Bere facuta acasa?

Inca odata amintesc ce am facut cu mult timp in urma, dar fiecare face cum doreste.
@ ain, la momentul in care faceam bere, se gasea de vanzare malt prajit (de fapt era putin rumenit-acum nu se mai gaseste).
Cele fierte sunt ptr gust, drojdia de bere care este fermentul, se adauga dupa recirea fierturii.
Eu recomand sa nu se foloseasca drojdie alimentara(cea mai usor de gasit), ci sa si incolteasca (germinare) orzoaica, care este cea mai buna drojdie.
@ b42kef, sunt din Bucuresti-Dr Taberei, 0722 633 668 si chiar doresc sa beau o bere facuta acasa.
Am facut si alcool din cereale (de curiozitate), cu ferment-grau sau porumb incoltit, dar nu mi-a placut (am cazan din inox alimentar si racitor din sticla Jena).
Cu respect, Vasile

Da, asta e avantajul fermentatoarelor cu fund conic. Dezavantajul este pretul, care nu e mic. Nu stiu de cati litri ai gasit, dar daca zici ca are si racire (cu glicol banuiesc) asteapta-te la cateva sute de euro, pana la cateva mii la cele cu volum mare.

 ionut_mystic, on 19 februarie 2016 - 13:36, said:

Merci,
E de vazut si consumul de curent/izolarea la sistemul cu glicol,  probabil tot mai convenabil e sa-l pui intr-un frigider si frigiderul izolat cu polistiren and co.

Frigiderul e izolat din fabrica, nu mai are nevoie de izolatie suplimentara. Cu un controller ieftin si un senzor de temperatura se poate regla temperatura frigiderului in intervalul necesar fermentarii berii. Intr-adevar pentru uz casnic varianta cu frigiderul este mai convenabila, solutiile de racire cu clicol recirculat devin necesare cand ai sute sau mii de litri de bere fermentand de-odata.

 vasilemet, on 19 februarie 2016 - 13:27, said:

Eu imi amintesc ca intr-o anumita perioada din copilaria mea (inainte de 90) nu se gasea cacao si exista in comert  un surogat "cicoare" care era ceva cereale foarte prajite. Gustul nu-mi displacea, si poate din cauza aceasta am o preferinta pentru berile brune.

 vasilemet, on 19 februarie 2016 - 13:27, said:

Aicea e o mica confuzie: orzul/orzoaica este supusa incoltirii cu scopul generarii de enzime. Enzimele sunt compusi care produc reactii biochimice foarte rapide.
Drojdia este un microorganism. Enzimele sunt molecule.
Sincer, pana de curand am tot utilizat la facutul berii chiar drojdia de panificatie cea mai ieftina (3-4 jumatatea de kil). Si nu a iesit tocmai rea.

 ionutzitaly, on 19 februarie 2016 - 13:47, said:

Trebuie sa vezi detaliile aparatului. Am vazut si eu o varianta cu manta de racire in care agentul termic (glicol e un antigel) era circulat de o pompa mica. Sursa de racire poate fi chiar frigiderul (cu ceva mici adaptari).
Daca ai pune fermentatorul in frigider ar fi o mica problema. Ti-ar trebui un frigider dedicat pentru asta, pentru ca  - in functie de temperatura la care faci fermentatia - mancarea nu ar rezista prea mult.
Daca ai un fermentator extern, agentul termic poate fi racit in frigider la, sa zicem, 5-6oC, agent care va aduce lichidul fermentat la o temperatura dorita, sa zicem 12-15oC. In felul acesta, alimentele pot sta in frigider la 4oC, iar berea fermenteaza in conditii optime la o temperatura mai mare.

Edited by ain, 19 February 2016 - 17:41.

merci Ain,
Pe unde stau eu un frigider vechi sau o lada frigorifica le gasesc gratis sau aproape gratis, deci nu ar fi o problema. Cum zicea ionut_mystic un controller si un senzor de temperatura nu costa mare lucru...

Mi se pare interesanta treaba cu fermentatorul conic pentru ca nu mai trebuie sa transferi in fermentator secundar, riscand contaminari si oxidari.

@ aim, ionut_mystic.

La un recipient sub forma de damigiana odata ce ii scot airlock-ul (sorry, imi trece termenul prin cap in 3 limbi dar nu in romana :/ ) si incep sa transfer in alt recipient pe sus evident intra aer. Ce se intampla cu co2-ul din damigeana? sta ca o patura deasupra lichidului(fiind mai greu) sau se amesteca cu aerul care intra?

Merci

Dioxidul de carbon e mai dens ca aerul, asa ca are tendinta sa ocupe un spatiu situat cat mai jos posibil. Insa, pe de alta parte, difuzia/difuziunea moleculelor de gaz tot are loc (implicit amestecare), iar ca rezultat ceva oxigen tot va ajunge si in bere.
Insa nu e vreun pericol pentru calitatea berii.

tnx, ideea de a transfera cu co2 pentru a evita oxidarea e putin exagerata,nu?
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/7UdntxQya10?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by ionutzitaly, 23 February 2016 - 16:55.

Infrastructura cu dioxid de carbon e utila si destul de folosita de berarii amatori bine echipati. Rolul ei este de a carbonata berea prin simpla absortie a C02 in bere si nu printr-o refermentare in sticle cu zahar adaugat asa cum, spre exemplu, fac eu. Dezavantajul ultimei metode e ca refermentare inseamna noi cantitati de drojdie formata care implica obtinerea unei beri mai putin limpezi.
Probabil ca autorul clipului, gandindu-se ca tot are butelie de CO2, si-a tras si o instalatie care facea transvazare. Cu siguranta nu deuneaza, insa asa cum inteleg eu problema, nici nu prea ajuta. Berea este un amestec complex de compusi cu caracter reducator, implicit cu abilitatea de a reactiona cu oxigenul (care este un oxidant). Chiar drojdiile consuma oxigen atunci cand se inmultesc.
Oxidarea berii si a mustului de bere este o problema la temperaturi mari. Din acest motiv mustul de bere fiert trebuie racit rapid la 26-27oC, temperatura la care se considera ca viteza procesului de oxidare devine practic neglijabila. Iar aerarea mustului - necesara inmultirii drojdiilor - nu mai altereaza gustul. Pe la 15-20oC problemele ar trebui sa fie semnificativ mai mici ca la 26-27oC.

Merci de explicatie.
Ma duc sa iau o Leffe din frigider (ultima) . Mi s-a pus pata pe berea asta in ultima breve si pe belgiene in general.
Ati incercat sa o "clonati"?

In comunitatile de berari amatori, clonarile berilor celebre sunt foarte frecvente. In unele cazuri se cunosc chiar datele tehnologice, e.g., cazul unui fost inginer ausralian de la Stela care a dat absolut toti parametrii: ce malturi, ce hamei, in ce cantitati, timpi si temperatura. In alte cazuri sunt doar clone functionale, in care entuziasti au incercat sa copieze caracteristicile berii de referinta. Evident unele mai reusite, altele mai putin.
Ca vorbeai de Leffe, uite aici un bun exemplu:
http://www.homebrewt...ad.php?t=202852

Edited by ain, 24 February 2016 - 07:54.

 ain, on 24 februarie 2016 - 07:53, said:

  

tnx, chiar topicul ala in citeam aseara, vad ca sunt feedbackuri bune,  desi lipseste malaiul, pe sticla de Leffe blonda e trecut la ingrediente.

Malaiul nu aduce gust. In clona rolul lui e preluat de zahar. E clonata berea nu reteta.

Salutare,

Incercam sa inteleg cum functioneaza drojdia si cum se face un starter.
In cazul unei "super" beri cu o OG de 1.095 avem nevoie de 360 miliarde celule pentru 20 litri. Daca pornim de la o fiola care are cam 100 miliarde avem nevoie de 4 litri de starter cu o OG de 1.04.   Cei 4 litri se decanteaza si se pune doar drojdia,nu tot lichidul,am inteles bine?

Care este la urma urmei avantajul drojdiei lichide in afara de faptul ca se gaseste de foarte multe tipuri? este si mai scumpa.

Edited by ionutzitaly, 11 March 2016 - 21:55.

edit

Edited by ionutzitaly, 11 March 2016 - 22:10.

Nu dureaza vreo 6-9 luni berile astea cu fermentare in sticla? Cam mult de asteptat

 wizardofoz, on 12 martie 2016 - 01:29, said:

Vreo 3,4 sapt fermentarea primara si apoi vreo 3 sapt in sticla, in functie de stilul pe care il alegi:)