanilor aflații la acea întrunire și privindu-l pe urmașul Parthei (Gișnu) ce avea o piele asemenea stindardului lui Indra, înaintând către arc, principalii brahmani, aruncându-și piele de cerb, au început să strige cu vehemență. Unii dintre aceștia spuseră, 'Hei Brahmani, cum ar fi posibil ca un Brahman, care nu are antrenament în mânuirea armelor și este firav, să încordeze acel arc pe care celebrii kșatriyas ca Salya și alții, nu au fost în stare să-l încordeze?‘

Dacă nu are succes, fiind împins datorită tinereții sale nesăbuite și fără de liniște, va face de râs întreaga adunare a Brahmanilor. De aceea ar fi bine să i se interzică acest lucru, pe care dorește să-l facă datorită vanității, îndrăznelii copilărești sau poate doar pentru că este neliniștit.' Alții replicară, 'Nu trebuie să fim ridiculizați și nici să fim priviți fără respect de nimeni și nici să fim neplăcerea suveranilor.

Unii au remarcat, 'Acest tânăr chipeș este asemenea trompei puternicului elefant și ai cărui umeri, brațe și coapse sunt bine clădite, care în răbdare este asemenea muntelui Himavat, al cărui mers este asemenea unui leu și a cărui măiestrie pare să fie asemenea elefantului în perioada de împerechere și care este hotărât; probabil ca va avea succes în încercarea sa.
De altminteri nu există nimic în cele trei lumi, pe care un Brahman nu-l poate realiza. Abținându-se de la mâncare sau trăind doar cu aer, sau mâncând fructe, perseverând în jurămintele lor, emaciați și slăbiți, brahmanii sunt întotdeauna puternici în propria lor energie brahmană. De aceea un brahman nu trebuie niciodată desconsiderat, fie că actele sale sunt corecte sau nu, presupunându-l incapabil de a îndeplini vreo sarcină mare sau mică, sau care e plină de bucurie sau necaz.

Rama fiul lui Geamadagni i-a învins în luptă pe toți Kshatriyas (Clasa luptătorilor). Agastya prin energia sa Brahma a băut marele ocean. De aceea spuneți, 'Fie ca acest tânăr să îndoie arcul și să-i pună coardă cu ușurință.' (și mulți spuseră), 'Așa să fie.'
Apoi Ginșu (Argiuna) s-a apropiat de arc și a stat acolo asemenea unui munte. Și mergând în jurul arcului, își coborâ capul spre cel ce dă binecuvântări și de asemenea amintindu-și de Krishna, l-a luat și asemenea fratelui mai tânăr al lui Indra (Vishnu care a apărut ca fiu al lui Diti) în putere, i-a pus coarda într-o clipă. Luând apoi cele cinci săgeți a tras la țintă și a făcut-o să cadă pe pământ prin gaura mașinii de deasupra.

Din cer s-a ridicat un mare tumult iar amfiteatrul a răsunat de strigăte puternice. Zeii au lăsat să curgă flori din ceruri pe capul lui Partha și mii de brahmani au început să-și fluture îmbrăcămintea de sus a corpului datorită bucuriei. Iar de jur împrejur monarhii, neavând success au dat drumul de exclamații de necaz și disperare. Muzicienii au început să cânte și barzii și heralzii au început să incanteze laude.

Iar privindu-l pe Arjuna, Drupada a fost plin de bucurie, dorind să-i dea sprijin eroului , când va fi necesar. Iar când zarva era în toi, Yudhishthir, însoțit de cei doi gemeni (Nakula și Sahadev), au părăsit repede amfiteatrul pentru a se întoarce în casa lor temporară.
Krishna, privind ținta doborâtă și privindu-l pe Partha ce părea să fie însuși Indra, a fost plin de bucurie și s-a apropiat astfel de fiul lui Kunti cu o robă albă și o ghirlandă de flori. Iar Argiuna, câștigând-o pe Draupadi a fost salutat cu reverență de toți brahmanii în timp ce părăsea repede amfiteatrul însoțit de cea care-i devenise astfel soție.'"

Mahabharata Cartea 1.
Swayamvara Parva din Adi parva 191

Regii furioși se hotărăsc să-l omoare pe regele Draupada și fica sa Draupadi

"Vaisampayana spuse, 'Când regele (Drupada) și-a exprimat dorința de a o da pe fata sa acelui brahman (care a doborât ținta), toți ceilalalți monarhi, care fuseseră invitați la ceremonia Swayamvara, privindu-se unul pe altul, au fost dintr-o dată cuprinși de mânie și au spus, 'Trecând peste noi și tratându-ne ca pe niște paie, acest Drupada dorește să-și dea fata unui brahman!
Plantând copacul, l-a doborât tocmai când era gata să dea fructe. Ticălosul, nici nu ține cont de noi, hai să-l ucidem. Nu merită nici respectul nostru și nici venerarea datorată vârstei. În acest ansamblu de monarhi care este asemenea unei conclave a celeștilor, nu vede oare nici un monarh care să-i fie egal? Declarația Vedică în acest sens este binecunoscută pentru faptul că Swayamvara este pentru Kshatriyas (războinici). Brahmanii nu au nici un drept cu privire la selectarea unei domnișoare din clase Kshatriya.

Sau altminteri, dacă această domnișoară nu dorește să aleagă pe nici unul dintre noi ca domn al ei, atunci hai să o aruncăm în foc și să ne întoarcem în regatele noastre. În ceea ce-l privește pe acest brahman, deși datorită băgăciunii sale sau a avariției, ne-a vătămat, și el trebuie ucis; pentru că în definitiv regatele, bogățiile, fiii, nepoții și orice altceva mai avem, toate sunt pentru brahmani. Acest lucru trebuie făcut aici, astfel încât datorită fricii de a fi blamat, cât și datorită dorinței de a menține ceea ce în mod corespunzător aparține fiecăruia, alte Swayamvara să nu se termine în acest fel.'

"Vorbind astfel, monarhii înarmați cu buzdugane cu țepi de fier, s-au repezit la Drupada pentru a-l omorâ pe loc. Iar Drupada privindu-i a căutat protecția brahmanilor. Iar din rândul lor acei puternici arcași (Bhima și Arjuna) dintre Pandavi, au pășit înainte, pentru a se opune acelor monarhi ce se grăbeau spre ei. Atunci puternicul Bhima, a smuls asemenea unui elefant un copac mare, l-a curățat dintr-o dată de crengi și părea asemenea Celui ce-i așteaptă pe cei deja morți (Yama) alături de Arjuna.

Și privind acea ispravă a fratelui său, Gișnu însuși s-a minunat. Privind acele fapte extraordinare ale lui Gishnu și ale fratelui său, Damodar (Krishna) a cărui inteligență era supraumană, i se adresă fratelui său, Halayudha (Bal) a cărui energie era înspăimântătoare, spunând, 'Acel erou de acolo, al cărui mers este asemenea unui leu puternic și care poartă în mână marele arc ce are o lungime de patru cubi, este Argiuna! O Sankarshana, dacă eu sunt Vasudev (Domnul Transcendental), atunci nu există nici o îndoială despre aceasta.

Celălalt erou care cu repeziciune a dezrădăcinat copacul și l-a și curățat este Vrikodara (Bhima), pentru că în aceste zile nimeni, cu excepția lui Vrikodara, nu mai poate face așa ceva pe câmpul de luptă. Iar celălalt tânăr cu ochi asemenea petalelor de lotus, care are o înălțime de patru cubits, de culoare deschisă, cu nas proeminent și strălucitor, care mai înainte părăsise amfiteatrul este fiul lui Dharma (Yudhishthir).
Ceilalți doi tineri, asemenea lui Kartikeya, sunt fiii celor doi zei gemeni Așwini. Fiii lui Pandu împreună cu mama lor Pritha au scăpat din conflagrația conacului lăcuit.'

Mahabharata Cartea 1.
Swayamvara Parva din Adi parva 192

Monarhii îi atacă pe Argiuna și Bhima
Kunti, crezând că fiii ei erau plecați ca brahmanii la cerșit și văzând că nu mai vin își face mari griji

"Vaisampayana spuse, 'Apoi acei brahmani, scuturându-și pieile de cerb și recipietele de apă făcute din nuci de cocos exclamară, 'Nu vă temeți, noi vom lupta cu dușmanul!' Argiuna zâmbind li se adresă acelor brahmani spunând, 'Rămâneți deoparte ca spectatori. Făcând să plouă sute de săgeți ce au vârfuri ascuțite, îi voi opri pe acei monarhi furioși, așa cum șerpii sunt opriți cu mantre.'

Spunând acestea, puternicul Argiuna luând arcul pe care-l primise cadou, însoțit de fratele său Bhima, stătea nemișcat asemenea unui munte. Și privindu-i pe acei Kshatriya (luptători) care erau furioși și-l aveau pe Karna în frunte, eroicii frați se repeziră neînfricați către aceștia, asemenea a doi elefanți ce se grăbesc spre un elefant ostil.

Apoi acei monarhi dornici să lupte exclamară cu putere, 'Uciderea în luptă a celui ce dorește să lupte este permisă.' ... Iar Karna, dotat cu mare energie, se repezi spre Gishnu și Salya, puternicul rege din Madra se grăbi spre Bhima, în timp ce Duryodhan și ceilalți se angajară cu brahmani, hărțuindu-se cu ei ușor și fără să le pase. Apoi ilustrul Argiuna privindu-l pe Karna, fiul lui Vikartana (zeul Surya), avansând către el , și-a luat arcul și l-a străpuns cu săgețile sale ascuție.

Impulsul acelor săgeți ascuțite, dotate cu mare energie, l-a făcut pe Radheya (Karna) să leșine. Revenind în simțuri Karna l-a atacat pe Argiuna cu mai mare grijă decât anterior. Apoi Karna și Argiuna, dorind să-l doboare pe celălalt, au luptat nebunește. Și luptau cu atâta ușurință, încât au devenit invizibili (fiind acoperiți și roiul de săgeți)...

Și fiind aprins de puterea și energia brațelor lui Argiuna, de neegalat pe pământ, Karna, a luptat cu și mai mare vigoare. Parând toate acele impetuoase săgeți trase de Argiuna, Karna a scos un strigăt puternic; iar această faptă extraordinară a fost aplaudată de toți războinicii. Apoi adresându-se potrivnicului său, Karna spuse, 'O tu cel mai de seamă dintre brahmani, sunt plăcut impresionat să văd energia brațelor tale, care nu se relaxează în luptă iar armele tale sunt capabile să obțină victoria.

Pari să fii întruchiparea științei armelor, sau ești însuși Ram (fiul lui Geamadagni) acel brahman extraordinar sau însuși Indra sau fratele mai mic al lui Indra, Vishnu numit și Acyuta (cel Infailibil), care s-a deghizat luând forma unui brahman și afișând o asemenea energie a brațelor luptă cu mine. Nici o altă persoană, cu excepția soțului lui Saci (Indra) sau Kiriti, fiul lui Pandu, este capabil să lupte cu mine când sunt furios pe câmpul de luptă.'

Auzind cuvintele acestuia, Phalguna (Argiuna) replică, 'O Karna, nu sunt nici întruchiparea științelor armelor și nici Rama, cel dotat cu puteri supraumane. Sunt doar un brahman, care este cel mai de seamă dintre războinici și cei ce mânuiesc armel. Prin grația perceptorului am devenit desăvârșit îm mânuirea armelor celești Brahma și Paurandara. Sunt aici pentru a te învinge în luptă. De aceea, o eroule, așteaptă puțin.'

"Vaisampayana continuă, 'Fiind astfel adresat (de Argiuna), Karna, adoptatul fiu al Radhei se opri din luptă, pentru că acel puternic luptător cu carul se gândi că energia Brahma este invinciblă. Între timp de cealaltă parte a arenei, marii eroi Salya și Vrikodara, foarte îndemânatici în luptă și având mare putere și profesionalism, provocându-se unul pe altul, erau angajați în luptă asemenea a doi elefanți în perioada de împerechere.

Au început să se lovească cu pumnii și genuchii. ...  Contracarându-se cu lovituri puternice, asemenea a două mase de granit, arena s-a umplut de sunetele luptei lor. Luptând astfel doar pentru scurt timp, Bhima l-a luat pe Salya în brațele sale și l-a aruncat la pământ și i-a surprins pe ceilalți, căci a făcut-o fără să îl rănească tare. Văzându-l pe Karna renunțând la luptă și pe Salya trântit la pământ, ceilalți monarhi au fost alarmați și înconjurându-l pe Bhima au exclamat,

'Cu siguranță acești brahmani sunt luptători excelenți! Aflați din ce neam fac parte și unde locuiesc. Cine se poate împotrivi lui Karna, fiu Radhei, în luptă, cu excepția lui Rama, Drona sau Kiriti (Argiuna), fiul lui Pandu? Cine se poate împotrivi lui Duryodhana în luptă, Krishna, fiul lui Devaki, și Kripa, fiul lui Saradwan? Cine îl poate arunca în luptă pe Salya, acest luptător de seamă, în afara lui Baladev sau Vrikodara (Bhima), fiul lui Pandu, sau eroicul Duryodhan? De aceea, hai să încetăm această luptă cu brahmanii.
Întradevăr brahmanii, chiar dacă fac o ofensă, trebuie să fie protejați. Și mai întâi hai să aflăm cine sunt; pentru că după ce au făcut acest lucru, vom putea bucuroși să luptăm cu ei.'

"Vaisampayana continuă, 'Iar Krishna, privind acea faptă extraordinară a lui Bhima, realiză că ambii sunt fiii lui Kunti. Apoi s-a adresat cu blândețe adunării monarhilor, 'Această fată a fost în mod corect obținută de brahman; acesta i-a făcut pe monarhi să abandoneze lupta. Desăvârșiți în luptă, acești monarhi au renunțat la luptă.
Apoi monarhii au plecat în regatele lor, minunându-se mult. Iar ceilalți, care veniseră doar pentru a asista la ceremonie, au plecat și ei, și pe drum spuneau, 'Scena festivă s-a terminat cu victoria brahmanilor. Prințesa din Panceala a devenit mireasa brahmanului.' Înconjurat de brahmani îmbrăcați în piei de cerbi și alte animale sălbatice, Bhima și Dhanangeaya (Argiuna) au ieșit cu greu din mulțime. Iar acei eroi, urmați de Krishnaa, ieșind afară din mulțime, arătau asemenea lunii pline și a soarelui ieșind dintre nori.

"Între timp Kunti văzând că fiii ei întârziau din runda pe care o făceau cerând de mâncare, era foarte neliniștită. Începu să se gândească la diferite rele, care li s-ar putut întâmpla fiilor ei. La un moment dat s-a gândit că fiii ilui Dhritarashtra, recunoscându-i fiii, i-a ucis. Apoi i-a fost temă că vreun puternci Rakshasa crud, dotat cu puteri de a produce iluzii, i-a ucis. Și se întreba, 'Este posibil ca ilustrul Vyasa) să fi fost ghidat de o inteligență capricioasă?'
În felul acesta se gândea Pritha ca urmare a afecțiunii pentru copiii ei. Apoi în liniștea după amiezii târzii, Gishnu, însoțit de brahmani, a intrat în locuința olarului, asemenea soarelui acoperit de nori ce apare într-o zi noroasă.'"

Edited by madhukar, 17 March 2018 - 15:44.

Mahabharata Cartea 1.
Swayamvara Parva din Adi parva 193

Yudhiștir hotărește ca Draupadi să fie soția tuturor fraților
Krișna și Bal îi vizitează pe Pandavi

"Vaisampayana spuse, 'Apoi acei iluștri fii ai Prithei, întorcându-se în locuința olarului, s-au apropiat de mama lor pentru a o prezenta pe Yaghia-seni acesteia, ca fiind pomana pe care au obținut-o în acea zi. Iar Kunti, care era acolo în cameră, se adresă fiilor ei spunând, 'Bucurați-vă de tot (ce ați obținut).' Dar în momentul în care a văzut-o pe Krishnaa, spuse, 'Oh, vai, ce am spus?' Și fiiindu-i teamă de păcat , dar gândindu-se cum poate ieși din situație, a luat-o pe Yaghia-seni de mână și apropiindu-se de Yudhishthira spuse, 'Fica regelui Yaghiasena, care mi-a fost prezentată de frații tăi mai tineri ca pomana pe care au obținut-o, din ignoranță, o rege,( am spus să fie împărțită), ceea ce nu se cuvine, 'Bucurați-vă cu toții de ceea ce ați obținut.

O spune-mi cum să facem ca ceea ce am spus să nu fie un neadevăr; cum să facem ca păcatul de a fi împărțită de voi toți să nu se atingă de fata regelui din Panceala, și de asemenea cum va fi posibil ca ea să nu fie neliniștită.'
"Vaisampayana continuă, 'Fiind astfel adresat de mama sa ..., inteligentul rege (Yudhișthir), reflectând un moment, o consolă pe Kunti și adresându-se lui Dhananjaya (Argiuna), spuse, ' O Phalguna, tu ești cel care a câștigat-o pe Yaghiaseni. De aceea se cade ca tu să te căsătorești cu ea. Aprinzând focul sacru, acceptă-i mâna conform riturilor în vigoare.'

"Auzind acestea Arjuna replică, 'Orege, nu fă din mine un participant la păcat. Comportamentul tău nu este în concordanță cu virtutea. Aceasta este calea urmată de cel păcătos. Tu ești cel care trebuie să se căsătorească mai întâi, apoi puternicul Bhima, apoi eu, apoi Nakula și în cele din urmă Sahadev cel foarte activ. Atât Vrikodara (Bhima) cât și eu însumi și cei doi gemeni și tânăra fată, trebuie să așteptăm; o monarh, tu ești cel care decide. În aceste condiții, fă ceea ce, după ce ai reflectat, este în concordanță cu virtutea, aduce faimă și este benefic pentru regele din Panceala. Noi te vom asculta; ordonă după cum crezi de cuvință.'

"Vaisampayana continuă, 'Auzind aceste cuvinte ale lui Jishnu, pline de respect și afecțiune, Pandavii priviră cu toții către prințesa din Panceala și prințesa îi privi și ea..Aruncând o privire către ilustra Krishnaa, acei prinți se priviră apoi unii pe alții. Luând loc apoi, au început să se gândească doar la Draupadi. Într-adevăr, după ce acei prinți s-au uitat la Draupadi, Zeul Dorinței le-a invadat inima, continuând să le zdrobească simțurile. De vreme ce frumusețea copleșitoare a Pancealei, care fusese modelată chiar de creator, era superioară tuturor femeilor de pe pământ, putea captiva inima oricărei creaturi.

Yudhishthir, privindu-și frații mai tineri, a înțeles ce se petrece în mintea lor și imediat și-a amintit vorbele lui Krishna-Dwaipayana (bunicul lor). Atunci, de frica de a apărea disensiuni între ei, li se adresă astfel, 'Fie ca auspicioasa Draupadi să devină soția noastră comună.'
"Vaisampayana continuă, 'Fiii lui Pandu, auzind cuvintele fratelui lor mai mare, care au început să le învârte în minte, au fost foarte fericiți.
Eroul dinastiei Vrishni (Krishna), sosi însoțit de fiul lui Rohini (Bal), în locuința olarului, unde Pandavii se încartiruiseră și se uită la Ajatasanu (Yudhishthira) și la frații săi și apropiindu-se de acesta, Domnul Transcendental Vasudeva (Krișna) i-a atins picioarele (ca respect pentru cei mai în vârstă) și spuse, 'Eu sunt Krishna.'

Iar fiul lui Rohini (Bal) apropiindu-se de Yudhishthira, a făcut același lucru. Pandavi, privindu-i pe Krishna și Bala-dev, și-au exprimat încântarea . Iar după ce acei eroi ai dinastiei Yadu (Krișna și Bal) au atins și picioarele lui Kunti, sora tatălui lor, Ajata-șatru (Yudhishthira), contemplându-l pe Krishna, l-a întrebat , ' O Vasudev, cum ne-ai dat de urmă, de vreme ce trăim incongnito?' Vasudev zâmbi și spuse, 'O rege, focul, chiar și când este acoperit, poate fi cunoscut. Cine altcineva în afara Pandavilor poate expune atâta putere? Voi, cei ce rezitați tuturor dușmanilor, fii ai lui Pandu, doar datorită norocului ați scăpat de acel foc îngrozitor; și doar datorită bunului noroc nu a reușit răul fiu al lui Dhritaraștra și consilierii săi să-și îndeplinească dorințele. Fiți binecuvântați! Prosperitatea să vă crească asemenea unui foc dintr-o grotă, care treptat se întinde peste tot. Și ca nici un monarh să nu vă recunoască, ne vom întoarce în cortul nostru.' Obținând de la Yudhishthir permisiunea de a pleca, Krishna, care dă prosperitate și nu cunoaște descompunere, însoțit de Bala-dev, au plecat repede din locuința olarului.'"

Mahabharata Cartea 1.
Swayamvara Parva din Adi parva 194

Krișnaa este dusă de Pandavi în casa olarului
iar fratele ei află adevărul despre aceștia

"Vaisampayana spuse, 'Pe când prinții Kuru se îndreptaseră spre locuința olarului, Dhrishtadyumna, prințul din Panceala (fratele lui Draupadi) i-a urmat. Și după ce și-a trimis toți însoțitorii s-a ascuns într-o anumită parte a casei olarului, necunoscută Pandavilor. Apoi Bhima și Gișnu (Argiuna) și iluștrii gemeni, întorcându-se de la runda de noapte de cerșit, i-au dat totul bucuroși lui Yudhishthir. Apoi Kunti cea cu inimă caldă i se adresă ficei lui Drupada, 'O cea amiabilă, ia tu prima porție din acestea, ofer-o zeilor, împarte-o brahmanilor, hrănește-i pe cei ce doresc să mănânce și dă-o celor ce ne devin oaspeți.

Restul împarte-l în două părți. O parte dă-i-o lui Bhima, pentru că acest erou mănâncă întotdeauna mult, iar cealaltă jumătate împarte-o în șase părți pentru acești tineri, pentru mine și pentru tine.' Iar prințesa, auzind cuvintele instructive ale soacrei ei, a făcut întocmai cum i s-a spus și eroii au mâncat cu toții mâncarea pregătită de Krishnaa. Apoi Sahadeva, unul dintre fiii lui Madri (cealaltă soție a lui Pandu), a făcut pe jos un pat din iarbă kușa și eroii întinzând pieile de căprioară s-au pus la somn cu capetele spre sud. Kunti s-a așezat și ea de-a lungul liniei capetelor lor iar Krishnaa s-a așezat la picioarele acestora.

Deși Krishnaa se așezase pe același pat cu fiii lui Pandu, la picioarele acestora, nu suferea în inima ei și nici nu se gândea nerespectuos despre acești zimbrii ai dinastiei Kuru. Apoi eroii au început să vorbească între ei. Conversația acelor prinți, din care fiecare era demn de a conduce o armată, era deosebit de interesantă, fiind despre care de luptă și arme celeste, elefanți, săbii, săgeți și topoare de luptă. Iar fiul regelui din Panceala (fratele lui Krișnaa) asculta tot ce vorbeau aceștia.
"La sosirea dimineții, prințul Dhristadyumna (fratele lui Draupadi) a plecat din locul unde se ascunsese în mare grabă pentru a-i aduce la cunoștință (tatălui său) Drupada tot ce se întâmplase în casa olarului, cât și ce discutaseră acei eroi în timpul nopții. Regele din Panceala era trist pentru că nu știa că Pandavii erau cei care-i luaseră fata, iar la întoarcerea lui Dhristadyumna l-a întrebat, 'Oh, unde a plecat Krishnaa? Cine a dus-o de aici?

A fost vreun șudra (servitor) sau altcineva al cărui comportament este abject, sau vreun vaișya (comerciant) care a plătit pentru fata mea, care astfel și-a pus piciorul murdar pe capul meu? O fiule, a fost oare aruncată acea coroană de flori pe un mormânt? Oare cel care mi-a obținut fata a fost un kshatriya (cavaler) a cărui naștere este superioară sau altcineva dintr-o clasă mai înaltă (brahman)?

Să fi fost cineva de proveniență josnică, care să o fi câștigat pe Krishnaa și care astfel să-și fi pus piciorul stâng pe capul meu? O fiule nu m-aș lamenta, ci aș fi deosebit de fericit, dacă fata mea s-ar fi unit cu Partha (Argiuna) acel om de seamă! O tu, cel exaltat, spune-mi cine mi-a câștigat fata? O, sunt fiii celui mai de seamă dintre Kauravi, fiul lui Vicitravirya în viață? A fost Partha (Arjuna) cel care a luat arcul și a doborât ținta?'"

Mahabharata Cartea 1.
Vaivahika Parva din Adi parva 195

Regele Drupada este înștiințat despre cine a luat-o pe fica sa Krișnaa
Și îi invită pe toți pentru a sărbători nunta

"Vaisampayana spuse, 'Fiind astfel adresat Dhrishtadyumna, răspunse cu bucurie tatălui său, povestind tot ce se întâmplase și de cine fusese câștigată Krishnaa. Prințul spuse, 'Cu ochi mari și roșii, îmbrăcat cu o pile de cerb și având o frumusețe asemenea persoanlor celeste, tânărul care a încordat cel mai de seamă dintre arcuri și a doborât ținta, a fost repede înconjurat de cei mai de seamă dintre brahmani, care-l omagiau datorită realizării sale extraordinare.

Înconjurat de brahmani, el era asemenea purtătorului de fulger, Indra, stând în mijlocul celeștilor și al rișiilor. Și asemenea unei elefăntițe ce urmează pe conducătorul cirezii, Krishnaa l-a urmat plin de bucurie, prinzându-se de pielea de cerb cu care era îmbrăcat. Apoi când monarhii adunați nu au fost capabili să suporte acest lucru și izbucnind în furie au vrut să lupte, s-a ridicat un alt erou, care a scos din pământ un copac mare și s-a repezit asupra acelor regi, asemenea zeului Morții – Yama...

Apoi monarhii au rămas încremeniți uitându-se la cei doi eroi, asemenea soarelui și lunii, în timp ce o luau pe Krishnaa cu ei și au părăsit amfiteatrul, mergând în casa unui olar la marginea orașului, iar acolo se afla o doamnă asemenea flăcărilor focului, care cred că este mama lor. În jurul ei se mai aflau alți trei băieți deosebiți, care erau asemenea focului. Iar cei doi ajungând acolo au salutat-o plecându-se la picioarele ei și i-au spus lui Krishnaa să facă același lucru. Păstrând-o pe Krishnaa cu ea, acei oameni de seamă au plecat cu toții (ca brahmanii peregrini) pentru a cerși de mâncare.

... După ce s-au întors, au mâncat și s-au pus să doarmă, discuția lor a indicat că nu sunt nici Vaișyas nici șudra, nici brahmani, deoarece nu au discutat decât despre subiecte militare. Tată se pare că speranța noastră a dat roade, căci fiii lui Kunti au scăpat din conflagrația casei de lac...'
"Auzind acele cuvinte ale fiului său, regele Drupada a devenit deosebit de încântat și și-a trims la ei preotul, pentru a afla dacă aceștia erau într-adevăr fiii lui Pandu. Astfel instruit, preotul regal s-a dus la ei, și lăudându-i, a transmis mesajul regelui ...'

Fiind primit de Pandavi, Yudhishthir i-a ordonat lui Bhima, 'Adu apă pentru spălarea picioarelor și Arghia pentru a fi oferită acestui brahaman. El este preotul regelui Drupada și de aceea este demn de un mare respect. Trebuie să-l venerăm cu o reverență, care să fie dincolo de cea obișnuită.'

Apoi Bhima a făcut ceea ce i s-a cerut. ...iar Yudhishthira i se adresă acestuia, 'Regele Pancealilor, fixând un anumit tip de zestre, și-a dat fata conform practicii clasei sale sociale, nu în mod gratuit. Satisfăcând cererea sa, acest erou a câștigat prințesa. De aceea regele Drupada nu poate ridica nici o pretenție în legătură cu neamul și poziția noastră, de vreme ce am executat ceea ce s-a cerut. De fapt toate întrebările sale au fost răspunse prin faptul că arcul a fost încordat și ținta a fost doborâtă. ...
"În timp ce Yudhishthir spunea toate acestea, sosi und alte mesager de la regele Pancealilor, în grabă spunând, 'Sărbătoarea este pregătită.'"

Mahabharata Cartea 1.
Vaivahika Parva din Adi parva 196

Pandavii sosesc în palatul lui Drupada

"Vaisampayana continuă, 'Mesagerul spuse, 'Regele Drupada pentru a sărbători nunta fetei, a pregătit un festival pentru mire și mireasă. Sunteți invitați să veniți, după ce vă veți termina ritualurile zilnice. Căsătoria Krishnei va avea loc acolo. Vă rugăm să nu întârziați. Aceste care decorate cu lotuși aurii și trase de cai excelenți sunt demne de persoane regale. Călătorind cu ele veți ajunge la rezindența regelui din Panceala.'

"Vaisampayana continuă, 'Apoi Pandavii i-au dat liber preotului și le-au urcat pe Kunti și Krishnaa într-unul dintre care și urcând și ei au pornit spre rezidența lui Drupada. Între timp, O Bharata, auzind de la preotul său cuvintele rostite de Yudhishthir, regele Drupada, pentru a-și da seama din ce clasă socială fac parte acei eroi, a pregătit o largă colecție de articole (conform ritulului necesare pentru căsătorie, conform fiecăruia din cele patru clase sociale).

A pregătit imediat fructe și ghirlande sanctificate, armuri, scuturi, carpete, vite, semințe și multe alte articole necesare agriculturii. Regele a pus să se adune excelente armuri și scuturi strălucitoare, săbii și iatagane din oțel bine temperat, frumoase care de luptă, arcuri de primă clasă și săgeți frumos decorate; diferite feluri de rachete ornamentate cu aur. De asemenea a mai pregătit expunând diferite feluri de săgeți, rachete și topoate de luptă, precum și alte mijloace de luptă. Iar în acea colecție a pus și paturi, carpete și alte lucruri fine ca haine de diferite feluri.

Când anturajul a ajuns la rezindența lui Drupada, Kunti luând-o cu ea pe virtuoasa Krishnaa, a intrat în apartamentele interioare ale regelui. Doamenele din gospodăria regelui au venerat-o cu inima voioasă pe regina Kauravilor. Privindu-i pe acei eroi de seamă, fiecare posedând mersul sportiv al unui leu, având o piele de cerb drept îmbrăcăminte a brustului, ochi asemenea zimbrilor puternici, umeri lați și brațe lungi asemenea unor șerpi puternici, regele, consilierii acestuia, fiul regelui și prietenii și însoțitorii acestuia au devenit cu toții deosebit de încântați.

Acei eroi s-au așezat pe fotolii excelente, dotate cu scaune pentru picioare, fără nici o stânjeneală sau ezitare, luând loc cu perfectă lipsă de teamă, unul după altul, conform ordinei vârstei. Și după ce acei eroi s-au așezat, servitori, bărbați și femei frumos îmbrăcați precum și bucătari pricepuți le-au adus delicatesuri demne de regi, așezate pe platouri de aur și argint. După care eroii noștri au cinat și au fost foarte mulțumiți. După ce s-a terminat cina, trecând peste celelalte articole, au început să se intereseze de mijloacele de luptă. Remarcând acest lurcu, Drupada și fiul său, precum și ceilalți consilieri, înțelegând că fiii lui Kunti erau de sânge regal au fost deosebit de încântați.'"

Mahabharata Cartea 1.
Vaivahika Parva din Adi parva 197

Pandavii se dezvăluie regelui Drupada

"Vaisampayana spuse, 'Apoi ilustrul rege din Panceala, adresându-se prințului Yudhishthir ca și cum ar fi fost un brahman, îl întrebă, 'Trebuie să vă știm ca fiind Kshatriya, brahmani sau persoane celeste deghizate ca brahmani ce cutreieră pământul ce au venit aici pentru a cere mâna Krișnei? V-am ruga să ne spuneți adevărul, pentru că avem mari probleme! Ne-am bucura mult, dacă îndoilile ne-ar fi înlăturate. Ne-a surâs oare destinul? Spune-ne adevărul, dacă dorești! ...'

"Auzind vorbele lui Drupada, Yudhishthir răspunse. 'Să nu fi lipsit de bucurie, o rege; fie ca bucuria să-ți umple inima! Dorința pe care o ai de mult ți-a fost cu siguranță îndeplinită. Noi suntem Kshatriya și fiii ilustrului Pandu, o rege. Eu sunt fiul mai mare al lui Kunti iar aceștia sunt Bhima și Arjuna. Aceștia sunt cei care ți-au câștigat fica din mijlocul acelor monarhi. Gemenii (Nakula și Sahadev) și Kunti așteaptă acolo unde se află Krishnaa. .... O rege, tu ești pentru noi un superior respectabil și principalul refugiu. Ți-am spus adevărul în întregime.'

"Vaisampayana continuă, 'Auzind acele cuvinte, ochii regelui Drupada s-au rostogolit datorită extazului și fiind plin de încântare pentru câteva clipe regele nici n-a mai fost în stare să răspundă. Reținându-și emoția cu mare greutate îi răspunse lui Yudhishthir în mod cuvenit. Apoi a întrebat cum au reușit Pandavii să scape din orașul Varanavata iar fiul lui Pandu i-a povestit fiecare detaliu al fugii lor din palatul făcut din lac inflamabil. Auzind acestea Drupada l-a dezavuat pe Dhritarashtra, conducătorul Kauravilor.

După aceea monarhul i-a dat asigurarea sa lui Yudhishthira, jurând că-l va repune pe tronul tatălui său.
"Kunti, Krishnaa, Bhima, Arjuna și cei doi gemeni au fost de asemenea invitați să locuiască acolo, fiind tratați de regele Yaghiasena (Drupada) cu respectul cuvenit. Regele Drupada s-a apropiat de Yudhishthir, spunându-i, 'O tu cel cu brațe puternice, hai să facem aranjamentele pentru ca Argiuna să se căsătorească cu fata mea conform riturilor clasei noastre în această zi auspicioasă și pregătește-l astfel să execute riturile inițiatice ale căsătoriei.'

"Vaisampayana continuă, 'Auzind aceste cuvinte ale lui Drupada, virtuosul rege Yudhishthir replică, 'O mare rege, și eu trebuie să mă căsătoresc.'Auzindu-l, Drupada spuse, 'Dacă dorești, căsătorește-te tu cu fata mea conform riturilor în vigoare...' Yudhishthir spuse, 'Fica ta, o rege , va fi soția noastră comună! Chiar așa a fost destinat, o monarh, de către mama noastră. Eu sunt încă necăsătorit și la fel sunt și ceilalți frați ai mei. Acest giuvaer de fată a fost câștigat de Argiuna. Iar regula noastră este ca să ne bucurăm în mod egal de ceea ce am obținut (așa cum a spus și mama lor când s-au întors cu Krișnaa), iar această regulă nu o putem abandona acum. Ca urmare Krishnaa trebuie să devină soția noastră. ....'

'Drupada răspunse, 'O urmaș al dinastiei Kauravilor, regula este că un bărbat poate avea mai multe femei și nu cred că s-a auzit vreodată ca o femeie să aibă mai mulți bărbați! O fiu al lui Kunti, de vreme ce ești pur și cunoscător al legilor moralității, nu se cuvine să comiți un act păcătos, care se opune uzuanței Vedice. De ce ai o astfel de înțelegere?'
Yudhishthira spuse, 'O monarh, moralitatea este subtilă. Bineînțeles, noi nu cunoaștem cursul acesteia. Hai să urmăm calea bătătorită de cei iluștri din erele de demult. Limba mea nu a spus niciodată un neadevăr iar inima nu mi s-a înclinat niciodată către ceea ce este păcătos. Mama a poruncit astfel iar inima mea a aprobat-o. De aceea, o rege, este confortabil din punct de vedere al virtuții. Acționează conform acesteia, fără nici un fel de scrupule. Să nu ai nici o teamă în acest sens.'

"Drupada spuse, 'O fiu al lui Kunti, mama ta, fiu meu Dhrishtadyumna și tu însuși, vă rog să vă sfătuiți despre ceea ce trebuie făcut. Să-mi spui rezultatul deliberărilor voastre mâine și voi face ceea ce se cuvine.'
"Vaisampayana continuă, 'După aceasta, Yudhishthir, Kunti și Dhrishtadyumna au dischutat despre această problemă. Chiar atunci, cel născut pe insulă (Dvaipayana-Vyasa), a sosit acolo, în urma peregrinărilor sale.'"

Mahabharata Cartea 1.
Vaivahika Parva din Adi parva 198

Poliandria – căsătoria unei femei cu mai mulți bărbați

"Vaisampayana spuse, 'Și astfel Pandavii, ilustrul rege al Pancelilor și toți ceilalți aflați acolo s-au ridicat și l-au salutat cu reverență pe ilustrul riși Krishna (Dwaipayana-Vyasa). Salutându-i la rândul său marele riși i-a întrebat cum le merge și s-a așezat jos pe un covor cusut cu fire de aur. Și la comanda lui Krishna (Dwaipayana-Vyasa), toți ceilalți s-au așezat și ei pe locurile acelea scumpe.

La scurt timp , fiul lui Prișata (regele Drupada) l-a întrebat pe ilustrul riși despre căsătoria ficei sale, 'Cum este posibil o ilustrule, ca o femeie să devină soția mai multor bărbați, fără ca să fie atinsă de păcat?... .' Auzind aceste cuvinte Vyasa replică, 'Această practică, o rege, fiind opusă usajului vedic, a devenit depășită. Totuși aș dori să aud și opinia voastră în această privință.'

"Auzind aceste cuvinte ale rișiului, Drupada a fost cel care a luat mai întâi cuvântul, spunând, 'În opinia mea, această practică este opusă uzajului Vedic. O cel mai de seamă dintre brahmani, nicăieri nu am văzut ca mai mulți bărbați să aibă o femeie. De asemenea cei iluștrii din erele anterioare nu au avut o astfel de uzuanță. Cel înțelept nu trebuie să comită vreodată un păcat. De aceea nu pot fi de acord să se acționeze în acest fel, această practică având o moralitate îndoielnică.

"După ce Drupada s-a oprit, a vorbit Dhrishtadyumna, 'O zimbru printre brahmani, a cărei avere este ascetismul, cum este posibil ca fratele mai în vârstă să facă sex cu soția fratelui mai tânăr? Căile moralității sunt totdeauna subtile și de aceea noi nu le cunoaștem în profunzime. Ca urmare noi nu putem spune cu adevărat ceea ce este conform moralității. De aceea nu pot spune ceva cu conștiința curată. Într-adevăr, nu pot spune, 'Fie ca Draupadi să devină soția comună a celor cinci frați.'

"Apoi a vorbit Yudhishthir, care spuse, 'Limba mea nu a rostit niciodată un neadevăr iar inima nu mi-a fost niciodată înclinată spre ceea ce este păcătos. De vreme ce inima mea a aprobat-o, înseamnă că nu poate fi un păcat. Am auzit în Purane că o doamnă pe nume Geatila, cea mai de seamă dintre femeile viruoase ce aparținea familiei lui Gotama s-a căsătorit cu șapte riși. De asemenea fica unui ascet, care a fost crescută de copaci, în erele anterioare s-a unit prin căsătorie cu zece frați care purtau același nume, Praceta, și care cu toți erau avansați în practicarea asceticismului.

O cel mai de seamă dintre cei ce cunosc regulile moralității, s-a spus că a-i asculta pe cei superior este un act meritoriu. Dintre toți ce-ți sunt superiori, este binecunoscut că mama este cea mai de seamă, și  chiar ea este cea care ne-a ordonat (fără să știe) să ne bucurăm cu toții de ceea ce adusesem acasă, (de Draupadi), așa cum ne bucuram de ceea ce aduceam de la cerșit. Acestea sunt considerentele pentru care consider acest tip de căsătorie ca fiind un act virtuos.'
"Apoi Kunti a spus, 'Acest act este exact așa cum a spus virtuosul Yudhishthir. Mi-e foarte teamă, o brahmane, ca vorba mea să nu devină o minciună și atunci nu am cum să mai fiu salvată de la neadevăr.'

"După ce au terminat cu toții de vorbit, Vyasa spuse, 'O cea amiabilă, cum vei fi salvată de consecința rostirii unui neadevăr, căci rostirea adevărului este însăși esența virtuții? O rege ai Pancealilor, nu voi vorbi acum despre acest subiect.
Dar vei auzi de la mine, dezvăluiri care arată că această practică, (ce acum este pusă sub semnul întrebării) a fost stabilită și privită ca o practică veche și eternă. De asemenea nu există nici o  îndoială că ceea ce a spus Yudhishthir este exact conform virtuții.'

"Vaisampayana continuă, 'Apoi ilustrul Vyasa s-a ridicat și luându-l pe Drupada de mână, l-a condus într-un apartament privat. Pandavii, Kunti și Dhrishtadyumna au rămas singuri, așteptând ca Vyasa și Drupada să se reîntoarcă. Între timp, Dwaipayana și-a început explicația către ilustrul monarh, privind practica poliandriei, care nu trebuie privită ca un act păcătos.'"

Mahabharata Cartea 1.
Vaivahika Parva din Adi parva 199

Curățarea pământului de prea mulți oameni hotărâtă de Brahmaa,
prin care Pandavii (cinci Indra din trecut) apar pe pământ

"Vaisampayana spuse, 'Vyasa continuă, 'În zile de mult trecute, cei celești au început odată un mare sacrificiu în pădurea Naimisha iar în acel sacrificiu, Yama, fiul lui Vivaswat, a fost cel ce sacrifica animalele dedicate. Yama, fiind ocupat în acel sacrificiu, nu a mai murit nici un om (în acea perioadă). Moartea fiind suspendată, numărul oamenilor a crescut rapid. Apoi Soma, Sakra, Varuna, Kuvera, Sadhyas, Rudras, Vasus, Aswinii și alți celești s-au dus la Prageapati, Creatoruk universului (Brahmaa).

Fiind înfricoșați datorită creșterii populației umane, ei s-au adresat Maestrului Creației și i-au spus, 'Alarmați datorită creșterii numărului fințelor umane am venit la tine pentru rezolvare, cerând protecția ta.' Auzind aceste cuvinte Marele Sire spuse, 'Nu aveți nici cel mai mic motiv de a vă fi teamă datorită creșterii numărului de ființe umane. Voi sunteți nemuritori (comparabil cu oamenii) și ca urmare nu aveți de ce să vă temeți de oameni.'Cei celești replicară, 'Muritorii au devenit nemuritori. Acum nu mai există nici o deosebire între ei și noi.

Vexați de dispariția acestei distincții, am venit la tine pentru a face o deosebire între noi și ei.' Atunci Creatorul spuse, 'Fiul lui Vivaswat este acum angajat într-un mare sacrificiu și de aceea oamenii nu mai mor. Dar când lucrul acestuia se va termina, oamenii vor începe din nou să moară. Întărit de energia voastră, Yama, când va veni timpul, va mătura pământul de mii și mii de oameni, care aproape că nu vor avea nici un pic de energie rămasă în ei.'

"Vyasa continuă, 'Auzind aceste cuvinte ale primei zeități născute (din lotusul universal), cei celești s-au reîntors în locul în care avea loc marele sacrificiu. Iar cel puternici stând pe malul lui Bhaghirathi a văzut lotuși (aurii) duși de curent. Și privind acei lotusi s-a minunat mult. Dintre aceștia, cel mai de seamă dintre cei celești, Indra, dorind să afle ce este cu acei lotusi, s-a dus după acesta pe cursul lui Bhaghirathi.

Ajungând în acel loc de unde Gangele curge peren, Indra văzu o femeie ce avea splendoarea focului. Femeia care venise acolo pentru a lua apă, se spăla ea însăși în acel curent în timp ce plângea. Lacrimile ce cădeau în apă se transformau în lotuși aurii. Purtătorul tunetului, privind acea scenă minunată, se apropie de femeie și o întrebă, 'Cine ești tu amiabilă doamnă? De ce plângi? Aș vrea să știu adevărul. Spune-mi totul.'

"Vyasa continuă, 'Femeia răspunse, 'O Șakra, s-ar putea să știi cine sunt și de ce, nefericită cum sunt, plâng, numai dacă mă vei însoți pe drumul pe care voi merge. Indra se hotărâ să o urmeze și curând a văzut, nu departe, un tânăr chipeș și o domnișoară stând pe un tron ce se afla pe unul dinte piscurile muntelui Himavat și jucau zaruri. Privind acel tânăr, șeful celeștilor spuse, 'Tinere inteligent, să știi că acest univers se află sub conducerea mea.' Însă văzând că acesta era atât de absorbit de jocul de zaruri, că nici măcar nu a băgat în seamă ce spusese, Indra s-a înfuriat și a repetat, 'Sunt Domnul Universului.‘

Tânărul nu era nimeni altul decât zeul Maha-dev (Șiva), care văzându-l pe Indra plin de furie, numai a zâmbit și i-a aruncat o privire. Totuși la acea privire șeful celeștilor a fost pe loc paralizat, rămânând ca o statuie. După ce s-a terminat jocul de noroc, Isana (Șiva) i se adresă femeii ce plângea, spunând, 'Adu-l pe Sakra încoa, pentru că am să-l tratez în așa fel încât mândria să nu mai intre în inima lui.'

De îndată ce Sakra a fost atins de acea femeie, șeful celeștilor cu membrele paralizate, a căzut la pământ. Ilustrul Isana care posedă o energie extraordinară, îi spune acestuia, 'O Sakra, să nu mai acționezi vreodată în acest fel. Îndepărtează această piatră uriașă, pentru că puterea și energia ta sunt fără de măsură și intră în gaura unde mai așteaptă și alții ce posedă splendoarea soarelui și care sunt asemenea ta.'

Indra, apoi îndepărtând acea piatră, privi o grotă în pieptul acelui rege al munților, în care se mai aflau alți patru ce-i semănau lui. Privindu-le suferința, Sakra deveni copleșit de durere și exclamă, 'Și eu voi deveni la fel ca aceștia?' Apoi zeul Ghirisha (Șiva), privind cu ochi mari la Indra spuse înfuriat, 'O tu Cel ce a executat 100 de Ceremonii Sacrificiale, intră în această grotă fără întârziere, pentru că m-ai insultat.' Fiind astfel adresat de Domnul Isana, Șeful celeștilor, ca o consecință a acelei teribile imprecații, a suferit cumplit și cu membrele slăbite de teamă, tremură ca o frunză scuturată de vânt a unui smochin himalaian.

Fiind blestemat de acel zeu al cărui purtător este un taurul, Indra, cu palmele împreunate și tremurând din cap până în picioare, se adresă acelui zeu extraordinar ale cărui manifestări cuprind multe forme, spunând, 'O Bhava, tu ești Supraveghetorul Universului!' Auzind aceste cuvinte, zeul energiei extraordinare zâmbi și spuse, 'Cei care au o dispoziție ca a ta, nu-mi intră niciodată în grație. Cei ce se află în grotă au fost cândva ca tine. Ca urmare intră și tu în grotă și rămâi un timp acolo.

Soarta voastră va fi cu siguranță aceeași. Toți va trebui să vă nașteți în lumea oamenilor, unde, după ce ați executat multe fapte care sunt greu de făcut și ați omorât un mare număr de oameni, veți obține din nou merite prin care să recâștigați valoroasa regiune a lui Indra. Veți realiza tot ce am spus și încă mult mai multe.' Apoi acei Indra, deposedați de gloria lor spuseră, 'Vom merge din regiunile noastre celeste chiar în regiunea oamenilor unde s-a ordonat ca eliberarea  să fie dificil de a fi obținută.

Dar fă în așa fel ca zeii Dharma, Vayu, Maghavat (Indra) și gemenii Aswini să fie cei care ne zămislesc în pântecele mamelor noastre viitoare. Luptând cu oamenii cu arme celeste și umane, ne vom reîntoarce în regiunea lui Indra.'
"Vyasa continuă, 'Auzind cuvintele acelor Indra anteriori, Purtătorul tunetului se adresă încă o dată Celui mai de Seamă dintre zei, spunând, 'În loc să merg eu însumi, voi crea cu o porție a energiei mele o persoană care va îndeplini sarcina pe care mi-ai desemnat-o...!' Vishwabhuk, Bhutadhaman, Șivi de mare energie, Șanti cel de-al patrule și Tegeaswin, se spune că au fost cei cinci Indra din vechime.

Iar ilustrul zeu al arcului formidabil, datorită bunătății sale le-a garantat celor cinci Indra îndeplinirea dorinței lor. Și tot el a desemnat-o pe acea femeie a cărei frumusețe era extraordinară, care nu era nimeni alta decât celesta Șri (Zeița Fericirii) însăși, să le devină soție comună în lumea oamenilor. Însoțit de toți acei Indra, zeul Isana s-a dus la (Domnul Transcendental) Narayan, a cărui energie este incomensurabilă, Cel Infinit, Cel Imaterial, Cel Necreat, Cel Antic, Cel Etern, și Spiritul acestor Universe fără de limită. Narayan a aprobat totul.

Acei Indra s-au născut după aceea în lumea oamenilor. Iar Hari (Narayan) a luat două fire de păr din corpul său, dintre care unul era negru și celălalt alb. Și cele două fire au intrat în pântecul celor două femei din dinastia Yadu, pe nume Devaki și Rohini. Din părul alb a apărut Bal, iar din cel închis a apărut însuși Keșava, Krișna. Acei Indra din vechime, care fuseseră închiși într-o grotă în Himavat, nu alții decât fiii lui Pandu, dotați cu mare energie. Arjuna, numit și Savyasachin (cel ce folosește ambele mâini cu o egală dexteritate) este o porția a lui Sakra (actualul Indra).'

"Vyasa continuă, 'Astfel, o rege,... cum ar fi fost posibil ca Zeița Fericirii a cărei strălucire este asemenea soarelui sau a lunii, a cărei mireasmă se răspândește la două mile depărtare de jur împrejur, să nu se nască într-un mod extraodinar și anume din Focul Sacrificial? O rege, bucuros îți voi acorda puterea prin care-i vei putea vedea acum pe fiii lui Kunti cu corpurile lor sacre și celeste din trecut!'

'Spunând acestea, sacrul brahman Vyasa, al faptelor generoase, prin puterea sa mistică i- a acordat regelui vedere celestă, prin care acesta i-a văzut pe Pandavi în corpurile lor anterioare. Regele i-a văzut având corpuri celeste, purtând coroane de aur și ghirlande cerești. Fiecare avea calitățile lui Indra, având o strălucire asemenea focului sau a soarelui, înfrumusețați de tot felul de ornamente, chipeși, frumoși, cu pieptul lat și o statură de aproximativ cinci cubi. ...Regele Drupada a fost deosebit de mulțumit și s-a minunat privind acea manifestare de putere celestă și extraordinara deghizare. Privindu-și fata, ca pe o domnișoară celestă, a considerat-o demnă de acele ființe celeste văzute, datorită frumuseții, splendorii și faimei ei.

Mulțumit monarhul s-a plecat atingând picioarele fiului lui Satyavati (Vyasa-dev), exclamând, 'O mare riși, nimic nu este miraculos pentru tine!' Atunci rishi continuă bucuros, 'Într-un anumit hermitaj a fost fata unui ilustru riși, care deși era chipeșă și castă nu obținea nici un bărbat. Domnișoara l-a gratificat prin severe penitențe ascetice pe zeul Șankar (Mahadev), care fiind mulțumit de penitențele acesteia, i-a spus. 'Cere-mi binecuvântarea pe care ți-o dorești. La care aceasta spuse, 'Doresc un bărbat care să posede toate realizările. Șankar, cel mai de seamă dintre zei, i-a acordat binecuvântarea cerută spunând, 'Fată amiabilă, tu vei avea cinci bărbați.'

Fata replică, 'O Șankar, doresc din partea ta doar un bărbat, care să posede toate virtuțile.' Zeul zeilor, foarte mulțumit de ea, vorbi din nou, 'Tu mi te-ai adresat de cinci ori repetând, 'Dă-mi un bărbat.' De aceea, o amiabilă fată, așa va fi cum ai cerut. Să fi binecuvântată. Totuși toate acestea se vor întâmpla într-o viață viitoare de-a ta!'

"Vyasa continuă, 'O Drupada, aceasta este fata ta, a cărei frumusețe este celestă. Într-adevăr Krishnaa cea fără de greșeală din dinastia lui Prishata a fost destinată prin destin să devină soția comună a cinci bărbați. Celesta Șri, după ce a absolvit penitențe ascetice severe, de dragul Pandavilor, s-a născut ca fica ta, în urma marelui sacrificiu pe care l-ai făcut. Acea zeiță chipeșă, care este așteptată de către toți celeștii, ca o consecință a propriilor acte a devenit soția a cinci bărbați. De aceea a creat-o Cel creat de El însuși. O Drupada, după ce ai auzit acestea, fă după cum dorești.'"

Mahabharata Cartea 1.
Vaivahika Parva din Adi parva 200

Pandavii rămân după căsătoria cu Krishnaa la curtea regelui Drupada

"Vaisampayana spuse, 'Drupada, auzind aceasta, spuse, O mare riși, dacă nu aș fi auzit aceste lucruri de la tine, aș fi căutat să acționez în modul despre care ți-am vorbit. Acum, totuși, după ce am aflat totul, nu pot fi indiferent la ceea ce a fost ordonat de zei. De aceea sunt hotărât să duc la îndeplinire ceea ce ai spus. Nodul destinului nu poate fi desfăcut. În această lume nimic nu este rezultatul propriilor noastre acțiuni. Ceea ce am aranjat noi, pentru a ne asigura un mire, s-a dovedit a fi în favoarea mai multor (miri).

Așa cum a spus Krishnaa (într-o viață anterioară) de mai multe ori, 'O, dă-mi un bărbat!' marele Zeu însuși i-a dat binecuvântarea cerută. Zeul însuși știe ce e bine și ce e rău. În ceea ce mă privește pe mine, de vreme ce Șankar a hotărât-o , corect sau greșit, nici un păcat nu mă va atinge. Le vom accepta cu inimi bucuroase, așa cum au fost predestinate ... .'
"Vaisampayana continuă, 'Apoi ilustrul Vyasa, adresându-se lui Yudhishthir cel Drept, îi spuse, 'Aceasta este o zi auspicioasă, o fiu al luiPandu!

În această zi luna a intrat în costelația Pușya. Acceptă mâna lui Krishnaa astăzi, tu primul, înaintea fraților tăi!' Regele Yaghiasena și fiul său au făcut pregătirile de nuntă. ... Apoi Drupada a adus-o pe fica sa Krishnaa, după ce făcuse baia rituală, acoperită cu multe giuvaeruri și perle. La nuntă au venit toți prietenii și rudele regelui, consilierii și mulți brahmani și cetățeni; și toți au luat loc conform rangului lor.

Împodobit de anturajul principalelor persoane, având curtea acoperită de lotuși și nuferi presărați printre aceștia și înfrumusețat de liniile trupelor, palatul regelui Drupada, împodobit cu ghirlande de diamante și pietre prețioase, arăta ca firmamentul acoperit de stele strălucitoare. Apoi acei prinți din dinastia Kuru, fiind tineri și împodobiți cu cercei, robe scumpe, parfumați cu pastă de santal și îmbăiați, după ce au executat riturile sacre uzuale, acompaniați de preotul lor Dhaumya, având o splendoare asemenea soarelui, au intrat în sala cununiei unul după altul, cu inimi bucuroase, asemenea unor zimbri ce intră în staul.

Atunci Dhaumya, bun cunoscător al Vedelor, aprinzând focul sacru , a turnat cu mantrele corespunzătoare limbațiile de ghii (unt pur) în acel foc învăpăiat. Și după ce l-a chemat pe Yudhishthir acolo, Dhaumya, priceput în mantre, l-a unit cu Krishnaa. Mergând în jurul focului, mirele și mireasa s-au luat de mână. După ce unirea lor a fost terminată, Dhaumya și-a luat la revedere de la Yudhishthir, care a plecat la palat. Apoi ceilalți Pandavi s-au căsătorit cu cea mai de seamă femeie, în zilele consecutive, ajutați de acel preot.

O rege, celestul rishi mi-a spus un lucru extraordinar în legătură cu aceste căsătorii, și anume că prințesa și-a recâștigat virginitatea în fiecare zi după căsătoria anterioară. După ce s-au terminat căsătoriile, regele Drupada le-a dat acelor mari luptători tot felul de cadouri excelente: o sută de care cu standarde de aur, fiecare tras de patru armăsari cu hățuri din aur și o sută de elefanți ce posedau semne auspicioase pe tâmplele și fețele lor, asemenea a o sută de munți cu piscuri aurii.

El le-a dat de asemenea o sută de servitoare în floarea tinereții, îmbrăcate în haine scumpe, împodobite cu ornamente și coronițe de flori. Ilustrul monarh din dinastia lunii le-a dat acelor prinți, având ca martor pentru darurile sale, focul sacru, multă avere. După căsătoria lor, fiii lui Pandu și-au petrecut zilele în bucurie și fericire, asemenea unor Indra, în capitala regelui Pancealilor,'"

Mahabharata Cartea 1.
Vaivahika Parva din Adi parva 201

Binecuvântările lui Kunti (Pritha) pentru Draupadi
Cadourile de nuntă trimise de Domnul Transcendental Krișna

"Vaisampayana spuse, 'Toate temeriile regelui Drupada au dispărut, după alianța sa cu Pandavii. Într-adevăr monarhul nu se mai temea nici de zei. Femeile din familia ilustrului Drupada au abordat-o pe Kunti și s-au prezentat acesteia, menționându-și numele și venerându-i picioarele au atins cu capul pământul. De asemenea Krishnaa, îmbrăcată în mătăsuri roșii și cu mijlocul încins cu un șnur auspicios, și-a salutat soacra cu respect și s-a așezat mulțumitor în fața ei cu palmele lipite în fața pieptului.

Pritha, datorită afecțiuni, a pronunțat o binecuvântare pentru nora ei..., spunând, 'Să fi pentru bărbatul tău, cum este Saci către Indra, Swaha către Vibhavasu, Rohini către Soma, Damayanti către Nala, Bhadra către Vaisravana, Arundhati către Vasishtha și Lakshmi către Narayan! O cea amiabilă, să fi mama unor copii eroici, cu viață lungă și care să aibă tot ceea ce te-ar face fericită! Fie ca norocul și prosperitatea să aștepte tot timpul după tine!

Să aștepți mereu bărbații angajați în executarea marilor sacrificii. Să fi devotată bărbaților tăi. Fie ca zilele să treacă întreținându-i și servindu-i pe oaspeții și străinii care ți-au intrat în casă și pe cei pioși și bătrâni, cât și pe copii și cei ce-ți sunt superiori. Să fi instalată asemenea unei regine a regatului și a capitalei Kuru-geangala, cu bărbatul tău Yudhishthir cel Drept! O fică, fie ca întreg pământul, cucerit prin puterea bărbaților tăi, să fie dat de tine brahmanilor la Sacrificiul Calului!

O cea realizată, fie ca orice pietre prețioase existente pe pământ, ce au virtuți superioare, să le obții, norocoaso și să fii fericită pentru 100  de ani întregi! Și așa cum mă bucur acum, privindu-te în mătăsuri roșii, așa mă voi bucura din nou, când te voi privi devenind mama unui fiu!'
"Vaisampayana continuă, 'După ce fiii lui Pandu s-au căsătorit, Hari (Krishna) le-a trimis (cadouri) diferite seturi de oranmente de aur cu perle și pietre prețioase negre (lapis lazuli). Iar Madhava (Krishna) le-a mai trimis robe scumpe manufacturate în diferite țări și multe pături și blănuri frumoase și moi de mare valoare și multă mobilă, carpete și vehicule scumpe. De asemenea le-a trimis veselă insertată cu pietre prețioase și diamante.

Krishna le-a dat de asemenea mii de servitoare, aduse din diferite țări, dotate cu frumusețe, tinerețe, pricepere și decorate cu tot felul de ornamente. De asemenea le-a dat mulți elefanți bine antrenați, aduși din țara Madra și mulți cai excelenți cu harnașamente scumpe, care de luptă trase de cai ale căror culori erau excelente și dinți mari. Cel ce-l ucisese pe zeul asura Madhu, Cel ce avea un suflet fără de măsură, le-a trimis de asemenea zeci de milioane de monezi de aur în grămezi diferite. Yudhishthir cel Drept, dorind să-l mulțumească pe Govinda, a acceptat toate acele cadouri cu mare bucurie'"

Mahabharata Cartea 1.
Vidura-gamana Parva din Adi parva 202

Vestea căsătoriei lui Draupadi cu Pandavii se răspândește
Discuția celor doi frați Vidura și Dhritaraștra

"Vaisampayana spuse, 'Știrile au fost transmise tuturor monarhilor (care veniseră să obțină mână lui Draupadi) de spionii lor de încredere, că minunata Draupadi s-a căsătorit cu fiii lui Pandu. Ei au fost de asemenea informați că ilustrul erou care încordase arcul și doborâse ținta, nu era nimeni altul decât Argiuna ... . De asemenea a devenit cunoscut că puternicul luptător care-l doborâse pe Salya, regele din Madra, și care în furia sa i-a îngrozit pe monarhii adunați acolo cu copacul (ce-l scosese din rădăcină), ... nu era altul decât Bhima, ..., a cărui atingere era suficientă pentru a lua viața dușmanilor.

Monarhii, fiind informați că Pandavii se deghizaseră în brahmani liniștiți, s-au minunat tare. Inițial auziseră că Kunti, împreună cu fiii ei fuseseră arși în conflagrația casei de rășină, astfel că îi priveau pe Pandavi ca și cum s-ar fi întors din morți. Și amintindu-și de schema crudă, concepută de Puroceana, au început să spună, 'O, rușine să-i fie lui Bhishma, lui Dhritarashtra și dinastiei Kauravilor!'

"Când Duryodhana a aflat că Draupadi l-a ales pe cel ce posedă armăsarii albi (Arjuna) ca domn al ei, a fost foarte deprimat. Însoțit de frații săi, Aswatthaman, unchiul său (Șakuni), Karna și Kripa, prințul a plecat cu inima grea spre capitale sa. Atunci Duhșasan, înroșind de rușine, se adresă fratelui său spunând, 'Dacă Arjuna nu s-ar fi deghizat ca brahman, nu ar fi fost niciodată în stare să o obțină pe Draupadi. ... .

Mă gândesc că soarta este întotdeauna supremă. Strădaniile nu dau rezultate; la naiba cu strădaniile noastre, frate! Pandavii sunt încă în viață!' Vorbind astfel și dând vina pe Puroceana (pentru neglijența sa), au intrat în Hastinapura, cu inimi triste. Văzând că puternicii fii ai lui Pritha scăpaseră din casa ce arsese și se aliaseră cu Drupada și gândindu-se că Dhrishtadyumna și Sikhandin, precum  și ceilalți fii ai lui Drupada erau desăvârșiți în luptă, li s-a făcut frică și au fost copleșiți de disperare.

"Atunci Vidura, auzind că Draupadi a fost câștigată de Pandavi și că fiii lui Dhritarashtra se întorseseră (în Hastinapur) rușinați și umiliți, s-a bucurat mult. Atunci, abordându-l pe Dhritarashtra, Kshattri (Vidura) spuse, 'Kauravii prosperă datorită norocului!' Auzind acele cuvinte ale lui Vidura, fiul Vicitravirya (Dhritarashtra), minunându-se, spuse cu mare bucurie, 'Care noroc, Vidura! Care noroc!'

În neștiința sa, monarhul orb a înțeles că fiul său cel mare, Duryodhan, fusese ales de fica lui Drupada ca domn al ei, și a comandat imediat ornamente care să fie făcute pentru Draupadi. Apoi a ordonat ca Draupadi și fiul său Duryodhan să fie aduși cu fală în Hastinapura. Atunci Vidura i-a spus că Draupadi îi alesese pe Pandavi ca domni ai ei și că acei eroi erau vii și în pace, fiind primiți cu mare respect de regele Drupada. El l-a informat de asemenea pe Dhritarashtra că Pandavii se uniseră cu multele rude și prieteni ai lui Drupada, fiecare deținând mari armate, și cu mulți alții care veniseră la ceremonia alegerii lui Drapadi.

"Auzind aceste cuvinte ale lui Vidura, Dhritarashtra spuse , 'Acei copii îmi sunt la fel de dragi cum îi erau lui Pandu. Nu, mai mult. O ascultă de ce afecțiunea mea pentru ei este acum chiar mai mare! Eroicii fii ai lui Pandu sunt bine și au liniște. Ei și-au făcut mulți prieteni. Rudele lor și ceilalți, pe care i-au câștigat ca aliați, sunt cu toții dotați cu mare putere. Care dintre monarhii în prosperitate sau în necaz nu și l-ar dori pe Drupada ca rudă sau aliat?'

"Vaisampayana continuă, 'Auzind cuvintele monarhului, Vidura spuse, 'O rege, fie ca înțelegerea ta să dureze o sută de ani!' Spunând acestea, Vidura se reîntoarse în lăcașul său. Apoi au sosit acolo Duryodhan și fiul Radhei, Karna. Adresându-se monarhului ei spuseră, 'O rege, noi nu putem vorbi de folosirea mijloacelor necinstite în prezența lui Vidura! Acum te-am găsit singur, așa că putem să spunem ce ne place! Ce ai dorit să faci?
Privești prosperitatea dușmanului tău, ca și cum ar fi a ta și i-ai aplaudat pe Pandavi în prezența lui Vidura? O cel fără de păcat, tu acționezi așa cum ar trebui să o faci! O tată, noi trebuie să acționăm în fiecare zi, în așa fel încât să-i slăbim pe Pandavi. O tată, a venit timpul să ne sfătuim, ca Pandavii să nu ne înghită cu tot cu copiii, prietenii și rudele noastre.'"

Edited by madhukar, 20 April 2018 - 06:42.

Mahabharata Cartea 1.
Vidura-gamana Parva din Adi parva 203

Planurile lui Duryodhan pentru biruirea Pandavilor

"Vaisampayana spuse, 'Dhritarashtra replică, doresc să fac exact ceea ce recomanzi. Dar nu doresc să-l informez (pe fratele meu) Vidura nici despre schimbarea unui mușchi. Fiule, de aceea i-am lăudat pe Pandavi în prezența lui Vidura, ca să nu aibă nici cea mai mică idee despre ce este în mintea mea. Acum, că Vidura a plecat, este timpul, O Suyodhana (Duryodhan), să-mi spui ce idee ți-a venit iar tu Radheya (Karna) ce idei ai?'

"Duryodhan spuse. 'Tată, hai să căutăm să producem disensiuni între fiii lui Kunti și cei ai lui Madri, cu ajutorul unor brahmani de încredere și pricepuți. Sau hai să-l copleșim pe regele Drupada, pe fiii săi și pe toți miniștrii săi cu cadouri bogate, astfel încât să abandoneze cauza lui Yudhishthir. Sau, hai să-i punem pe spionii noștri să-i facă pe Pandavi să se stabilească în regatul lui Drupada, descriindu-le separt inconveniențele de a locui în Hastinapur, astfel încât în cele din urmă să se stabilească în Panceala.

Sau să punem niște spioni deștepți plini de resurse, să semene disensiuni între Pandavi încât să devină invidioși unii pe alții. Sau să o incite pe Krishnaa împotriva bărbaților ei. Ea are mulți domni, așa că nu va fi așa de difici. Sau să-i punem pe alții să-i facă pe Pandavi să devină nemulțumiți de Krishnaa, în care caz și Krishnaa va fi nemulțumită de ei.

Sau să punem niște spioni deștepți, care să aranjeze în secret moartea lui Bhimasena. Bhima este cel mai puternic dintre ei. Bazându-se pe Bhima, Pandavii ne-au desconsiderat. Bhima este feroce, viteaz și sprijinul Pandavilor. Dacă poate fi ucis, ceilalți vor fi lipsiți de putere și energie. Fiind lipsiți de Bhima, care este singurul lor refugiu, nu se vor mai strădui să-și recâștige imperiul.

Arjuna este invincibil în luptă, dacă Bhima îi ține spatele. Fără Bhima, Arjuna nu este nici un sfert din Radheya. Și-atunci Pandavii, conștienți de propria lor slăbiciune, fiind lipsiți de Bhima, și conștienți de puterea noastră, nu vor mai căuta să-și recâștige imperiul. Sau dacă venind aici se dovedesc a fi docili și ascultători, vom căuta să-i reprimăm, conform dictatelor științei politice (cum le explicase Kanika).

Sau putem să-i tenteăm cu fete frumoase, la care prințesa din Panceala se va supăra pe ei. Sau,  Radheya, dă ordin să fie trimiși mesageri, ca să fie aduși aici; și când vor sosi, vom aranja ca prin intermediul unor agenți de încredere, printr-una dintre metodele enunțate, să-i ucidem. Tată străduiește-te să folosești orice metodă, care ți se pare fără de greșeală. Timpul trece.

Înainte ca încrederea lor în regele Drupada să prindă rădăcini, noi trebuie să reușim să prevenim ca acest lucru să se întâmple, căci după ce încrederea lor în Drupada a devenit de nezdruncinat, cu siguranță că vom avea parte de eșec. Tată, acestea sunt opiniile mele pentru a-i putea birui pe Pandavi. Judecă dacă sunt bune sau rele. Karna, tu ce părere ai?'"

Edited by madhukar, 26 April 2018 - 20:39.