Bucurestii de altadata

Uau, ia uite chiar el e !!!

Prin 89 am văzut o poză cu tipul ăsta, circula printre puștii din cartier, era o curiozitate. Habar n-aveam că fusese cîndva expus la bîlci.
De fapt, habar n-am dacă ăsta o fi fost în poză, dar e aproape sigur, că așa era prezentat, omul cu jumătate de față de bou.

http://danperry.live...com/189254.html

Am asa o presimtire ca nu este chiar cel mai potrivit topic, dar nu stiu pe unde gasesc unul dedicat strict transportului bucurestean (poate are djl o idee mai buna):

http://monitorizari....n-februarie.htm

Nu avem un subiect despre transportul în comun feroviar din Bucureşti. Se poate încadra lşi a "Istoria transporturilor în România" (Istoria Românilor) sau la cel cu Gabriela Strâmbeanu-Ştirea (Poiana lui Iocan). Despre căile ferate din Bucureşti vedeţi ceva şi pe forumtrenuri. http://www.forumtren...uresti-progresu

http://www.forumtren...-obor-23-august

Edited by djl, 29 December 2016 - 22:02.

La mine, Bucurestiul de alta data a fost cel din timpul WWII cand au fost timpuri de alarme ziua si noaptea.Americanii veneau ziua asa de inalt zburau ca se vedeau numai sclipirile avioanelor .Americani veneau in grupe de sute de "liberatoare" sau cum se mai numeau,Cetati zburatoare deoarece aveau turele cu mitraliere grele in toate directile. Germanii nici nu incrcau sa se apropie de asa carduri aparate de sute de  mitraliere grele. Probabil ca Bucuresti era numai punct de reper spre Ploiesti insa din cand in cand bombardau  Gara de Nord si linile de tren. Englezii veneau ca hotii in mijlocul noptii si lasau dupa  ei  siruri de bombe care "taiau" Bucurestul in diferite directii. Asa am avutsi noi ocazia sa cada o bomba de 250 kg 5 metrii de la fatada casei noastre de pe Mamulari 19.  Cu aceias ocazie a cazut o bomba care nu a explodat langa  un templu   care  se gasea la 50 m de casa noastra. Nu mai putin decat o minune ca nu mai tin minte de alte bombe care nu au explodat..

La mine Bucurestiul de altadata era acel in care cam o treime din locuitori erau evrei. In care se gaseau peste 300 de sinagogi si zeci de temple. Pe vacaresti erau trei cinemale,Gloria,Izbanda si Tomis.  Cunosteam toti pomii de corcoduse,de dude sau i caise.  Acel Bucuresti cu o populatie de cam 800 000 de cetateni.
Dupa razboi am trecut la casa noastra pe Olteni 60 care era alaturea de o biserica anglicana.  Ceau a ras toata strada si a construit blocuri pentru  proletari.

Cate o data " vizitez "  casa de pe Mamulari 19 cu ajutorul lui Google  Earth si asta este mai ieftin decat sa vin in Romania.    Nostalgie High tech .

Edited by evreul, 30 December 2016 - 14:32.

@ evreul : caută pe facebook  Cartierul Evreiesc. Ai să găseşti poze vechi cu acea zonă.
Templul cred că e Muzeul Federaţiei Comunităţii Evreişti.

Pe Mămulari mai există ceva clădiri. Nu ştiu dacă şi cea de la nr. 19. Pe Mămulari a locuit şi Corneliu Coposu.
Pentru că erau şi Evrei pe acolo, probabil pentru a menţine bune relaţiile internaţionale, Ceauşescu nu a demolat totul pe acolo. Biserica Sf. Vineri, Liceul Bulgar (care am auzit că avea şi sală de cinema) şi Bis. Olteni nu au scăpat însă. Au mai scăpat ca şi clădiri ne-Evreieşti liceul din zonă (am uitat cum îi zice - cumva "Matei Basarab"?) şi o biserică de mici dimensiuni. La Teatrul Evreiesc de Stat am ajuns în martie - aprilie 1997 şi undeva prin 2000 şi ceva.
La T.E.S. am şi o poză cu colegii de clasă (niciunul Evreu) cu care am fost atunci acolo (am şi o mică poveste). Din păcate de la balul de sfârşit de an ţinut în mai 1997 nu am
Ce nu a făcut Ceauşescu, continuă post-Decembriştii. Oamenii stau şi tac şi după aia tot ei se plâng!

Dacă mai erau Evreicuţe în Bucureşti, poate găseam una mai isteaţă şi drăguţă şi o invitam la o plimbare prin zone vechi.

Edited by djl, 30 December 2016 - 14:45.

splaiul independentei, zona cuprinsa intre podul izvor si podul mihai voda.
foto: Paul Filip via delcampe.net.

Am avut și eu vecini evrei în copilărie. Am stat pe strada Aurora, Cerbului care acum nu mai există. Era aproape de cheiul Dâmboviței, între Mărășești și Lemetru(Timpuri Noi). Din acea zonă a mai rămas doar biserica Dobroteasa (în care s-au cununat părinții mei) și o casă sau două din vecinătate ei. Peste Dâmbovița de unde stăteam, în zona maternității Bucur eu au scăpat majoritatatea clădirilor de demolările lui Ceaușescu, dar noii capitaliști nu stau degeaba.

Aşa de larg era Cheiul Dâmboviţei între Izvor şi Mihai Vodă?  
@ Digix : şi cum te înţelegeai cu vecinii evrei? A mai rămas vreunul în România?
Că tot a postat Digix acea hartă (de unde o fi având-o în format digital?), oare de Şcoala de meserii "Ciocanul" (am impresia fondată de evrei) ulterior Liceul "Timpuri Noi" ce se va alege? Că s-a mutat liceul de acolo. O clădire veche de lângă liceu a fost demolată, cea mai rămăsese dintr-o fabrică de textile de mai sus (spre Mihai Bravu), pe partea opusă, după depou nu mai e... Of, mă simt trist să văd Bucureştii distruşi, eu Bucureştean la a 2-a generaţie

Revenind la timpuri mai noi (nu la fabrica "Timpuri Noi"), cine a avut experienţă cu liniile expres în anii '90?      781, 782, 783, 784, 785. 782 a dispărut prima, cică din cauza cerererii reduse. Acum autobuzul 655 are traseul ei. Să sperăm că după ce vor termina cu parcarea subterană de la "Granitul" (mai există ceva din fosta fabrică?     )/"Cora Pantelimon" şi va circula din nou tramvaiul pe acolo va rămâne acest util traseu de autobuze (de fapt ar trebui dus până la P-ţa Operei, ca să fie o alternativă la 104).

Edited by djl, 04 January 2017 - 14:01.

djl, on 30 decembrie 2016 - 14:31, said:

Mamulari 19 mai exista si-l vad la Earth. Teatrul evreiesc se chema Barasheum.A fost si el natzionalizat. . Pe strada Mamulari locuiau numai evrei. Pe strada Margelelor care azi se cheama intrarea mamulari sau cam asa ceva era o singura familie de crestini,propietarii unei case cu doua apartamente ,familia Geoorgescu care aveau numai o singura fata care sa maritat cu un evreu, Fratele meu sa insurat si el cu singura fata a chiriasului lui Georgescu care era evreu.
Am vazut o data placa pe zidul lui Mamulari 19 despre cineva important care a locuit acolo insa dupa 1989 vad ca placa a disparul si au ramas numai urmele suruburilor. Habar nu am cine a locuit acolo.
Mai tin minte ca in fiecare seara trecea pe strada un aprizantor de lumina care  avea pe un bat inalt ca o cndela care ardea si cu ajutorul unui carlig el deschidea o ferestruica din lampa de lumina care ardea cu gaz metan,si aprindea lumina ,inchidea ferestruica si pleca mai departe iar noi copii ramaneam  fascinati de cat este stinta inaintata.   Felinarul acela a disparut de mult.

djl, on 04 ianuarie 2017 - 14:01, said:

In timpul WWII au fost si crestini "de treaba" insa din pacate ,prea putini.   Si ei se temeau de ghiarele antisemitilor si daca ajutau la prietenii evrei,faceau asta "pe ascuns" ca si ei aveau teama de legionari si antisemiti.

Acela cred că era gaz aerian, nu gaz metan. Bucureştiul a fost conectat la reţeaua de gaz metan abia în 1943. Gazul aerian era obţinut prin distilarea cărbunelui, într-o "fabrică" ce se afla lângă fosta Centrală Filaret. Au ras şi pe acolo mai rău ca în rezbel (de fapt Ceauşescu, mânca-l-ar iadu' a ras în Bucureşti mai mult decât a făcut-o războiul, iar postDecembriştii continuă, în timp ce majoritatea tace, da' pe urmă tot ea se plânge); fabrica aia de gheaţă nu mai există, Depoul/Garajul Şerban Vodă e ca vai de el...

În ziarul F.C.E.R. (am uitat cum se numea ziarul) din 1972 se publicau şi numele unora dintre cei care i-au ajutat pe evrei în timpul W.W. 2 Printre care şi un preot, care în timpul unui raid aerian, le-a zis aproximativ "Ce fel de creştini sânteţi, nu aveţi milă de nişte suflete?" celor care strigau ca jidanii să iasă afară din buncăr iar oamenii recunoscându-l sau potolit.

Teatrul evreiesc este in plina refacere si la fel si coltul de strada ramas paralel. O ramasita a unui cartier disparut. Locurile ramase goale de la demolari sunt ocupate de cladiri noi care sterg identitatea veche. Pe Corneliu Coposu se ridica Unirii One sau cam asa ceva si langa Tribunal in fata hotel Royal mai apare inca o cladire noua.

Edited by Kokoshmare, 07 January 2017 - 13:34.

Sper că acea clădire va fi mai retrasă de la stradă. Hotelul ăla ar trebui demolat şi mutat cu cel puţin 10 m mai înspre tribunal. Ca să poţi lărgi strada.

djl, on 07 ianuarie 2017 - 13:29, said:

Pai ai dreptate ca eu  ma refer la 1944 ca in timpul razboiului a fost oprit sa se lumineze . Era un cuvant special...o...mi-am, amintit: Camunflaj. Mergeau jandarmi pe strazi si daca vedeau vre-o lumina fluierau sa se  stinga.   Habar nu am despre gaz. Am crezut ca era metan.
Acei romani care au  ajutat eveii aveau  frica de legionari nu mai putin decat evreii.  Familia mea tocmai am avut  in timpul rebeliunei din 1941 pe unchiul meu,pilot in armata romana care a pazit casa toata  noaptea  cu un revolver in mana si in uniforma.Sora mamei mele a fost crestina adoptata  ca fetita de bunicul si bunica mea.

Kokoshmare, on 07 ianuarie 2017 - 13:34, said:

Cladirea teatrului evreiesc Baraseum am vazut-o si  dupa  1989.. Erape strada Matei Basarab sau olteni,nu-mi amintesc.

Sora mamei tale a rămas Creştină?  

Era în zona ambelor străzi. Mai exact e pe Dr. Iuliu Barasch nr. 15. Eu am fost acolo în 1997 (am o poză cu colegii cu care am fost - niciunul Evreu) şi prin 2000 şi ceva (singur). Sincer, primul am ajuns eu şi cu o colegă (doar am stat de vorbă    ). Colega s-a mirat că am ştiut străzile pe care merge tramvaiul 14. Deh, dacă mă plimbam de prin 1994 singur cu acel tramvai de la mine din Cart. Obor până la Sf. Gheroghe (scurtarea traseului până la Sfânta Vineru e de pe undeva de prin 2007-2009... cică deranjau tramvaiele pe nu ştiu ce personaj). Din păcate tramvaiul cu care am mers atunci nu mai există, căci au casat toate tramvaiele V3A originale (că alea modernizate nu sunt tramvaie vechi cu haine noi, ci tramvaie construite de la 0 - cică nu aveau voie să construiască tramvaie noi, aşa că practicau "modernizarea").
Eu am găsit strada pe Ghidul traseelor I.T.B., ediţia hartă din 1982      Bineînţeles, că faţă de 1982 (anu naşterii mele) au dispărut multe  

Dacă vreţi ceva inetersant, căutaţi cu "Google" Expoziţia din 1906. Sunt prea multe link-uri ca să dau Copy Ponta.

djl, on 04 ianuarie 2017 - 14:01, said:

Harta este dintre Calea Văcărești și Pasajul Mărășești. Am harta  pentru tot Bucureștiul, dar nu o pot atașa cică e prea mare  Ar fi interesante niște suprapuneri între vechea și actuala hartă. Eram mic atunci, dar îmi aduc aminte că erau în vârstă și respectați de vecini.
M-am mutat de acolo în 1975, când aveam 8 ani, nu mai știu nimic de soarta lor.

Ia de-aici:

https://drive.google...LTFaeXpZUmhpZVk

https://drive.google...ems4MTNheFpEYkE
https://drive.google...ZzhFUTdTbW9Tb0E