Aromanii, meglenoromanii si istroromanii

Un subiect care este tratat destul de vag in cartiile de istorie si in literatura de specialitate (mai ales cea recenta) il reprezinta romanii din Peninsula Balcanica. Am unele intrebari

1. Cati aromani sunt? Am vazut cifre de la 500.000 la 2 milioane
2. De ce credeti ca aromanii si meglenii nu au reusit sa isi creeze macar o regiune autonoma in pen balcanica, avand in vedere rolul lor in acea regiune. Stiu ca in Grecia sunt vazuti cam cum erau vazuti evreii pe la noi - egoisti, buni intreprinzatori comerciali, neasimilabili, mandrii etc.
3. Rolul lor in taratul bulgaro-valah/valaho-bulgar. Stiu ca Ioan Asan era aroman si o parte importanta a nobilimii era de aceasta origine ca urmare a averii lor, in Sudul Bulgariei aromanii aveau intregi munti cumparati de la Bizant

cum, cumpărați de la Bizanț? Erau ai lor din vechime.
2) Pt că s-au creat state naționale și naționalismul înăbușă orice altă formă națională pe teritoriul pe care se află. Un imperiu are interes să promoveze alte minorități pe teritorii  de ex turcii i-au promovat pe megleni și i-au folosit ca miliție.

Si eu sunt foarte interesat de subiect. Daca sunt persoane care detin in formatii legfate de situatia actuala a acestor minoritati astept cu interes sa ni le impartaseasca.

SPQR88, on 25th December 2010, 20:50, said:

un fel de Becali?

Având în vedere că se apropie data la care aromânii serbează ziua lor națională, indiferent de cît de mult îi considerăm o naționalitate aparte sau doar o parte a unui concept mai larg de națiune română, pun un citat care vorbește despre instituirea acestei sărbătoriri care are loc în 9-10 mai. Se cuvine să cunoaștem câte ceva, mai ales că au fost implicați și românii și statul român, și, dacă se poate, să fim alături de acești frați ai noștri în diverse moduri în această celebrare și nu doar acum, ținînd cont și de rădăcinile noastre comune balcanice și de influența benefică pe care aromânii au avut-o și o au în viața, cultura, istoria românilor. Eu personal citesc despre istoria aromânilor, a românilor din Peninsula Balcanică și ascult din minunata lor muzică ce este postată, împărtășită pe yt; alții poate pot și reușesc să facă mai mult, chiar să fie alături de ei, să participe la această sărbătoare ori să deschidă mai mult românii spre limba și cultura armânească și să sprijine integrarea cât mai multor aromâni inclusiv din Balcani în România, pentru că nu puțin ar putea avea românitatea în general de câștigat de ambele părți. La mulți ani Aromânilor și Dumnezeu să îi binecuvinteze!

„Această zi națională a macedo-vlahilor și, în genere, a aromânilor, inaugurată în 9/22 mai 1905, odată cu decretul cunoscut sub numele de Iradea, dat de sultanul Abdul Hamid II, care prevedea drepturi civice, culturale, religioase pentru aromânii din fostul Imperiu Otoman, egale cu cele ale altor etnii creștine, corespunde mișcării moderne, de renaștere națională a aromânilor balcanici. Ea simbolizează deci recunoașterea modernă a etniei noastre, și nu vechimea ei, am putea spune milenară. Este vorba deci de conceptul de determinare a popoarelor, de afirmarea diferitelor etnii europene, după revoluțiile de la 1848 din Europa, acest concept fiind din păcate și azi admis cu greu sau chiar minimalizat în privința fraților noștri aromâni din țările lor de baștină, în arealul balcanic. (...) Păstrători prin secole a limbii lor neolatine, tradițiilor de viață pastorală și cărvânărești, apărători ai dreptei credințe și animatori ai progresului cultural și economic, aromânii își serbează ziua lor națională în 9-10 mai, din anul acordării drepturilor lor legitime prin Iradeaua imperială din 1905. (...)

Aromânii din fostul Imperiu Otoman, trăitori în comunități compacte în Epir, Thesalia, Macedonia și alte provincii, au suferit de pe urma politicii de deznaționalizare promovată în principal de Patriarhia greacă din Constantinopol. Deși au dat numeroși și mari luptători, inclusiv generali și comandanți de oști, în Revoluția greacă, începută în 1821 și continuată până în 1854 etc, ei au fost presați în mod vădit de autoritățile eclesiastice grecești care nu le-au permis să aibă propriile lor biserici și școli în limba lor. După Unirea Principatelor Române în 1859, ca și mai departe, sub gloriosul Domnitor Carol I al României, s-au creat bazele unei politici noi în Balcani, prin care drepturile firești ale comunităților aromâne să fie înțelese și respectate. Statul român a acordat un ajutor susținut pregătirii de institutori și preoți aromâni, insistând pe căi diplomatice și cu sprijin material să înființeze școli și biserici cu limba de predare sau slujbă română și dialectul macedo-român. Cu toate aceste eforturi care veneau în întâmpinarea doleanțelor fierbinți ale comunităților aromâne, rigiditatea forurilor eclesiastice grecești și chiar adversitatea resimțită mereu în ținuturile locuite de aromâni, au continuat. (...)

Guvernul din București nu a rămas indiferent ... cerând guvernului turc să acorde până la 10 mai 1905 autonomia culturală și bisericească a aromânilor. Problema autonomiei culturale și religioase a aromânilor a antrenat diplomația românească, în frunte cu Ion Lahovari, ministrul de externe și Alexandru Em. Lahovari, ministrul României la Constantinopol. Regele Carol I însuși se afirmă ca un apărător ferm al românilor balcanici, având întrevederi cu ambasadorii Italiei și Germaniei, cu alte personalități, în vederea acordării de către Poartă a drepturilor cuvenite aromânilor; Carol I va insista ca Guvernul să dea Porții un ultimatum, care expira la 10 mai 1905, 10 mai fiind atunci ziua națională a României, în care se cerea expres, între altele, ca „aromânii să fie recunoscuți ca naționalitate distinctă, având drepturi egale cu celelalte naționalități nemusulmane”. (...) încă din 7 mai 1905, Guvernul turc a dat satisfacție Legației Române precizând că:
1. Guvernul imperial sau valiul din Ianina nu sunt animați de sentimente ostile față de aromâni;
2. Recunoaște dreptul aromânilor de a avea primari proprii în localitățile unde majoritatea populației este aromână;
3. Recunoaște inspectorii școlilor românești, cu condiția să fie supuși otomani;
4. Recunoaște dreptul aromânilor de a avea biserici și școli în limba română.
Cu o zi înainte de expirarea ultimatumului, sultanul Abdul Hamid semnează Iradeaua (Decretul) care dă forță de lege punctelor menționate. (...) Deși acea Iradea a fost întărită, în timp, prin alte acte, ultimul fiind Rezoluția și Recomandările Adunării Parlamentare a Consiliului Europei nr. 1333, de la Strasbourg, presiunile de deznaționalizare a aromânilor balcanici continuă, să se arate, în diferite forme și aspecte ...”

(sursa: Zilele culturii aromâne, Editura Justin și George Justinian Tambozi, București, 2003, p. 5-14)

SPQR88, on 25 decembrie 2010 - 20:50, said:

In primul rand ca denumirile de "aromani" si "megleni" nu se cupleaza
cu denumirile prin care aceste populatii erau cunoscute in evul mediu.
Aceste denumiri sunt moderne.
Denumirea de aroman apare in secolul XVII iar cea de megleno-roman este una
folosita de lingvisti pentru a denumi un dialect.

Aceste populatii erau denumite in mod generic ca vlahi,
iar local isi aveau denumiri care tineau de localitate, regiune, meserii, functii in armatele
statelor pe care ei le deserveau.

Cu denumirea de vlahi ei apar in istorie ca avand propriile lor alcatuiri statele, organizatii teritoriale, etc.

De exemplu, de la anul 900 stim ca Dubrovnicul, isi avea ca sfant patron al cetatii pe sfantul Vlah.
Dubrovnicul fiind in acele timpuri o localitate populata de vlahi.
Stim ca zona Tesaliei in secolul XI eixsta o Vlahie.
Stim ca in timpul cruciadei a III-a in zona Serbiei de astazi si a vestului Bulgariei de astazi
exista o Vlahie, care Vlahie va iesi la suprafata in timpul revoltei fratilor Asen.
Totodata, stim ca in ducatul Epirului, exista o Mega Vlahie (in perioada 1204 -1260).

Totodata, stim ca vlahii formau o baza economica importanta in Balcani
datorita numeroaselor lor functii economice, ce tineau de zona montana,
care e cam pretutindeni in Balcani.
Oieritul era doar una din activitatile lor, caci ei
apar in functii importante de carausi, intretinatori de drumuri,
podari, vamesi, hangii, etc.
Totodata, fiind calareti exceptionali armatele statelor balcanice ii includeau in cavalerie.

SPQR88, on 25 decembrie 2010 - 20:50, said:

n-ai de unde stii daca erau aromani.

Erau vlahi, atata stim.
Si in statul Comnenilor si Angelilor ei erau pronoiari, drept pe care Isaac Angeli l-a ignorat.
De aici revolta lor.

alexandrumardin, on 06 mai 2016 - 18:22, said:

Meglenoromanii se autodenumesc si azi vlași iar limba lor si-o numesc limba vlășească.
Cunosc meglenoromani la modul personal. Am locuit chiar in satul Cerna din jud Tulcea.

Ei sunt micutul sambure de adevar care caracterizeaza natia noastra. Etnonimul valah, vlah nu este musai un exonim.

Edited by Balamache, 07 May 2016 - 00:15.

Ca sa vezi cum cad miturile istoricilor nationalisti, rind pe rind.

Quote

Exonim pentru unii, endonim pentru altii :-)
Asa este cind omul nu se poate hotari ce este si isi neaga propriile radacini.

Numele de vlah şi l-au asumat unii români doar la presiunea exterioară, dar nu a fost dintotdeauna un nume pe care românii să şi-l fi dat singuri. Mai sînt şi în Serbia români care au ajuns să îşi spună vlahi, şi cred, şi în Grecia, cel mai mult în comunităţi "înghesuite" de străini, pierdute cumva de orizontul mai larg al românităţii, însă este evident că acest fenomen nu este definitor pentru toată românimea, ci dimpotrivă este un fenomen foarte izolat şi minoritar care nu caracterizează ansamblul naţiunii române.

Iochanan, on 07 mai 2016 - 05:16, said:

Tu de unde stii? Ai fost teleportat in acele vremuri? Ai si inregistrari Video, Betamax sau Palsecam?

Iochanan, on 07 mai 2016 - 05:16, said:

Corecturile de rigoare.

Edited by bluebyte, 07 May 2016 - 16:30.

Iochanan, on 07 mai 2016 - 05:16, said:

Incorect.
Corect este: Numele de român și l-au asumat unii vlahi doar la presiunea exterioară

Asta este si cazul grecilor, denumiti din afara "greci"
iar ei insisi se autodenumeau "romaioi", adica crestini ortodocsi.

Taica-miu s-a nascut in nordul Greciei, in Veria, la vreo 70 km de Salonic. Jumatate din famile a ramas acolo, cealalta jumatate a venit in Romania pe la 1940. Toti si-au spus armani. Grecii le-au spus vlahi. Romanii le-au spus machedoni. La ce presiune exterioara crezi ca au fost supusi sa-si spuna armani cand grecii le zic vlahos?

thevlach, on 07 mai 2016 - 19:01, said:

Nu cred ca stii tu mai bine decat @alexandrumardoi, cum isi spuneau rudele tale aromane. Imposibil.

Pentru desteptii României de pe vremuri, vlahi sau Valahia nu a fost o denumire destul de reprezentativa pentru a arata originile
poporului român, respectiv descendentii Romei si au ales roman, de la romanizare, apoi a fost transformat in rumânii si in final
in români.
In final ajungem la concluzia ca toate au fost false, romanizarea fostilor daci nu a s-a infaptuit in dacia ci in balcani,
Uniformizarea limbii adica a vocabularului românesc se face mult mai tirziu din timpul principatelor incoace, mai ales dupa ce apar primele
carti si inscrisuri, ziare, etc. respectiv se introduce scoala.

Pina la aceasta uniformizare se vorbea in "graiuri".

Edited by bluebyte, 07 May 2016 - 22:03.

bluebyte, on 07 mai 2016 - 21:42, said:

Ai ceva inregistrari sa ni le pui si noua?

thevlach, on 07 mai 2016 - 19:01, said:

iar noi, la nord de Dunare ne spunem români.

Nu te inteleg!
Nu intelegi limba româneasca?
Eu am spus, ca pana in vremurile moderne a existat o singura identitate etnica: cea de vlah.
Totodata, exista o identitate religioasa, cea de roman.
In vremurile moderne, aceasta identitatea, religioasa, s-a transformat in identitate nationala, român si armân.
Identitatea etnica e una
identitaatea religioasa/natioala e alta

Ce-i asa greu de inteles?

thevlach, on 07 mai 2016 - 19:01, said:

Nu la presiune ci la influență. Acum 800 de ani, contrar celor predate la școală, nu ne numeam nici noi români.Pînă în sec 19 nu a existat cuvintul aromân.

alexandrumardin, on 07 mai 2016 - 22:03, said:

E foarte greu pt el. El crede ce i s-a predat, că dintotdeauna românii s-au numit pe ei înșiși români.Adică în trecut s-ar fi numit romani iar mai tîrziu odată cu transformarea latinei în română , din romani s-a făcut români. Nu poate pricepe că lucrul acesta este fals. Ce pretenții să ai la el cînd nici lingviștii români de frunte nu au priceput acest lucru?

bluebyte, on 07 mai 2016 - 21:42, said:

Vrei să spui că limba literară a apărut tîrziu, în sec 19 și pînă atunci nu au existat decît graiuri? Așa este.Eu zic că nu a fost absolut nicăieri romanizare. Dacă tu ai dovadă de latină vorbită în Balcani pune-o să o văd și eu. Știu că nu ai.

Edited by neafloricadinobor, 07 May 2016 - 22:26.