Patetic

„Intrarea in limba romana a unor astfel de cuvinte arata nivelul scazut de cunoastere a acesteia. Daca auzi un cuvant la televizor si ''iti suna'' il folosesti fara a mai pune mana pe dictionar sa vezi ce inseamna. De multe ori cei care se dau mari vorbitori de limbi straine pocesc limba materna fara jena.” – (Getuta)

Așa este!
Dicționarele sunt necesare pentru a ne înțelege. Dicționarele ne ajută să ajungem la un numitor comun. Dacă fiecare vorbește după cum crede, sensurile se amestecă și orbecăim în întuneric.  Limba română este deosebit de frumoasă și ar trebui să fim mândri de ea.

Limba noastră-i limbă sfântă,
Limba vechilor Cazanii,
Care-o plâng și care-o cântă
Pe la casa lor țăranii.

 Getuta, on Oct 18 2007, 17:22, said:

Intrarea lor în limbă dar nu și în DEX arată ce patetici sînt ăia care ar trebui să actualizeze dicționarul.

 CBV, on Oct 22 2007, 14:49, said:

Pe care

Limba romana este cea pe care o vorbim noi, romanii.
De aceea acum se scre "nicio / niciun" in loc de varianta, imo, corecta "nici o / nici un".

La fel si patetic. Deriva din patos dar este de fapt neologism. Este ceea ce se intampla cand importam un cuvant care are sinonim perfect dpdv lexical dar sensul care il capata din etimologie difera. Pana la urma, noi avem nevoie de un cuvant care sa fie sinonimul lui "pathetic" ca sens de aceea isi va schimba sensul din dictionar in ceea ce a urmarit limba romana atunci cand si-a apropriat acest cuvant.

Cred ca cuvintele astea sunt importate din engleza pentru ca nu ne cunoastem limba. Alta explicatie nu vad. Exista cuvintul jalnic. Sau hai sa zicem ca n-aveam pentru asta echivalent perfect, da pentru popcorn sau rating avem.

Alte exemple: magic ia sensul lui fermecat, special lui deosebit, competitie lui concurenta (si, ceva ce suna si mai ca nuca-n perete, competitor in loc de concurent), dragon lui balaur etc. E drept ca se poate numi evolutie, cu sensul de schimbare, chiar daca nu are sens (sau sa zic "nu face sens"?).

 sitdownex2me, on Oct 22 2007, 14:17, said:

chiar si sensul "neaos" se indeparteaza de origine, pentru ca ceva "care induioseaza" nu vad cum poate deriva din ceva care inseamna "avint, insufletire". e ca si cum ai compara "draga amea, te iubesc atit de mult" cu "hai, curva dracului, lasa vrajeala, deschilotarea si pe futelnita"

PATÉTIC, -Ă, patetici, -ce, adj. 1. Plin de patos, care emoționează, impresionează, înduioșează; plin de emfază, de afectare. 2. (Despre nervi) Care inervează mușchii oblici ai ochiului. – Din fr. pathétique, germ. pathetisch.

PÁTOS s.n. Însuflețire pasionată; avânt, entuziasm. ♢ Loc. adv. Cu patos = a) în mod entuziast; pasionat, înflăcărat; în mod afectat, emfatic. ♦ Afectare, emfază (în vorbire și în scris); falsă însuflețire. – Din ngr. páthos fr. pathos.

Neologismele se justifica numai in cazul in care aduc ceva "nou" in limba: un sens, o semnificatie mai puternica, daca definesc un "ceva" care nu ar putea fi definit altfel folosind lexicul limbii respective etc. De asemenea, se jusifica prin nevoia de diversitate, daca sunt sinonime cu cuvinte din vocabularul existent. Acum, daca unii se uita prea mult la filme si vor sa-si impresioneze prietenii cu tot felul de artificii lingvistice incorecte nu inseamna ca trebuie sa adoptam cuvinte pe banda rulanta. E curios ca, desi majoritatea celor care militeaza pentru adoptii lingvistice abia poate sa reproduca sensul a, sa zicem, 10% din lexicul actual, vrem cat mai multe neologisme. Dupa cum puteti observa, treaba e ciclica. Acum la moda sunt neologismele din engleza, a fost o perioada cand erau la moda cele in franceza etc.

Domnule Strict, la ce vă referiți scriind acel „Pe care”?
Dacă vă referiți la citatul, dat de mine din memorie, din poezia Limba noastră, atunci Alexandru (Alexei) Mateevici tresare în mormânt.

        Limba noastră

Limba noastră-i o comoară
În adâncuri înfundată
Un șirag de piatră rară
Pe moșie revărsată.

Limba noastră-i foc ce arde
Într-un neam, ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.

Limba noastră-i numai cântec,
Doina dorurilor noastre,
Roi de fulgere, ce spintec
Nouri negri, zări albastre.

Limba noastră-i graiul pâinii,
Când de vânt se mișcă vara;
În rostirea ei bătrânii
Cu sudori sfințit-au țara.

Limba noastră-i frunză verde,
Zbuciumul din codrii veșnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfeșnici.

Nu veți plânge-atunci amarnic,
Că vi-i limba prea săracă,
Și-ți vedea, cât îi de darnic
Graiul țării noastre dragă.

Limba noastră-i vechi izvoade.
Povestiri din alte vremuri;
Și citindu-le 'nșirate, -
Te-nfiori adânc și tremuri.

Limba noastră îi aleasă
Să ridice slava-n ceruri,
Să ne spiue-n hram și-acasă
Veșnicele adevăruri.

Limba noastră-i limbă sfântă,
Limba vechilor cazanii,
Care o plâng și care o cântă
Pe la vatra lor țăranii.

Înviați-vă dar graiul,
Ruginit de multă vreme,
Ștergeți slinul, mucegaiul
Al uitării 'n care geme.

Strângeți piatra lucitoare
Ce din soare se aprinde -
Și-ți avea în revărsare
Un potop nou de cuvinte.

Răsări-va o comoară
În adâncuri înfundată,
Un șirag de piatră rară
Pe moșie revărsată.

Dacă am greșit undeva am greșit scriind casa în loc de vatra și am adăugat niște cratime de fluiditate.

Patetic.

Patetic, ce, domnule Strict? Dvs. vindeți castraveți la grădinar. Vă rog să fiți cuviincios și să vă păstrați ironiile pentru părinții dvs. Eu cred că am nepoți de vârsta pe care o aveți. Ați înțeles mesajul? Nu scriu pe acest forum ca să fiu ironizat în mod gratuit.

 CBV, on Oct 22 2007, 17:44, said:

pe unde, in ce zona vine asta?

Și pe forumul acesta sunt derbedei?

 CBV, on Oct 22 2007, 17:44, said:

Stai liniștit. Nu sunt ironii gratuite.

 Mosotti, on Oct 22 2007, 15:48, said:

Deci primele 3 cuvinte din definitia lui "patetic" sunt "plin de patos" iar tu spui ca nu poate deriva din el?
Din punctul meu de vedere, ambele cuvinte au un lucru in comun.. general vorbind.
Ambele sunt pline de afectare, implicare. E ceva in ce pui suflet.
Cel putin eu asa le inteleg. E probabil sa ma insel, nu am niciun fel de studii in domeniu ci doar asa "simt" eu limba.

Vă dau un exemplu simplu:
„Mujic”, în limba rusă, înseamnă „țăran”, „om de la țară”. În românește cuvântul „mojic” din acel cuvânt se trage, dar știți cu ce înțeles. Prin urmare, nu putem renunța la cuvântul „mojic”, sau să-i dăm înțelesul de „țăran”, doar așa, pentru că cei ce cunosc limba rusă ar considera că-i mai bine. Cine vrea să vorbească românește e bine să și cunoască limba română, cu toate sensurile cuvintelor. Numai un incult folosește impropriu cuvintele. Degeaba credeți că cunoașteți limba engleză. N-am văzut niciodată să dea cineva un citat în engleză și să-l și traducă. Probabil că știe ce știe. Nu mai departe decât minoritățile naționale de la noi din țară care nu știu bine nicio limbă. Un slovac din Slovacia se miră de greșelile pe care le face un slovac din România. Dar și eu mă mir de greșelile pe care le face acel slovac, cetățean român, în românește.

Și sensul ăsta nu l-a capătat tot evoluînd?  Oare cînd a intrat mujicul în română, cu sensul de țăran, nu s-o fi găsit vreunul care să zică că folosirea lui cu sensul de bădăran arată o necunoaștere a limbii?  Valabil și pentru mitocan, de exemplu.  Ăștia parcă erau călugări, sau cam așa ceva.  Sau vecin.  De cîte ori, cînd ți-ai salutat vecinul, te-ai gîndit că de fapt vecin înseamnă iobag?

Sensurile se schimbă în timp, iar cuvintele deja existente pot căpăta sensuri noi, complet diferite de cele vechi.  Unde ai mai văzut folosit cuvîntul locație cu sensul original?  Poate în codul civil, sau în acte oficiale scrise în limba confecționată cu traforajul.

De ce neologismele deja intrate în limbă și recunoscute au un statut special față de cele noi, care dau să intre?  Alea sînt bune, fac parte din frumoasa limbă românească, aia de o cîntau poeții agramați, pe cînd astea noi sînt semn clar de prostie

Limba română e frumoasă pentru ca așa au vorbit-o și o vorbesc românii.  Bate-o în cuie, fii obtuz la orice încercare de înnoire, și o condamni la stagnare.  Nimeni nu va mai voi să vorbească o limbă anacronică, ne vom descurca toți în romgleză, așa cum am început deja.  Învață din exemplul altora.  Uite unul la îndemînă: limba turcă nu are un echivalent pentru "imagine", și de aceea turcii folosesc un înlocuitor (grafik) care printre alte neajunsuri nu poate fi folosit în contextul "colecție de imagini".  Au de ales: folosesc un termen incorect sau învață toți engleza.  Tu ce ai alege?

Sîntem pe un forum.  Care este termenul românesc corect pentru post?  Dar pentru acțiunea de a posta?  Dar pentru topic?  Poți să mi le arăți în DEX?  Și ce propui, sa nu le folosim pentru că nu există?  Ți s-ar părea normal sa scriu "fără legătură cu subiectul" cînd "offtopic" e mai scurt și suficient de cunoscut, chiar dacă nu e în dicționar?  Sau să scriu subiect, mesaj, a trimite un mesaj către forum, în timp ce ceilalți se uită la mine și încearcă sa priceapă ce vreau sa spun?  (Apropo, poate ai vreo idee despre cum ar trebui tradus însuși cuvîntul forum, nu de alta, da-l folosim într-un sens impropriu).

Sînt foarte sincer supărat pe faptul că ăia care ar trebui să se ocupe cu asta n-au timp decît sa schimbe pluralul din cireșe în cireși, sau să schimbe î în â.  În schimb ne cramponăm de patetic, că i s-a pervertit sensul.

Acum ce doriți dvs.? Să se modifice limba că ați învățat engleza la școală? Dar româna de ce n-ați învățat-o? Lingviștii nu schimbă nimic pentru că așa vor ei. Este consecința dinamicii limbii. Dar a spune că-i corect altfel decât s-a stabilit, doar pentru că așa vor unii, care se cred superiori, nu se poate. Dacă anumite cuvinte vor intra în uz și se vor impune, vor fi incluse și în DEX sau DOOM. Vă grăbiți prea tare și s-ar putea să regretați. V-ați gândit că avem somități în toate domeniile, dar nu se frământă toată ziua cum să schimbe sensul cuvintelor? Aveți de construit o casă. Contează ce scrie pe cărămizi? Construiești, dacă știi să construiești. Ce ați construit dvs. cu limba română și construcția nu a ieșit bine din cauza sensului cuvintelor, altul decât cel din limba engleză.? Ați scris ceva de substanță și nu ați fost înțeles pentru că n-aveați voie să scrieți vroiam în loc de voiam? Aș fi foarte curios să văd așa ceva. Pentru ce vreți să schimbați o limbă pe care nici n-ați învățat-o bine?

Limba s-a schimbat deja.  Mai ramîne doar un fleac.  Să bage cineva schimbările în dicționar.  Să se renunțe la așa "s-a stabilit" acum 100 de ani.

În fine, îmi pierd timpul degeaba; cred că mai bine mă duc să vorbesc cu pereții.

Trăiți într-o iluzie. Limba este așa cum trebuie să fie acum, nu așa cum vă imaginați. Sunteți o mână de oameni, fără preocupări în domeniu, dar care emiteți păreri.