Aromanii, meglenoromanii si istroromanii

bluebyte, on 10 mai 2016 - 06:09, said:

dincolo de greselile tale inerente (ti le-a subliniat leogoto) bineintels avem Ugro-Vlahia si nicidecum Ungro-Române

Asta am subliniat-o intotdeauna, de aceea critic istoriografia romaneasca care falsifica,
care substitutie pe Vlahia cu România.

In definitiv o fac si englezii, cand vorbesc despre William the Conqueror in loc de Guillaume le Conquérant
si cand vorbesc despre regii si ducii englezi, cand aia erau normanzi vorbitori de franceza (acuma i se spune anglo-franceza).

Sau in evul mediu cand Danemarca si Danezii erau denumite Dacia si daci.

La fel o fac francezii cand baga in aceeasi oala pe provencali, cei din Aquitania, samd.
sau nemtii care au facut o varza din toate triburile germanice existente pe actualul teritoriu al lui Deutschland.

Toti o fac, si rusii, si albanezii, si italienii si ungurii samd.

leogoto, on 10 mai 2016 - 10:39, said:

eu nu am zis asta.
se pare ca nu ai notiunile necesare sa intelegi ce am spus.
Motiv ca-mi fac hatârul si te ajut sa sari un nivel.

In modelul bizantin, cezaro-papismul inseamna ca monarhul este reprezentatul divinitatii pe pamant.
Constantin cel Mare si numerosi alti imparati participau la deciziile bisericii,
erau chiar teologi, lasandu-ne lucrari importante.

Motiv ca un domn era totodata reprezentatul credinciosilor (adica al romanilor in Imperiul Romania)
si totodata erau conducatorul statului, al administratiei, al dragatorilor, al armatei, etc.

S-a inteles?
E nevoie de ceva desene, planse, fotoshop?

leogoto, on 10 mai 2016 - 10:39, said:

In acel moment la nord de Dunare se aflau 2 (doua) tari rumunesti (adica crestin ortodoxe),
iar acea unire prin simbolistica stemelor celor doua state sublinia
(mai ales ca vorbim de o manastire, si una foarte importanta, Hurez)
unitatea spirituala a statelor rumunesti(adica crestin ortodoxe).

S-a inteles?
sa desenam?
sa vopsim?
sa coloram?

Edited by alexandrumardin, 10 May 2016 - 17:44.

alexandrumardin, on 10 mai 2016 - 17:43, said:

Nu am nimic de comentat, tu inca nu intelegi ce inseamna un citat.
Eu v-am pus un text despre ce aberatii scrie un istoric roman si voi ma acuzati pe mine de continutul
textului.
La nivelul asta slab nu mai am cu cine discuta.

Edited by bluebyte, 10 May 2016 - 21:57.

bluebyte, on 10 mai 2016 - 21:57, said:

mai ales cand incerci sa ne impui ca vlah vine din olah.

cu alte cuvinte mai intai au fost ungurii, care ne-au botezat,
pe urma slavii si grecii care au invatat de la ugry/ugly sa se exprime.

Edited by alexandrumardin, 10 May 2016 - 23:00.

Meglenoromânii au ajuns împrăștiați în Turcia (pentru că o parte au fost islamizați) în România, în Grecia și Bulgaria. Din câte știu erau deja în secolul XIX, când au fost studiați prima oară, în puternic proces de asimilare. Abandonau meglenoromâna în favoarea bulgarei. Probabil treaba dura de mult și ei sunt ultimii urmași ai vlahilor Asăneștilor. Se vede că numai bătrânii uitați de lume mai vorbesc limba.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/Oy4v5DtbB8M?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/Dwx2LkDrAVU?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

bluebyte, on 11 mai 2016 - 01:11, said:

Iar vlahii le-au dat ungurilor cuvinte, ca sa nu mai se exprime prin semne, asa cum o faceau la poalele muntilor Ural.

Iata doar o parte din dictionarul etimologic al ungurului F. Bakos, care gaseste 2300 de cuvinte unguresti provenite de la valahi.



Nr.
crt. Cuvîntul românesc-cuvîntului în maghiară -Etimologia în Dex
46  afurisit  áfuriszit v. afurisi (din sl. aforisati)
47 adăpost  adeposzt Lat. ad. appo(i)tum  sau addepus(i)tum
48 adică  ágyike Et. nec.
49 aduna  adunál Lat. adunare
50  afină áfonya Et. nec.
51  ajuna aszunál  lat.* adjunare
52  alac  1-alak, 2-alakor  magh. alakor
53  alduiască-te  áldojászketyézik
54  alivancă  alivánka  Et. nec.
55  amărît  amarit  lat. * amarire
56  amnar  ámnár  Ał ‡ mînar(e)
57  anume  anumé  Ał ‡ nume
58  apăra (a se)  áporkodik  lat. apparare
59  apropia (a se)   proptyilódik
60  ardei  árdéj  Arde ‡ sufix –ei
61  arici  árics  lat. ericius
62  arin  árin  Probabil lat.* alnimus (Ť alnus)
63  armaş  ármás  Armă ‡sufix – aş
64  armăsar  hermekszár  lat. ‚equusî admissarius
65  arminden  ármingyin  cf. sl. Ieremiinu dini ˆ
ˆ ziua ‚sfîntuluiî Ieremia
66  arnăut  arnolc  Din tc. arnavud
67  babiţă  babéc  Din bg. scr. babica
68  baboi  bobály Din bg. baboj
69  bade  bágye Et. nec.
70  balmoş  bálmos – “Roman
eredetu”  cf. magh. bálmos
71  baros  barosz  Din ţig. baros (care nu există)
72  barză  bárzakecske  cf. alb. bardhe
73  bată-te…!  bátetye
74  batistă  batiszta  fr. batiste
75  batjocură  bázsikura
76  băbătie 1-babatyi, 2-bobotyi  cf. babă
77  băcănie  bakonyás  băcan ‡ sufix -ie
78  bădăran  bederán  cf. magh. badar
79  băgătură  begetura Nu fig. în Dex
80  bălan  balán  băl ‡  -an
81  bălai  baláj  băl ‡  -ai
82  bălană  balána  Nu fig. în Dex
83  băltoacă  beltok  baltă ‡  -oacă
84  bălţat  belc  lat. balteatus
85  bărbătuş  berbetuska  bărbat ‡  -uş
86  bărbos  berbosz  barbă ‡  -os
87  băşică  besika  lat. * bessica (ˆ vessica)
88  bătătură  betetura  lat. battitura
89  bătrîn  batrin  lat. betranus (ˆ veteranus)
90  bătut  batut  Nu fig. ca vorbă de sine stătătoare
91  beci  becsel  Et. nec.
92  beldie  bélgya  Et. nec.
93  benga  benga  Din ţig. benga
94  bolînzie  bolunzia  De la bolînd (din magh. bolond)
95  bundiţă  bundica  bunda din magh. bunda
96  bursuc  burszuk  Din tc. borsuk
97  buruiană  burujan  Din bg., scr. burjan
98 căciulă  kacsula cf. alb. kësul’ë
99  cheag  tyág  lat. * clagum (ˆ coagulum)
100  cheaun  tyáun Nu fig. în Dex
101  chior  csaur  Din tc. kör (“orb” !)
102  ciudă  csuda  sl. cudo (“minune”)
103  cîrpă  kirpa  Din bg. kărpa, scr. krpa
104  cîrpi  1- kerpál, 2- kirpál  Din sl. krupti
105  cîrpaci  kirpács  Din bg. kărpac
106  cîrpăci  kerpácsal  Din cîrpaci
107  clacă  kaláka.  Din bg. tlaka (nu fig. în dicţ. bg.)
108  cocă  kóka  Et. nec.
109  cocean  kocsány  Din bg. kocan, scr. koceny
110  cocioabă  kucsuba  Et. nec.
111  cojocar  kozsokár  cojoc ‡  -ar
112  cotor  kator  Et. nec.
113  cotoroanţă  kotránc  Et.nec.
114  custură  kusztora  Et. nec.
115  de aci cele bote  gyácsicsele botye
116  de-a învîrtita  gyámvirtyita
117  de-a sărita  gyászerita
118  deci  gyčcs  de ‡ aci
119  defel  gyéfel  de ‡ fel
120  descîlci  gyeszkelcál  des ‡ (în)cîlci
121  doină  dojna  Et. nec.
122  doini  dojnál  Din doină
123  dop  dop  cf. săs. dop
124  drac  dráku  lat. draco (“şarpe, balaur”)
125  drîngălău  drungáló  Et. nec.
126  drum bun  drum bun  Et. nec.
127 duducă, duduie  duduka, duduja  cf. tc. dudu
128  dulceaţă  dulcsáca  dulce ‡ eaţă
129  duşman  duzsmán  Din tc. düsman
130  du-te dracului  dutye drákuluj
131  fasole  fuszulyka  Din ngr. fasóli
132  fă  fa  Scurtat din (fa)ţă
133  făgaş  ogás  Din magh. vágás
134  f ătuţă   fetuca    Nu fig. în Dex
135  fel de fel  fel de fel
136  fitil  fitil  Din tc. fitil
137  fleac  flyiác  Et. nec.
138  fîrtat  fertát  Din * frătat (Ť frate ‡ suf. at, după
sl. probratim Ť bratu ˆ “frate”)
139  fluier 1-furulya, 2-flujera  cf. alb. floere
140  fluiera  flujerál  Din fluier
141  fluştura  flostura  Et. nec.
142  foc viu  fogzsiu
143  fotă  fota  Din tc. fota
144  fuior  fujor  Et. nec.
145  futu-i….!  futos  Nu fig. în Dex
146  gaie  gája  Et. nec.
147  gardină  gárgyina  cf. germ. bargel
148  garf  garf  Et. nec.
149  gaura 1-gaura, 2-gábora  lat. cavula (Ť cavus)
150  ghici  gicsál  Et. nec.
151  gireadă  zsiráda  Et. nec.
152  giugiuli (a se)  zsózsolódik  Et. nec.
153  glie  glija  Et. nec.
154  gogonele  gognér  Et. nec.
155  gologan  gologány  Et. nec.
156  góştină  gostina  Et. nec.
157  grui  guruj  Et. nec.
158  guşă  gusa  lat. geusial
159  horă  hóra  Din bg. horo
160  leuştean  lestyán  Et. nec.
161  liliac  liliák  Din tc. leylac
162  limba boului  limbabou
163  limbariţă  limbárica  limbă ‡ ariţă
164  lindic  lingyik  Nu fiurează în Dex
165  livadă  liváda  Din bg. livada, ucr. levada
166  lobodă  loboda  Din sl. loboda
167  marfă  márfa  Din magh. marha (“vită“)
168  matahală  matahála  Et. nec.
169  măceş  macsiás  Et. nec.
170  măcriş  makris  Et. nec.
171  mălai  1-málé, 2-maláj  Et. nec.
172  mămăligă  mamaliga  Et. nec.
173  mătăhuie  metyeheuj  cf. magh. mátaha (Et. nec.)
174  mătău(n)z  meteunz  Et. nec
175  mierţă  mjercika  Din magh. mérce
176  moină  mojna  cf. moale
177  mormăi  mormojál  mor ‡ m(or) ‡ ăi
178 motan  motány  Et. nec.
179  moţ  móc  Et. nec.
180  mujdei  muzsgyé  must ‡ de ‡ ai (usturoi)
181  mumă-ti  mumatyi
182  muntean  muntyán  munte ‡ sufix -ean
183  muşeţel  musacél  muşat  (reg. “frumos”. Et. nec.) ‡
sufix -el
184  neam  nyám  Din magh. nem
185  netezi  nyetyezál  Din neted
186  noapte bună  naptye bune
187  nu-i  nuj
188  ochiu boului  ot’u bojului
189  papă lapte  papaláptye
190  păcălici  pekelics  Et. nec.
191  pălărie  palaria  Et. nec.
192  păstaie  paszté  cf. alb. pistaë
193  păşune  pasum  lat. pastio, -onis
194  perciun  percso  Din tc. perciún
195  perie  perije  Et. nec.
196  periniţă  perinica  pernă ‡ sufix -iţă
197  pe sărita  pe szeritya
198  pescar (2 sil.) peszkárjuk (3 sil)  lat. piscarius (4 silabe)
199  petic  petyek  lat. pittacium
200  piepten  tyeptin  lat. pecten
201  pipirig  1-pipirig
2-pipiriga  Et. nec.
202  pisică  piszika  pis ‡ sufix -ică
203  pită  pita  Din bg. pita
204  pitic  pittics  cf. sl. pitiku
205  piuă  tyiva  lat. pilla
206  pînă-i lume  pinej lume
207  pîrghie  purgya  Et. nec.
208  pîrjoli  pirzsolálodik  Din magh. pörzsölin (în dicţionar – pörzsöl)
209  plai  pláj  Et. nec.
210  plop  plop  lat. * ploppus ‚ ˆ pop(u)lusî
211  plută  pluta  Din bg. pluta (nu fig. în dicţionar)
212  pociumb  pocsumb  Et. nec.
213  pojar  pozsár  Din sl. pozaru
214  pojghiţă  pozsicsa  Et. nec.
215  pomană  pomána  Din sl. pomenu (nu fig. în bg., scr.,
pol., ceh., slovenă, rusă, slovacă)
216  potroacă  potraka  Din rus. potroh, magh. patrah
217  poznă  pozna  Et. nec.
218  prăjină  parazsina  Et. nec.
219  prepeleac  perpelág  Et. nec.
220  priculici  prikulics  Et. nec.
221  proaspăt  praszpat  Din gr. prósfatos (cuvînt izolat)
222  prunc  1– poronty
2– prunkuj
3– pruncs  Et. nec
223  puhoi  puháj  Din sl. povoni (nu fig. în bg., scr.,  slovacă, pol., rusă)
224  puică  pujka  pui ‡ sufix -ca
225  puicuţă  pujkuca  puică ‡ sufix –uţă
226  puiul-mamei  puju-mámi
227  pulă  penis  Nu fig. în Dex
228  pungă  punga  Et. nec.
229  puroi  puroj  lat. puronium
230  putină  putina  lat.* putina
231  puţă  puca  Nu fig. în Dex
232  puţin  pucinkó  Et. nec.
233  puţoi  pucoj  Nu fig. în Dex
234  rachiu  rakija  Din tc. rakija
235  rangă  ránga  Et. nec.
236  rapăn  rápeny  Et. nec.
237  răbda  rebdál  Et. nec.
238  rămăşiţă  ramasica  rămas ‡ sufix -iţa
239  răsfug  reszfug  Et. nec.
240  ridiche  ridike  lat. radicula
241  roabă  raba  Et. nec.
242  sărac  szerac  Din bg., scr. sirak
243  sărăcie  szerecsia  sărac ‡ sufix –ie
244  sărăcuţ  szérékuc  sărac ‡ sufix –uţ
245  scăpa  szkepál  lat.* excappare
246  scăpăra  szkeperál  Et. nec.
247  scărmăna, (a se)  kermenálódik  Et. nec.
248  scrînciob  krincsob  Et. nec.
249  scutura  szkuturál  lat.* excutulare
250  semeţ  szeméc  cf. sl. sümeti (Nu figurează în bg.,
pol., rusă, slovacă, scr.)
251  sfinţia ta  szfinciát
252  sfîrîi
1-szfirag, 2-szfireál
sfîr (onomatopee) ‡  sufix -îi
253  sfîrlează  szfirla  sfîrlă (et. nec.) ‡ sufix  –ează
254  sfoară  szfora  Probabil din ngr. sfóra (care nu
figurează în dicţionare)
255  sforăi  szforojál  sfor (onomatopee) ‡ sufix -ăi
256  sîcîi  szikityél  sîc (cf. tc. sik ˆ des, frecvent) ‡  sufix  –îi
257  sînziene  szinzijenya  lat. sanctus dies Johannius
258  sterp  szterp  Et. nec.
259  straiţă  sztráica  cf. alb. strjce
260  striga  sztrigál  lat.* strigare (??) (Ť strix, -gis ˆ bufniţă) – după părerea noastră, e o
etimologie “populară“, după ureche.

Or sa-l considere si pe asta un ratacit, ca pe Anonymus.

bluebyte, on 11 mai 2016 - 01:11, said:

ce sa boteze mah ungurii.
ungurii inca in secolul 13 transau ritual la nunti cainii in doua, sa aiba tinerii insuratei noroc in viata.
In a letter addressed to Pope Innocent IV in the late 1240s, Béla IV wrote that "[o]n behalf of Christendom we had our son marry a Cuman girl". The bride was Elizabeth, the daughter of a leader of the Cumans whom Béla had invited to settle in the plains along the river Tisza. Elizabeth had been baptized, but ten Cuman chieftains present at the ceremony nevertheless took their customary oath upon a dog cut into two by a sword.

alexandrumardin, on 10 mai 2016 - 22:59, said:

Ungurescul OLAH provine din slavonul VOLOH
VLAH nu poate proveni din OLAH
E cîte un căpos care susține invers.

Balamache, on 11 mai 2016 - 08:35, said:

Este exclus ca o populație să importe de la vecini așa de multe cuvinte. Părerea mea e că aceste cuvinte nu au fost importate de către unguri ci au rămas în limba  vlahilor maghiarizați. Asta arată că a fost în Panonia o numeroasă populație vlahă ce în decurs de secole a fost maghiarizată.

cstrife, on 11 mai 2016 - 01:24, said:

eu vi-am spus de mii de ori, ca meglenoromana este dialectul cel mai apropiat de daco-romana.

De fapt, tot eu vi-am spus-o, ei la origine sunt ceea ce a ramas in Bulgaria si se numeste populatia shopi.
Zona lor de concentrare, adica arealul cel mai dens populat de ei este asta,
care coresponde cu raspandirea dialectului torlak, un dialect intre bulgareasca si sarba.
[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/c1/Torlak_dialects_map_en.png - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


In anii sec. 11, datorita patrunderii pecenegilor in Dobrogea si Moesia, la dreapta DUnarii,
imparatii bizantini vor trece la o defensiva pe muntii Balcani.
Din Serbia actuala pana la Marea Neagra populatia care apara acest limes
erau vlahii.

Alexandru Madgearu are o lucrare excelenta pe tema asta.

Vlahii, din zona spatiului lingvistic torlak (adica meglenoromanii) sunt aceiasi vlahi
care formeaza sina spinarii a limesului bizantin in sec XI si XII.

Adica Asanestii isi trag seva din spatiul torlak cat si din cel al limesului din muntii Balcani.

Tot eu vi-am spus-o si am repetat-o de mii de ori,
ba chiar am dat un citat a unui academician bulgar,
ca aceasta populatie (meglenoromana) este cea
care va migra la nord de Dunare
si ne celebrul Letopiset Cantacuzinesc,
in care se vorbeste despre trecerea Dunarii pe la Severin
si popularea spatiului norddunarean.

BUlgaroiul documenta, ca populatia originara shopi erau vlahi,
si ca au parasit spatiul lor stramosesc dupa anul 1200.

Edited by alexandrumardin, 11 May 2016 - 17:46.

alexandrumardin, on 11 mai 2016 - 17:41, said:

Stiu de acel academician bulgar care a demonstrat teoria migratiei valahe de la sud, la nord de Dunare. Il cheama Istvan Atila Levente.

Balamache, on 11 mai 2016 - 08:35, said:

M-am prapadid de ris. imi dai si mie sursa sa vad cine a avut timp si rabdare sa adune asa niste prostii?
Daca ai stii ungureste sint ferm convins ca ai ride de te-ai prapadi si tu :-)
Nici macar nu pot fi suparat pe tip.

Balamache, on 11 mai 2016 - 18:12, said:

De ce oare i-a cășunat lui Fane pe teoria admigrației cînd este evident că ea e greșită?

bluebyte, on 11 mai 2016 - 19:50, said:

pe cine nu poți fi supărat, pe lingvistul ungur care a scris asta?
Iei lista aia scrisă de Balamache și ne arăți concret de ce ai rîs tu, că altfel nu pricepem.

Balamache, on 11 mai 2016 - 08:35, said:

Uite de ex aici. Nu există aceste cuvinte în maghiară? Scrie direct pe text cum am scris eu cu roșu.

neafloricadinobor, on 11 mai 2016 - 21:05, said:

poate ca 2-3 exista, dar in rest nu. intr-adevar aceste cuvinte poti sa le auzi la un ungur  cind vorbeste stricat romaneste, probabil asa a aparut lista, un roman a auzit un ungur vorbind romaneste si a crezut ca de fapt vorbeste ungureste.

Adevarul este ca acele cuvinde sint o parodie.
Cele mai multe cuvinte care se doresc acolo romanesti sint de fapt cuvinte preluate din maghiara. Multe cuvinte care se vor unguresti nici nu exista sau au cu totul alta semnificatie de fapt, sau sint doar maghiarizate din romana.
Nu am rabdare si nici chef sa le sublineiez toate, insa am sa mentionez doar citeva;

53  alduiască-te áldojászketyézik  -  corect - "áldjon meg az Isten", sau "Isten áldjon meg", "Isten áldja meg" = Fi binecuvintat de D-zeu, D-zeu sa-l binecuventeze. Preluare din maghiara de romanii din Ardeal.
102  ciudă  csuda  sl. cudo (“minune”) -  = ciuda sau ciudat nu au aceasi semnificatie nici in romaneste, nici una nu inseamna "minune" in romaneste // # (corect "csodás" (minunat), "csoda" (minune) in ungureste. - "csuda/s" in ungureste = neobisjnuit, suspect
231  puţă  puca  Nu fig. în Dex ( se zice şi puţa în ungureşte?) - fals, "puţă" vine de la ungureasca "puca", fonetic puţă = penis. Se mai spune "pucás" la copil tinar cu penis mic -  "puţulica" in romaneste.
In romaneste corect este "p_la", diminutiv "p_ulica".

Edited by bluebyte, 12 May 2016 - 17:20.

bluebyte, on 12 mai 2016 - 17:19, said:

asta e o imbecilitate.

Quote

in creierul tau sovin, maghiar, meglenoromanii si istroromanii au facut ocoale prin Ungaria sa invete cuvintul puță.
Esti chiar ridicol.

Ca si chestia cu oras care vine din ungurescul varos.

Penibil.

PS: realitatea e ca limba maghiara e plina de influente felurite:
turcice,
grecesti,
vlahe,
latine,
slave,
germane
etc.

Edited by alexandrumardin, 12 May 2016 - 17:43.

bluebyte, on 12 mai 2016 - 17:19, said:

probabil ca si grecii tot de la voi au descoperit instrumentul, ca exact asa ii zic si ei.
sau o fi vorba de varianta ungureasca a instrumentului, in miniatura, o noutate pentru cei din zona asta.

bluebyte, on 12 mai 2016 - 19:06, said:

din moment ce meglenoromanii si istroromanii au puta e clar ca nu poate veni de la unguri.

Asa ca ungurilor nici macar puta nu le este originara.
Nu e de mirare ca grecii ii denumeau Turci.

si se lauda ei cu superioritatea lor de civiliizatie.
Vai de capul lor, habar nu auzit de Imperiul Romania.

Edited by alexandrumardin, 12 May 2016 - 19:33.

Adevarata istorie a românilor  rezida in seva vlahilor.
E imposibil sa cunoastem istoria românilor ignorand existenta la dreapta Dunarii.

Cum de exemplu, sedenterizarea ungurilor in Panonia nu poate fi explicata
fara aportul considerabil al vlahilor. Ungurii fara vlahi n-ar fi existat in Europa.
Eventual astazi ar fi reprezentat un trib prapaidt undeva dincolo de Urali, in Siberia probabil.

Asa ca o modalitate de a cunoaste istoria vlahilor este prin intelegerea structurilor
sociale si politice ale imperiului bizantin, care se numea Romania.
Prin aceste structuri putem de altfel explica aparitia civilizatia medievala occidentala,
dar si nasterea primelor state românesti la nord de Dunare.