Nucul: plantare si intretinere - topic dedicat

 iosif73, on 22 septembrie 2015 - 21:06, said:

Gata, m-am prins, acum mi-e clar...lignina si fenoli prin depolimerizare se transforma in diferiti intermediari fenolici si prin oxidare apar mono si polifenoli...aha!
Ce nu-mi era clar, cum aflam "cantitățile necesare, în funcție de nivelul de explorare a rădăcinilor..." dar am gasit formula...vezi attach...
Atat de simplu...nu!!


ps ..si totusi, nu era mai simplu sa spui...din 1000 de kg de resturi vegetale, incorporate in sol, sub actiunea microorganismelor, se formeaza circa 100 kg humus..daca tot vroiai sa spui "...ce se întâmplă prin sol..."

Cine pricepe schema respectivă si se uită în buletinele de analize la continutul de humus din sol,  înţelege că pentru  a avea un teren cu o fertilitate bună mai sunt nişte mici  chestiuni de care trebuie să ţină cont. Iar dacă nu se ţine cont de ele  producţiile record rămân doar vise.  Pentru că nu poti vorbi de o productie -indiferent de natura  speciei cultivate- dacă nu înţelegi ce fel de rădăcini sunt şi cum e asigurat un continut ridicat  ( sau nu) de humus în orizonturile unde aceste rădăcini ajung.

Cu regula de 3 simplă, fiecare din persoanele care are un buletin de analize  poate vedea cam pe unde se situează şi ce ar mai fi necesar ca să aibă parte de o fertilitate bună a solului.

Dacă la grâu nu ne interesează prea mult conţinutul în humus la 40 de cm adâncime ci doar în primii 20 de cm, la nuc lucrurile stau puţin altfel. O fertilitate bună este considerată la un conţinut de minim 4  % humus, iar la peste 6%  este considerată foarte bună. Dacă  un cm cub de pământ are 1,5 gr, fiecare poate calcula cât humus are în primii 20 de cm , apoi la 40 cm şi 60 de cm adâncime.  Diferenţa între ce au  - rezultată din buletinele de analize şi ce rezultă din calculele astea  e cam ceea ce ar mai trebui adăugat în sol  ca acesta să ajungă  să aibă acea fertilitate bună , care să le permită să spere la producţii comerciale consistente. Şi dacă nu au  cam tot ce le trebuie în sol, să ia în calcul asigurarea necesarului  de nutrienţi prin tratamente foliare, făcute  în funcţie de necesităţile ce decurg din fenofazele ciclului de vegetaţie, în paralel cu măsurile  de ameliorare a calităţii solului. Iar asta musai să fie făcută după reţeta dată de cineva care chiar ştie cu ce se mănâncă subiectul.

Si da, există tehnologii prin care  resturile vegetale se pot transforma in proteine si aminoacizi, care sunt  precursorii acizilor humici, în proporţie de minim 30% şi maxim 50%. Pot fi utilizaţi şi lignohumaţii  ce sunt comercializaţi , mai poate fi abordată compostarea aerobă, produsele gen Biohumussoil sau Humusil sau... banalele drojdii inoculate în tot felul de resturi vegetale tocate, cu conţinut ridicat de glucide .

Scopul postării a fost doar de a-i tempera pe cei care gândindu-se la profiturile din agricultură iau în calcul doar calitatea reusursei genetice avute la dispoziţie.

Strict pe tine- ghedanro- nu te suspectez că nu ai înţeles cam cum stă treaba şi că nu ai putea să calculezi cam de ce ai nevoie pentru a creşte fertilitatea solului. Bine ar fi dacă şi restul  colegilor de pe forum ar înţelege asta, pt că asta i-ar ajuta să înţeleagă- printre altele- că preţul terenului pe care îl cumpără/vând musai să fie legat de fertilitatea ( şi de restul caracteristicilor) acestuia. Că de abia apoi se pot face calculele legate de profitabilitatea viitoarelor culturi

Edited by iosif73, 23 September 2015 - 11:41.

o creştere a humusului cu 1%  din masa solului  (până la adâncimea de  60 de cm) echivalează cu un aport net  de materie organică descompusă de   75 tone/hectar.

Edited by iosif73, 23 September 2015 - 12:19.

"....prin care  resturile vegetale se pot transforma in proteine si aminoacizi, care sunt  precursorii acizilor humici, în proporţie de minim 30% şi maxim 50%. Pot fi utilizaţi şi lignohumaţii  ce sunt comercializaţi , mai poate fi abordată compostarea aerobă, produsele gen Biohumussoil sau Humusil." SI PUNCT...fraza trebuia sa se opreasca aici.....ia gandeste-te, e corect ce spun?
si-apoi...avem un sol sarac, nu mai stiu exact daca 80% sau 79% din suprafata arabila are un continutul de humus de sub 2%....daca e sa cumperi teren in functie de asta...il iei ori dincolo de Budapesta...ori dincolo de Sofia..
..si inca ceva...humusul se reface (se degradeaza in timp) doar prin aplicarea ingrasamintelor ORGANICE...iar fertilitate nu inseamna doar humus..solurile noastre au si mare lipsa de NPK..cat despre problemele cu mobilitatea lor in sol...ai cuvantul!
Ganduri bune!

Nu mi-am propus să fac  un curs de biochimie sau agrochime.  Legat de unde crezi că e bine să se oprească fraza, nu am ce să cometez pe marginea acestui punct de vedere.  Drojdiile sunt microrganisme proteice care proliferează în anumite condiţii în medii bogate în glucide. Si dacă stau bine să mă gândesc,  sunt categorii de drojdii care se pot înmulţi inclusiv în medii bogate în petrol lampant, în care raportul carbon azot e în jur de 600:1. Iar dacă iau în calcul că există anumite categorii de cărbuni bogaţi în carbon şi în...acizi humici... am la dispoziţie o paletă largă de soluţii pentru a creşte fertilitatea solului?

Proteinele şi aminoacizii sunt tot substante  organice, care au marele atuu că  au azotul legat şi îl eliberează lent în sol, pe când ureea   e f uşor levigabilă. Despre aportul de fosfor , potasiu si microelemente nu am adus vorba pt că sunt conştient că această problemă nu se rezolvă după ureche ci numai în baza unor buletine de analize. Mai demult am mai pus pe aici ceva legat de conţinutul în fosfor, potasiu, calciu , fier , magneziu, zinc şi bor. Nu reiau subiectul, la fel cum nu discut nici despre mobilitatea lor in sol, pt că s-a mai tot vorbit pe aici. Morala cred că e clară: cei ce vor livezi de nuc să îşi facă mai întâi buletinele de analize.

Edited by iosif73, 23 September 2015 - 13:19.

Cateva precizari:
-fertilitatea unui sol tb privit ca un asamblu de relatii  intre insurile fizico-chimice ale acestuia si ceilalti factori ecopedologici. Cu alte cuvinte degeaba am un sol excelent dpdv al texturii, porozitatii, reactiei samd, daca conditiile de clima, expozitie, panta etc nu corespund strict pentru cultura ce urmeaza a fi infiintata. Acum strict agrochimic, fertilitatea unui sol o putem defini ca si o "calitate" a solului de a pune la dispozitia plantelor, permanent si simultan, subtantele nutritive si apa in ansamblul satisfacerii si a celorlalti factori de vegetatie.
-este greu sa faci o medie a continutului de humus a solurilor. Humusul nu se analizeaza doar cantitativ ci si calitativ. Calcului continutului de humus in t/ha = %HUMUS  x Da x h, unde Da este densitatea aparenta si h adancimea de pe care se ia proba (de regula se determina pe 50 cm ca si suma % de humus a fiecarei orizont diagnosticat, evident fiecare cu densitatea lui aparenta). E bine de stiut ca in mediu aerat se formeaza mullul calcic si necalcic, moderul si morul (humus brut). Mult mai cunoscut publicului larg este turba, care se formeaza in conditii de mediu neaerat (eutrofa, mezotrofa sau oligotrofa).
-continutul de humus se poate mari cu ingrasaminte organice - partial adevarat. Intradevar aplicarea ingrasamintelor organice poate creste continutul de humus dar pana la 1% este cale lunga...Gunoiul de grajd sau dejectiile animaliere se implica in procesul de descompunere si implicit a humificarii, insa foarte mult este influentat de raportul C/N. Cu cat are o valoare mai mica (28 - la gunoiul semifermentat) materia organica se tranforma mai productiv - daca putem zice asa in procesul de humificare. Nu acelasi efect avem de exmplu la cocenile de porumb unde C/N =64.
-suprafata arabila are un continut preponderent sub 2% humus -  foarte adevarat. De fapt aici intervine modul de folosinta de lunga durata. De exemplu media valorii de humus a unui cernoziom cambic este intre 6-8% in regim de pajiste sau padure, valorile medii scad la 3 -3.5% in regim de arabil. Insa cele mai mari pierderi de humus are loc prin eroziune (prin apa sau eoliana).
-solurile Romaniei sunt saracite in N,P,K - hmm.. . siutatia este pestrita nu de la un judet la altul ci de la o parcela la alta. Insa daca tot vorbim de fertilitate naturala, strict sub aspectul continutului de NPK, situatia in mare ar fi: N -SLAB, FOSFOR - EXTREM DE MIC, POTASIU - MEDIU SPRE MARE.

 sibisel44, on 06 septembrie 2015 - 15:56, said:

Pare a fi un produs la un 24/7 off license unde este mai scump, sau ceva still Infinity Foods (produse organice) unde pretul retail la produs organic este mai mare, in jur de £ 14-16 per kg.

La supermarket pretul retail este intre £ 10-11 per kg.

Dar pretul retail nu are nici o importanta, valoarea nucilor pe piata de cumparare conteaza.

Ca standard, un retailer mai mic (non supermarket) cumpara de la distribuitor la un pret intre 3.5 si 5 euro pe kg.
In general in jur de 4500 de euro pe tona de miez. Asta este venitul la care va puteti astepta daca vindeti direct fara intermediar. Nu este rau pentru un produs agricultural.

Edited by NuttyNutNuts, 25 September 2015 - 00:12.

☺sant patiserii in oradea care dau peste 6 euro pe kg mai ales primavara,pretul variaza de la an la an , de la luna la luna, cultiva tu nuci si dale cu 4,5 euro kg, eu imi permit sa nu le vand cu atat

 NuttyNutNuts, on 25 septembrie 2015 - 00:08, said:

Cunosc producatori in Moldova care vand nuca (de soi, din livada) in coaja la preturi de la 3 la 5 euro/ kg. Cat despre miez, la acest moment intermediarii cumpara acest miez la preturi de la 5 la 6,5 euro/ kg, dar ajunge de regula la 9-10 euro/kg cumparat de la producator. Acesti oameni adauga inca vreo 5 euro/ kg cand revand acest miez in cantitati mari la export.

eu am plantat ceva topinambur printre nuci,
nu stiu daca solul se  imbogateste in humus, dar cu siguranta creste fertilitatea
chiar si canditatea de umiditatea se pastreaza,

tulpinile de topinambur tocate sigur cresc fertilitatea solului datorită conţinutului ridicat de lignină. Tuberculii pot fi folositi si ei  in scop util.

Buna seara

am luat 2 nuci altoiti. cit de adinc ii bag in groapa, cit de mult posibil sau pina la punctul de altoire, sub el ,sau peste el?

am luat si un burghiu manual cu raza peste 15 cm, cam 20.

aveti cumva experiente cu motoburghie chinezesti?

ca ma tot bate la cap piticul de pe creier sa imi iau si eu, am vazut ca sint cu motorul deasupra, cu axul in acelasi plan cu axul burghiului, si cu motorul la 90 de grade in lateral, melc-roata melcata. care o fi mai bun? mai fiabil?

multumesc

Edited by bogdanb1, 30 September 2015 - 20:32.

 iosif73, on 30 septembrie 2015 - 20:08, said:

asa am facut anul acesta de doua ori am cosit acest topinambur
si acu din nou creste bine mersi
mi-a placut aceasta plant recomand la toti
totusi sub nuc nu se simte confortabil are o crestere slaba

 bogdanb1, on 30 septembrie 2015 - 20:22, said:

ca sa maninci nuci tre sa sapi cu lopata o groapa mare 0.5*0.5*0.5m
in care pui mranita cu cernoziom apoi balegar proaspat si fermentat

nu cu burghiu
mai ales pentru 2 pomi

Edited by amarand, 30 September 2015 - 20:29.

am o coana ninimotosapa la care ii dau o litra de benzina si o tin de coarne pe loc sa sape si mai am niste gainat de porumbel, vreo zece roabe. e bun? mai iau si eu ceva si gata 60 pe 60 zeciu-beciu...bun asa?
oricum o fi, multumesc pentru raspuns. ce o fi, o fi, ca Scufitra Rosie!

Mama ei de Scufita Rosie, da' n-o mancat-o lupu'? Ca poate i-au ramas lupului vreun pantofior in gat si de-aia vorbeste de nu-l intelelege nimeni...sau poate doar io nu-l inteleg? Hm, rogu-te, @bogdanb1, exprima-te intr-o limba romana pe care s-o inteleg si eu, ca-s mai de la tara si nu ma pricep la limbajul matale elevat!

Edited by claudia313, 30 September 2015 - 22:04.

 amarand, on 30 septembrie 2015 - 20:36, said:

Esti sigur ca ai cosit topinambur? Ce ti-a placut la el!!? La ce e bun?

Pentru că e de interes maxim, am să redau un caz, fără a spune nume de  persoane sau nume de firme care  fac "consultanţă" fără a avea drept în acest domeniu, care prestează " servicii de plantare de livezi de nuc" fără să aibă niciun fel de calificare in acest domeniu (obligatorie de altfel, din punct de vedere legal):

În judeţul Suceava, în preajma Rădăuţilor , la Horodnicul de sus  a fost înfiinţată o livadă de nuc  de 4 hectare de către un tânăr bine intenţionat. A făcut analizele de sol aşa cum am tot recomandat pe aici, la OSPA Cluj Napoca. Nu o dată, ci de două ori, ca să nu fie discuţii pe tema relevanţei analizelor. Ghinionul lui e că a dat peste un oportunist care vinde material săditor produs  în R. Moldova de către dl Kiktenco. Astfel că a ajuns să negocieze şi să contracteze înfiinţarea livezii de nuc  cu acesta. A plătit şi materialul săditor şi serviciul de plantare  la un tarif net de 120 de ron/bucată. A contractat 400 de bucăţi şi... a început nebunia:

Furnizorul i-a explicat că nu are nevoie de proiect tehnic de autorizare a înfiinţării livezii. Iar omul nu a făcut. Greşeală mare izborâtă din naivitate şi din încrederea că furnizorul este printre altele... director la OSPA Iaşi. Şi au trecut la treabă. Adică la plantat. Ce a ieşit? Păi hai să vă arăt:

Cică asta este o livadă de doi ani:  20150929_100553.jpg   271.24K   116 downloads ...dar unde sunt pomii?
Păi uite ce am găsit la intrare   în perimetru:  20150929_095350.jpg   738.71K   114 downloads  Şi cum mi s-a părut mult prea mic..am decis să îl scot din pământ ca să văd ce rădăcini are acea monstruoasă piticanie plantată.  Şi mirare maximă: unde sunt rădăcinile secundare de pe pivot?????  20150929_095415.jpg   413.23K   106 downloads  20150929_095429.jpg   386.93K   102 downloads  20150929_095435.jpg   581.9K   101 downloads  Păi nu vi se pare că au fost fasonate rădăcinile până nu a mai rămas nimic în afară de pivot?

Cu ocazia asta am fost informat că "pomii" au fost fasonaţi astfel încât să se potrivească unei gropi de  30 x 30 x30 cm, nu au fost mocirliţi şi nici nu au beneficiat de vreun fel de îngrăşământ sau vreo cană de apă la plantare. Si să ne mai mirâm că au fost pierderi de peste 75% la sută în anul unu de la plantare?

Despre ce boli , dăunători şi ce carenţe am găsit acolo ... chiar nu mai vreau să mai vorbesc. Cert e că i-am făcut proprietarului terenului ( că nu îi pot spune proprietar de livadă) un raport de constatare de vreo 14 pagini , pe care îl va folosi mâine la termenul de judecată cu firma  furnizoare de material săditor si furnizoare de servicii de plantare si consultanţă "completă" până la intrarea pe rod.
 20150929_095811.jpg   848.47K   86 downloads  20150929_095826.jpg   363.46K   81 downloads  20150929_095849.jpg   454.88K   80 downloads  20150929_095910.jpg   540.83K   79 downloads  20150929_095921.jpg   606.46K   82 downloads  20150929_095946.jpg   744.35K   75 downloads  20150929_095957.jpg   680.83K   69 downloads  20150929_100031.jpg   922.65K   65 downloads  20150929_100118.jpg   946.93K   62 downloads  20150929_100144.jpg   1.06MB   73 downloads

Am scris acest material doar dintr-un considerent foarte clar: dacă vă bate  mintea să vă faceţi o livadă de nuc, faceţi-vă curajul să îi cereţi celui  ce vă vinde materialul săditor copii după autorizaţia de comercializare de material săditor şi copii după documentele de studii care atestă faptul că cel ce vă dă "consultanţă" în acest domeniu  are pregătirea de bază care îi permite să facă avest gen de activitate şi că  are cunoştinţe certificate printr-o diplomă de absolvire de facultate de profil. Dacă acea persoană nu vă poate prezenta documentele de studii în original si în copie şi nici nu are disponibilitatea de a  vă transmite în scris fiecare din recomandările făcute, pentru care îşi asumă responsabilitatea aplicării lor... gândiţi-vă dacă vă puteţi permite să pierdeti timpul şi banii alocaţi acestui demers.

Cred că e mai mult decât necesar să cunoaşteţi aceste lucruri. Cine nu va respecta astea... măcar să fie conştient de ce îl va aştepta pe viitor.
eu unul nu pot sta pasiv si să asist cum tot felul de oportunişti cred că pot practica o meserie care presupune CALIFICARE şi RESPONSABILITATE, fără să aibă nici una şi nici  alta. Prestarea unei activităţi fără a avea calificare certificată este o chestiune PENALĂ  şi cine îşi asumă să practice această meserie fără calificare  îşi asumă şi consecinţele juridice.  Dacă cineva are impresia că asta e o joacă de copii, e strict treaba lui. Cine plăteşte pentru eşecuri şi pentru timpul pierdut? Vă puteţi permite  să aruncaţi cu banii pe fereastră????

Spor tuturor!


PS. Dacă nu am pus încă raportul de constatare aici e doar pt că aştept acceptul "beneficiarului" serviciilor respective. Cert e că omul e negru de supărare şi cu nişte sute de milioane aruncate pe geam până acum, dar pe care le va recupera de la acel "furnizor/prestator", care îşi va pierde şi libertatea la un mom dat. Că justiţia deja e sesizată. IAr ca să îi scot livada la lumină vor mai urma nişte ani de muncă serioasă.

Edited by iosif73, 01 October 2015 - 14:17.

Nu sunt foarte convins ca acest "tanar bine intentionat" a facut doua analize de sol, din moment ce s-a "zgarcit" in a face proiect (ce ii spunea tot ce are de facut, inclusiv dimensiunile gropilor), avizat de o statiune de cercetare la suprafata asta, si daca nu e proiect nu e nici autorizatie de plantare...si nici o alta lucrare "obligatorie", pre..si post plantare. din poze nu se vede (prea clar) nici o urma macar ale trecerii prin "stuf", doar niste nuci cepaţi, sau care au dat de sub punctul de altoire, morti de sete, si fara cea mai mica urma de tratament fitosanitar.
Spui contract pt. material saditor si plantare...atat....A semnat de receptie!??...Salutare...
Asa ca maine la judecata sa aiba bani la el...(..Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei...infiintarea plantatiilor cu suprafete mai mari de 0,5 ha de pomi fructiferi...de fiecare operator economic sau de familie ori extinderea peste aceasta limita a celor existente, fara autorizatie de plantare..)
..si daca in raport ai pus - unele din - pozele de mai sus...te si pupa dom' director

Edited by scaiba, 01 October 2015 - 17:04.
Am eliminat citarea inutila. Se vede si mai in spate ? I-nu-ti-la