Medicina..se merita sau nu?

Se merita ca, daca ai luat examenul Cambridge cu o nota destul de mare, si mai si niste atestate in informatica, sa dai la Medicina? Daca nu, ce alta meserie,iti poate pune in valoare cunostintele, te poate pune in valoare ca OM, nu ca masina de facut bani, insa sa poti trai totusi decent, pe picioarele tale, si sa poti munci in conditii cat de cat bune, in Romania?   Mentionez ca, in cazul in care voi urma Medicina, iese din discutie rezidentiatul/munca in strainatate.

Astept sfaturile voastre, experiente ale studentilor la medicina si, de ce nu, ale medicilor insisi.

Va multumesc anticipat!

Acestea au fost vorbele unui medic in varsta de 70 de ani, unul din cei mai respectati medici din Targu Jiu:

"Nu vei muri de foame" - dumnealui se referea la ramasul in Romania.
"20 de mii de euro" - VENITUL lunar unui medic in Germania, medic in adevaratul sens al cuvantului.
"Medicina in Germania este o afacere comerciala" - facea referinta la sistemul sanitar german.
" Va trebui sa inveti cum nu ai mai invatat vreodata" - sper sa nu te descurajeze aceasta mentiune.

Iti va fi extrem de greu sa pleci in afara daca asta intentionezi sa faci, crede-ma pe cuvant.
Daca alegi Timisoara poate ne vom cunoaste prin incinta facultatii.
Daca vrei alte informatii ma poti contacta pe PM.

Iti urez succes!

As dori sa fac facultatea de Medicina in Cluj... Dar totusi, se merita? Sase ani facultate, plus anii de rezidentiat, pentru ca nici locul de munca sa nu fie unul stabil?    Cu cunostintele mele in lb engleza si in informatica as putea foarte bine sa dau la Studii Europene, desi nimic nu se compara cu sentimentul pe care il ai atunci cand poti, intr-adevar, sa-ti ajuti semenii.  

Mi-ar place foarte mult sa urmez Medicina, insa nu vreau ca, mai tarziu, sa imi para rau...

Asa ca astept in continuare parerile voastre.  

Pot sa spun ca si eu am pornit cam tot asa - cu un CAE si cu un atestat de asistent programator (liceu de informatica). Facultatea mi-a placut, nu mi s-a parut dificila, cred ca m-a ajutat faptul ca am terminat un liceu cu profil real, deoarece e nevoie de gandire algoritmica. Inca nu stiu daca "s-a meritat", pentru ca nu mi-am inceput cariera de medic. Dar eu zic ca so far, so good   . Nu regret, chiar nu ma vad facand o alta meserie.

Mai nou exista Rezidentiat pe post, deci dupa rezi ai postul asigurat (chiar esti obligat sa ramai acolo) timp de cativa ani.

Sunt atatea moduri de ati ajuta semenii, ii poti ajuta chiar mergand sa faci curat prin parcuri in timpul liber.
Daca vrei medicina, engleza te mai ajuta cand vine vorba sa citesti literatura straina sau sa interactionezi cu straini in domeniu; atestatele de informatica in schimb ...
Daca ti-ar place sa fi medic, fa medicina, totul e sa iti placa ce vei face, apoi si satisfactiile vin ele.

Merită băgat un ochi aici.
Vă poate oferi o nouă viziune asupra misiunii medicului.

Editat de Mirovaia_Scorb, 20 octombrie 2008 - 02:29.

 king_of_disco206, on Oct 19 2008, 20:56, said:

Trebuie sa ai un suport clar, cineva sa fie dispus sa te intretina pana la 30 ani. Facultatea e lunga, nu iti ofera timpul liber sa lucrezi part-time, iar rezidentiatul incepe undeva la 1000 ron (imposibil sa iti achiti chiria si sa supravietuiesti in acelasi timp)
Nu iti fa griji, poti oricand sa te pui in valoare. Bibliografia la obiectele de studiu e aproape nelimitata. Cel putin la noi in Iasi fiecare obiect are 3 examinari: oral, scris si practic, ai unde sa faci impresie daca vrei.
Pe parcursul facultatii notiunea de ajutat semenii a devenit un soi de frica de greseli. greseala de a fi omis ceva, de a fi interpretat gresit, faptul ca din start pornesti pe un drum gresit (in privinta diagnosticului si tratamentului)
Dupa ce termini facultatea iti intre in sange frica de a nu-ti urma menirea, de a fi constrans sa faci ce nu-ti doresti sau nu iti place.

Locuri de munca sunt pentru toti, mai greu in spitalele mari de stat, dar in privat sunt "de toate pentru toti"

Ce nu-mi place: nu ajungi niciodata sa le stii chiar pe toate. Linistea aia cum ca ai facut un lucru bine si l-ai terminat nu este in medicina. E un fel de frustrare, cat de bun esti si tot nu poti sa spui ca ai raspunsul al toate intrebarile (nu ma refer la intrebarile de etica sau cele retorice de tipul: cum a aparut viata pe Terra, ci la intrebari clare, la obiect, de tipul:criterii de diagnostic in boala X sau interactiunea dintre medicamentul A si B )

Engleza o inveti oricum si de nevoie. Bazele de date medicale sunt 90% in engleza. Nu poti face o lucrare stiintifica, un referat sau mai mult, o lucrare de licenta avand ca surse doar cele in romana.

Succes mult, gandeste-te bine si pregateste-te de f**ai medicinist  

Editat de maltese, 20 octombrie 2008 - 08:54.

Ca fapt divers, desi nu-s eu in postura asta cunosc foarte bine pe cineva care este.
In liceu era olimpic la matematica, dar a decis sa aleaga medicina, tocmai din aceleasi motivatii ca ale tale.
Trebuie sa-ti spun ca acum, la 29 ani simte un oarecare regret, si isi doreste sa-si fi urmat talentul si nu spiritul.
N-am sa mai insir si lunga lista de motive, dar am sa-ti spun doar (asta prin prisma experientei mele personale) ca impresia ta asupra medicinii in romania e putin deformata. Nu e deloc un mediu altruist si inchinat omenirii. O sa ai multe dezamagiri si iti trebuie un spirit puternic pentru a le putea ignora si a culege totusi satisfactia vizata.

Quote

Sincer, nu imi imi doresc sa-mi vad parintii intretinandu-ma din pensia lor

Quote

Mi-ar place la nebunie sa fiu medic, insa pana acum am auzit doar pareri proaste despre aceasta meserie, care, insa, fac parte dintr-o realitate cu care mi-ar fi frica sa ma confrunt. Mi-e frica de eventualele dezamagiri, de esecurile (inevitabile) cu care nu stiu daca as putea sa traiesc, de faptul ca, daca as face medicina, nu stiu, practic, ce mi-as dori sa fac, pe ce ramura sa merg.
In plus, parintii imi tot zic ca aceasta meserie pur si simplu nu mi s-ar potrivi, ca nu as putea renunta la comoditatea cu care sunt obisnuit, ca sunt prea amuzant, prea "aerisit", ca nu m-ar vedea irosandu-mi tineretea invatand incontinuu.
Desi tot caut nod in papura acestei meserii, nu stiu ce altceva as putea face pentru tot restul vietii mele  

Editat de king_of_disco206, 25 octombrie 2008 - 15:48.

singura solutie e sa incerci marea cu degetul  Daca dai la medicina si faci 1 an sau 2 si termini cu bine ineamna ca asta vrei si daca nu, crede-ma ca pleci fugind Daca nu incerci o sa traiesti cu ideea ca ti-ar fi placut Daca ai timp incearc-o si diseac-o  

Contează ce îți place să faci. Îți plac biologia (anatomia și fiziologia umană) și chimia? Dacă da mergi la medicină. Dacă îți place mai mult matematica, fizica și informatica, mergi la poli. Dacă îți plac mai mult limbile străine, mergi acolo.
Cu diplomele pe care le ai, nu prea poți face nimic. Poate te ajută mai încolo, dar fără o diplomă de licență cam tot 0 valoarează.
Dacă vrei să dai admiterea la anu, și vrei să mergi la Cluj apucă-te de învățat pentru admitere dacă vrei să intri.

 m3th0dman, on Oct 26 2008, 13:12, said:

Nu cred ca e corect ce spui. Nu cred ca meseria de medic implica neaparat faptul ca trebuie sa-ti placa biologia, chimia, fizica. Normal ca pt a fi un medic bun trebuie sa le stapanesti ca altfel banuiesc ca nu intelegei diverse fenomene, dar nu cred ca trebuie sa-ti placa/sa fii pasionat de ele. Daca ai doar o atractie  pt materiile astea si nimic mai mult, mai bine te faci profesor/lucrezi in cercetare. Eu cred ca trebe sa-ti placa meseria in sine, adica ce vei avea de facut zi de zi, asta insemnand sa te atraga o anume ramura a ei, sa fii extrem de curios sa afli cat mai multe despre ramura aia, sa fii foarte dornic sa ajuti oamenii care sufera de diverse afectiuni din ramura aia etc. Dar ma rog, normal ca la noi nici pe de parte nu se pune asa problema, la noi la rezidentiat e ca si cu profilele la liceu: Dermatologia, ginecologia, cardiologia is un fel de informatica iar specialitati gen A.T.I, medicina muncii, hematologie etc is asa un fel de limbi/stiinte social/filologie   Penibil.

king_of_disco: pt a medicina, nu cred ca e suficient sa-ti placa "sa ajuti oamenii", tuturor ne place asta(desigur in afara de criminali/obsedati/bolnavi psihic) asta nu inseamna ca toti trebuie sa dam la medicina, cred ca e mai mult de atat; normal ca la 18 ani nu esti suficient de matur sa iei in calcul altceva decat ceva in genul postului lui methodman, sau al postului tau, dar eu zic ca nu e corect sa iei decizia pe astfel de criterii.

Editat de Ivanna, 26 octombrie 2008 - 13:49.

Quote

Imi dau seama, din spusele celorlalti, ce inseamna viata de student la medicina, de rezident si apoi, de medic. Imi dau seama ca este foarte mult de munca, ca acest lucru presupune foarte multe sacrificii, dar daca esti cu adevarat pasionat treci peste toate.    
Eu, insa, nu stiu cat de pasionat o sa mai fiu cand o sa dau de greu, cand o sa iau pana si ultimul ban din "vistieria" familiei pentru ca sa am ce manca, daca voi putea renunta la comoditatea de acasa, si asa mai departe. Totdeauna trebuie sa fie un "totusi", desi la mine sunt mai multe...

Quote

Cand incep un lucru, am obiceiul de a'l duce la bun sfarsit.

 sexy, on Oct 26 2008, 10:08, said:

Faptul ca termini primii 2 ani cu bine nu inseamna absolut nimic. Mai mult de jumate din ei termina 6 ani +vreo 5 de rezidentiat cu bine si se vede de la o  posta ca nu-s facuti pt meseria asta.

 Ivanna, on Oct 26 2008, 13:42, said:

Sunt foarte curios cum poți învăța atâta anatomie și mai ales fiziologie, dacă nu-ți place. Dacă ai o atracție pentru ele, nu poți spune că îți plac?