Istoria romanilor : anii 1200 - 1918

leogoto, on 16 decembrie 2016 - 23:05, said:

a ok, situatia ii la venirea ungurilor in Panonia , prezenta bulgarilor ii atestata parca si de Anonim

seeker_of_truth, on 16 decembrie 2016 - 23:15, said:

situatia e de la venirea ungurilor si asa a ramas tot restul istoriei.
ungaria e si a fost triunghiul ala verde.
mai tarziu in locul bulgarilor din campia tisei au venit cumanii. aia cu galben a fost si a ramas cumania, nu in alta parte. si in zilele noastre in campia tisei ungurii au Kis Kunsag si Nagy Kunsag, Cumania mica si Cumania mare. acolo si in muntii Slovaciei au fost evenimentele gen asezarea teutonilor "transferate" mitologic in zone unde unguri sau cumani n-au calcat niciodata pana in secolele 18-19 (Fagaras, Tara Barsei etc).
si peste tot in Pannonia, Campia Tisei, Carpatii Padurosi etc erau prezenti valahi, care treptat s-au retras in Transilvania sau daca au ramas pe loc au fost maghiarizati, sau slavizati. desi unii au ramas cu identitatea valaha si in prezent.
asa incat banatul de Szoreny e o denumire pe care ungurii au implantat-o in Carasul romanesc abia in secolul 19.
dar banatul de Szoreny din secolul 14 era taman la limita ungariei de atunci. la granita cu Croatia de azi. unde e szoreny si in zilele noastre.
[ https://i.imgur.com/P7nDkdj.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by leogoto, 17 December 2016 - 14:07.

ok , am deschis 2 topice cu Românii au avut o epoca de aur in istroria lor ? si sau sters ambele, reiau aici

cam toti vecinii nostri au , eu sustineam ca noi avem ( insa poate avem doar ca eu nu stiu )
si intrebam  de ce noi nu avem o asa perioada, am facut si poll dar sa dus si ala .
Oare de ce am fost noi mai slabi decat ceilalti ?
eu zic sa ne limitam asa cronologic pana la 1700

Probabil avut o epoca de aur in Transilvania, care nu a fost asa de uzata de razboaie cu turcii si daruri pentru finantarea acestora.
Sa nu uitam ca Stefan si-a tinut supusii la sapa de lemn atitea daruri trebuiau sa plateasca pentru a tine pe turci departe.
Nu imi amintesc de unde. am citit o lista cu platile Transilvaniei, Moldovei si a Tarii Romanesti la turci in forma de tribut si altele si daca nu ma insel
Moldova a platit cel mai mult la turci, dupa care TR.

seeker_of_truth, on 01 ianuarie 2017 - 14:23, said:

Trebuie sa precizezi si o limita inferioara de timp.

Trebuie sa stabilim pana unde era vorba de latini imperiali si de unde incepe formarea limbii romine si unde se incheie in mare.
Eu zic ca putem stabili acest interval intre anul 717 si 1300, iar ca perioada de aur tot aceasta prin cateva state cum ar fi Statele Latine, Venetia, Genua, orasele de pe Dunare, primele voivodate, poate si al doilea Tzarat bulgar.

A fost o perioada de aur desi centralizata prin papalitate si nimic mai mult.

Infinitty, on 03 ianuarie 2017 - 13:39, said:

Tu crezi ca esti destul dotat si inputernicit ca sa poti "stabili"  care a  fost istoria cuiva?  Numai ideia asta ma face sa rad.  Daca cineva nu este cu deplin acord  la ce scrii, atuncia stai cu el la tocmeala ?  Tu crezi ca istoria este un comert de castraveti la piata?

evreul, on 03 ianuarie 2017 - 16:30, said:

tocmai
tu chiar ar trebui sa-ti cunosti istoria neamului tau iesit din Kahal dupa 1772.
Te-ai uitat vreodata la istoria neamului tau?
sa intelegi mizeria din care te tragi!

evreul, on 03 ianuarie 2017 - 16:30, said:

Atunci o putem lasa in plop sa se mire prostii.

Apropo, tu de ce crezi ca exista doua tipuri de cetateni, cei mai multi dupa cum bate vantul, adica romani, malgasi sau eschimosi tot aia ie.

A doua categorie, ceva mai putini isi pun intrebari.

A treia categorie este ramificatie a celei dintai, sunt oameni cu interes nepermanent, xenofobi, ... similari tipului religios, sa spunem ca si cei dezinteresati au zvacniri si inceputuri de rationamente...

Pana acum nu am inteles foarte clar ce teorie sustii si cu atat mai putin daca o sustii cu dovezi sau din patos.

La ce /nu/ este bună istoria? Multe generații la rănd, Românii au învățat istorie de propagandă. Spiru Haret Ministrul Educației Naționale, într- un decret-circulară datat în 1897 impune educația patriotică a copiilor români. Notează: nu contează dacă se exagerează, important este să se conștientizeze în copiii, că romănii sînt cei mai curajoşi și cea mai importantă națiune de pe aceste meleaguri. În 1906, un director de scoală din Constanta susţine că, sarcina principală a școlilor naţionalitătilor cu predare în alte limbi, culturi, este asimilarea etnică în copii români. Potrivit celor mai mulți şi astăzi este interes național românesc asimilarea naţionalităţilor. În ultimii ani, tot mai mulţi intelectuali români, inclusiv istorici au recunoscut că la predarea istoriei, conținutul și spiritul acesteia necesita o schimbare majoră, deoarece lipsa unui trecut istoric glorios este predat încărcat cu un mit înlocuitor. Discrepanța dintre istoria reală și fascinantă, duce la o stare schizofrenică a minții, conduce la o gândire naționalistă și chiar șovină. Tot mai mulți oameni cred că acest lucru trebuie să se schimbe. Istoricul Lucian Boia subliniază, poporul român nu este mai bun sau mai rău decât alte națiuni, dar este chinuit de sentimente de inferioritate, care din frustraţie conduce la un fals sentiment de superioritate. Gândirea patologic naționalistă își are rădăcinile în istoria marginalizată din trecut. Poporul român pentru multe secole a trăit în mici țări de provincie, în cadrul altor tări şi imperii, în dependenţă. Marile puteri au recunoscut statul independent român doar în 1878.


Lipsa unui trecut istoric glorios, este dificil de acceptat, de accea şi astăzi majoritatea covârșitoare stăruieşte la predarea istoriei fictive în educație. Lideri cultural-politici păzesc cu gelozie peste acest idealism. Dau ca un exemplu, Puiu Hașotti istoric și arheolog care în 2012-ca ministru al culturii, opreşte săpăturile arheologice care vizeau determinarea prin prelevarea probelor ADN, originea tătaro-cumană a voievozilor din Valahia, a familiei Basarab. Crede – chiar dacă nu spune – că întemeierea primei provincii româneşti în 1330 de către Basarab de origine tătaro-cumană, din punct de vedere ca vechime istorică justifică numai 685 de ani de statalitate, nu este oportun, nu merită de a se ocupa cu ea. Din punct de vedere ca vechime, ca sursă istorică mitul daco-roman de 2500 de ani este mult mai util. Istoria creată de elaboratorii teoriei de origine latină – eminenții reprezentanți ai Școlii Ardelene – luat ca o sursă istorică de drept, a făcut întotdeauna un serviciu bun. În 1791, 1848 a servit la revendicările românilor, în 1918, a servit ca argument istoric la ruperea Ungariei de Est (Transilvania). După Trianon, referirea la pământul strămoşesc a devenit un instrument pentru privarea de drepturi a naţionalităţilor. Potrivit unui sondaj efectuat la sfârșitul lunii septembrie (2015), majoritatea românilor educaţi în sprit naționalist sunt susținători ai ideii naționale exclusiviste. 72,2 la sută din populația românească respinge cererile de autonomie secuilor, uni dintre ei sunt indiferenți, numai 0,5 la sută este procentul celor care se gândesc la această problemă în mod democratic. Sondajul menţionat comparănd cu cele anterioare se poate constata că numai o mână de intelectuali români pot accepta dreptul la autonomie a secuilor. Sabin Gherman, Tudor Duică și alții încearcă să promoveze rolul pozitiv al maghiarilor, germanilor și altor minorități naționale din Transilvania, şi promovarea rolului lor pozitiv în istoria poporului român. Ei știu că bazele coexistenței și respectului reciproc este cunoașterea istoriei adevarate a Transilvaniei.


Rădăcinile din Balcani

Realitatea istorică este foarte departe de teoria daco-romana, de originea reală, balcanică a românilor, fapt istoric care nu are nimic ruşinos în ea. Trebuie să acceptăm că majoritatea românilor au trăit în secolul al 12-a în Balcani, și acolo s-au convertit la credința ortodoxă. Prin urmare, de aceea – în Evul Mediu dar chiar și la mijlocul secolului al 19-lea – au ţinut legătură strănsă cu principalele biserici din Balcani. Românii din Bulgaria la ordinele împăratului bizantin începănd din 1020 au aparținut religios de arhiepiscopul din Ohrid. Despre vlahii din Serbia avem ca documente istorice 40 de scrisori de donaţii către Vlahi. Regele sărb Štefan Milutin în 1230 într-o scrisoare de donaţie, descrie „legea vlahilor”. Din scrisorile de donaţii putem afla că majoritatea românilor trăieste in vecinătatea albanezilor. Menționez doar un exemplu, este cunoscut şi astăzi în limba română și numit Durmitor un munte înalt de 2528 de metri, situat la nord de Sarajevo. Migrația românilor din Peninsula Balcanică, la nord de Dunăre începe de la cumpăna primului mileniu. În număr mai mare încep să se stabilească numai după marea invazie tătară din 1241 pe teritoriul statului cuman, un stat nomad spulberat de invazia tătară. Elita cumana rămasă, de religie romano-catolică a salutat noii colonişti. În 1227 au fondat centrul episcopal numit cuman din Milcov (Milkó), iar cel din Drobeta-Turnu Severin (Szörénytornya) în 1247. Între credincioşi acestor episcopii în afară de cumani se numărau şi maghiarii și sașii care au trait în Valahia (Cumania). Un secol mai târziu, -în urma venirii în număr tot mai mare a ortodocșilor şi ca urmare a co-existenţei- cumanii îşi schimbă religia și limba. Prima Episcopie Ortodoxă – la nord de Dunăre, în Valahia – a fost fondată în 1359. Primul lor episcop a fost trimis de Patriarhul din Constantinopol Hyakinthos, primul lor episcop care ia denumirea de episcopul Ungrovlachiei. Această denumire devine permanent, distinctiv pentru nu confunda Valahia Noua, recent creată în partea de nord a Dunării, în vecinătatea Ungariei (Transilvania) și Valahia din Tesalia (Moglen). Românii în Transilvania În a doua jumătate a secolului al 13-a, numărul populației românească este nesemnificativă, dar după o jumătate de mileniu de migrare continuă – în mijlocul secolului al 18-lea – deja alcătuiesc majoritatea Transilvaniei. Creșterea populației românești poate fi urmărită prin examinarea toponimelor. Prin urma cercetarilor lui Kniezsa István putem afla că în Transilvania din 1300 de nume de localităţi amintite, 83 la suta sunt de origine maghiară, iar 0,6 la suta de origine românească. Pănă la înregistrările din anul 1400 din cele 1757 de nume le localităţi 1355 de nume (77 la sută) sunt maghiare și 76 nume de localităţi (4,3 la sută) româneşti, și un număr mic de nume de localităţi slave, pecenege, germane, de origine turcă, și de origine necunoscută. Conform istoricului László Makkai românii au sosit în Transilvania după maghiarii și germanii după cum reiese din lipsa de denumiri de părăuri, fluvii, afluenţi de origine română. Deşi denumirile de părăuri, fluvii, afluenţi păstrează chiar amintirea a unui număr mic de locuitori de vorbitori de limba turcă: Barót, Barca, Brasov (Brassó), Tatrang, Zajzon. Prima mentiune de românii ardeleni avem din 1247, atunci când cancelaria regală maghiară menționează comunități de „olacus” în Transilvania. În istoriografie este încă o confuzie, deoarece se confunda vlahii din Balcani (români) cu poporul blak de origine karluk-turcă. Colonizarea primelor grupuri de române şi migrarea lor sunt organizate de cneazii şi liderii cumani. Inițial aveau voie să se aşeze numai pe proprietatea regală, după cum reiese dintr-un act din 1293, în care Regele András al III.- a, dă ordine pentru a aduna românii care s-au stabilit pe proprietăţi private și să le aducă la conacul regal de lângă rîul Székes (Alba Iulia). Regele Ludovic cel Mare (I. Nagy Lajos) în 1365, permite aşezarea românilor şi pe proprietăţile private. Cea mai mare comunitate românească a sosit în Transilvania în 1334. Poporul lui Bogdan voievod este aşezat sub autoritatea Arhiepiscopului de Kalocsa după nouă luni de migraţie pe conacul regal din Maramureş. Migrația românilor în secolele următoare este de neănfrănt. Legea din 1495/45 prevede în mod clar că așezarea în Transilvania „la chemarea şi garantarea”, „de măreția sa regală şi liderii provinciilor de periferie”, se desfăsoară planificat şi încurajănd cu facilităţi acordate, sub supravegherea conducătorilor acestor provivcii. Într-un raport din 1567, data de Camera maghiară regală raportează că românii care trăiesc în zonele montane „ţin un număr deloc nesemnificativ de animale”. Arhiepiscopul de Esztergom, Verancsics Antal aşa ştie că românii, „nu preferă să locuiască în spaţii deschise, în general stau în munţi şi păduri, se adăpostesc împreună cu animalele lor”. La fel ca în patria lor de baştină în Balcani, (și) românii din Transilvania după fiecare sută de oi sunt impozitate cu o oaie și un miel. Moşierii maghiari construiesc temple în localităţile de pe moșiile lor unde au fost stabilite comunitățile ortodoxe. Preoții ortodocși de la sfârșitul secolului al 14-lea sunt şfinţiţi de abatele Prislop din Hunedoara. În Maramures de abatele de Körtvélyes (Peri), în timp ce pentru bisericile ce au fondat voievozii moldoveni de mitropolitul moldovean din Suceava. În Transilvania prima episcopie ortodoxă este fondată în 1574 la Alba Iulia (Gyulafehérvár). Bathory István, principe al Transilvaniei a prezentat Parlamentului la Turda, ședinţă care a avut loc în luna octombrie legea electorală al alegerii episcopului greco-catolic. Sfinţirea episcopilor va avea loc în Valachia și Serbia. Biserica Ortodoxă Independentă din Transilvania a fost înființată în 1864, cu sediul la Sibiu (Nagyszeben) atunci este înfiinţaţ arhiepiscopia Transilvaniei independentă de arhiepiscopia sârbă din Karlóca (Сремски Карловци / Sremski Karlovci).

Din estimările lui Jancsó Benedek, István Szabó și de la un sondaj oficial guvernamental din 1712–1713, la acea vreme românii se numărau o treime din toată populaţia Transilvaniei. Numărul acestora este în creștere vertiginoasă între 1740 și 1760, în această perioadă numărul populaţiei române s-a dublat şi in Transilvania au devenit populaţia majoritară. Acest lucru poate fi explicat prin creșterea imigrației din cele două voievodate româneşti din cauza opresiuni crude a domnitorilor fanarioţi. Boli contagioase și devastarile de război au distrus-omorăt mai mult pe maghiari care locuiau mai ales in zonele de șes. Ca un exemplu de dimensiunile bolilor contagioase: în comitatul Trei Scaune, din cauza secetei, foametea și ciuma omoară jumătate din populație între 1717 și 1719. Cine a fost aici înainte? Se poate declara că Transilvania, este proprietatea comună a poporului maghiar și român. Maghiari pot forma drept referind la istorie, români pot argumenta referinduse la drepturile etnice cănd formulează o cerere de a numi Transilvania ca patrie de Móricz Zsigmond numit „Tündérkert” (Grădina zănelor). Dacă ne formăm o opinie imparțială, este că nici una dintre cele două popoare, nici unul separat nu o poate stăpănii, astfel încât să o suprime pe celălalt. În prezent, naționaliștii români care au monopolizat istoria Transilvaniei – referindu-se la istoria antică imaginară, precum și suprimarea lor de către maghiari milenară tot imaginară, consideră legitimă represiunea faţă de maghiari și consideră nelegitime cererile legitime ale maghiarilor. Egalitatea celor două naţiuni din Transilvania se poate asigura doar cu legi bine gândite, prin acordarea drepturilor sociale – prin autonomii locale, teritoriale și culturale. La începutul lunii octombrie (2015) la adunarea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM) Mircea Dusa Ministrul român al Apărării declară că în România nu există loc pentru autonomie. Naționaliștii-extremişti se tem de consecințele politice, dacă recunosc că maghiarii au locuit mult mai devreme decât românii în Transilvania. Profesorul Lucian Boia, de exemplu, consideră că de a căuta dreptul istoric este un fapt inutil. „Ce s-ar întâmpla – pune întrebarea – dacă am știi că românii au venit aici după slavii?” Răspunsul lui: nimic nu se va întâmpla, istoria violentă de a modifica graniţele, întotdeauna găseşte cu ușurință o scuză istorică. Protecția frontierelor de stat recunoscute pe plan internațional nu este sarcina predării istoriei. Pentru urmașii noștrii putem spune liniştit adevărul. Ultimul articol scris de autor.
Gyula Kadar

Edited by seeker_of_truth, 05 January 2017 - 00:36.

seeker_of_truth, on 05 ianuarie 2017 - 00:32, said:

Realitatea e ca pentru mine, cel mai important e sa-mi inteleg originile
Motiv ca am descoperit ca stramosii mei provin din Balcani
Sunt mentionati la nord de Dunare
in Hateg
la 1540.

TOtodata, genele mele imi spun ca sunt J2b, adica apartin popoarelor levantine
ce au adus agricultura in Europa
Conform unor studii:

Quote

Cu alte cuvinte, neamul meu vlah, isi are origini stravechi, ce au pus bazele civilizatiilor moderne europene.

Asta intr-o perioada in care ungurii si alte neamuri asiatice, precum turcii si hazarii
deveniti yidden, traiau in ignoranta si barbarie.

fane_only, on 05 ianuarie 2017 - 02:22, said:

si daca nu ar fi asa  , ar schimba cu ceva sentimentele tale fata de stramosi ? De ce trebuie sa fie miezul universului ca sa i respecti ?

seeker_of_truth, on 05 ianuarie 2017 - 00:32, said:

Bravo! infine,ceva despre istoria romanilor care nu este inventat de ignoranti ca sa se arate altfel decat in realitatea . Infine ceva din istoria romanilor care se bazeaza  pe scrise si nu ghicite,crezute sau si inventate. Toate sunt date logice
Am citit cu placere si am invatat lucruri ce nu am stiut inainte.

Edited by evreul, 05 January 2017 - 12:28.

seeker_of_truth, on 05 ianuarie 2017 - 12:14, said:

Felicitari pentru postarea din L.Boia, este cat se poate de adevarat.

Totusi este exagerat sa spunem ca romanii au locuit mereu in tari straine fara glorie cand exista Moldova pana la Kiev pe Nipru, sau o Tara Romaneasca de la Morava pan la Varna.

De asemenea au locuit si in mari imperii federative, de ex. Ungaria lui Louis ce continea Polonia, Slovacia, toate tarile Romane, Serbia si Bulgaria, sau Imperiul bolgarilor si asanestilor, I. Otoman, ...

Imi pare rau ca nu se spune nimic despre pretoriatele Panoniei, nici despre romanofonii occidentali colonizati in Transilvania si soarta lor, nici despre paulicienii anatolieni, nici despre teritorile venetiene si genoveze din Balcani, Dunare, nici despre latinii levantini evacuati din Levant dupa victoria lui Saladin.

Infinitty, on 05 ianuarie 2017 - 13:48, said:

Nu i din Boia ii ultimul articol scris inaintea de moartea sa de istoricul ungur Gyula Kadar ( a murit in 2015 )
https://intermatrix....t-illet-erdély
Normal, vlahii au trait pe un areal foarte extins fiind in parte pastori nomazi sau seminomazi
au ajuns pana in Boemia, unde in timpul razboiului de 30 de ani au ajuns sa se lupte cu imperialii alaturi de cehi si de ... danezi
plus Rubruck aminteste pe la 1250 de Ilacii care  semanau cu Vlahii din Bulgaria ii localizeaza in ... Baschiria , adica in zona Uralilor

https://en.wikipedia...medieval_Serbia

https://en.wikipedia...and_Herzegovina

https://en.wikipedia...achs_of_Croatia

https://en.wikipedia...i/Great_Vlachia

Nu se spune nimic pentru ca ii ocultat cu buna stiinta
eu inainte sa spui de genovezi si de din astea habar nu aveam de asa ceva
am gasit pana la urma ceva legat de genovezi parca .
Oricum cred ca a venit timpul ca cineva sa se ocupe serios de aceasta
parte a istoriei, cineva care ii pasionat de perioada si are si cunostintele necesare
, o carte despre aceste elemente ar fi necesar , aici pe net scriem , discutam mult, dar intr o carte se poate sistematiza mai bine
informatia .

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/HsVf7zPT2GQ?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Infinitty, on 05 ianuarie 2017 - 13:48, said:

Poți să ne spui tu ceva despre toate astea?
ce pretoriate în Panonia? Cine le locuia?
Ce romanofoni mai exact, adică ce limbă vorbeau?
Pavlichenii din Anatolia de ce nație erau? Ce limbă vorbeau?

In perioada mea dacomana am descoperit pe wiktionary multe cuvinte bashkire dar mai ales mordove aproape identice cu cele romanesti si cred ca poate fi vorba despre reintoarcerea bolgaro-vlahilor in Bolgaria Mare de pe Volga pentru revendicarea hegemoniei, sau poate fi vorba despre sclavi moldoveni luati de tatari sau despre romanii imperiali din Crimeea sau din Taurida genoveza translatati inspre Urali.

Da, Gyula Kadar, la fel tot autori maghiari care au scris despre pretorate.

Infinitty, on 03 ianuarie 2017 - 13:39, said:

Hai, stabilește.
Latini imperiali....Îmi place. Ai început bine, adică ai umor involuntar.

Infinitty, on 05 ianuarie 2017 - 22:21, said:

Perioada ta dacomană... Bănuiesc că tot prostii scriai și atunci. Acum ești din nou în perioada latinomană.Stai așa unde ești că nu aș vrea să te văd în vreo perioadă dacomană pt că văd destui zăpăciți pe acolo.
Văd că metoda nu ai schimbat-o, adică dai în continuare cu presupusul despre moldoveni sclavi care răspîndesc cuvinte sau bulgari și vlahi care răspîndesc cuvinte fiind întorși pe Volga pentru „revendicarea hegemoniei” . (folosești greșit unele cuvinte)
mai încearcă o dată:
1. Ce au fost pretoratele?
2.Ce romanofoni din occident au venit în Ardeal? Ce limbă au vorbit acești romanofoni?
3.Ce limbă vorbeau pavlichenii din Anatolia?

Numele lui Boia e rostit cu accent pe prima silabă, ca să nu se mai vadă originea umilă. Cuvîntul boia se spune în romînește cu accent pe ultima silabă: boia de ardei. Boia are fața roșie. Bănuiesc că străbunicul său cînd a fost trecut oficial în acte, această poreclă devenind nume de familie, avea fața tot așa sau chiar mai roșie.
Tu ce vrei să spui seek_of_truth ? Ce mare lucru spune acolo nea Boia? Mai primește bani de la Sorosh?