Etimologie pentru amatori

„la care s-o[?] pus” - #27
„la care s-o[?] scos ultima litera” - #27

Edited by CBV, 20 October 2008 - 19:59.

 CBV, on Oct 21 2008, 02:49, said:

V-a scăpat „s-o adăugat”.

E drept, formarea perfectului compus cu alte auxiliare la pers. a III-a nu face parte din limba literară, dar este răspîndită pe mai mult de jumătate din teritoriul României, de la Iași la Timișoara. Cîtă vreme nu există o regulă clară că toți forumiștii trebuie să folosească limba literară nu văd de ce ați atrage atenția asupra regionalismelor, altfel poate decît ca subiect de discuție.

„Cîtă vreme nu există o regulă clară” – (AdiJapan)

Regulile sunt clare, dar nici dvs. nu le respectați.

 CBV, on Oct 21 2008, 14:36, said:

Iertați-mă, sînt destul de nou aici. Îmi puteți indica unde scrie că pe acest forum trebuie să folosim exclusiv limba literară? De asemenea, mai există și alte reguli pe care ar trebui să le cunosc la Softpedia? Mulțumesc.

Cît despre felul cum scriu eu am convingerea că respect destul de bine norma limbii literare, inlcusiv scrierea cu î din i, pe care am învățat-o de la marii lingviști care au abordat problema. Presupun că la asta făceați aluzie.

„Cît despre felul cum scriu eu am convingerea că respect destul de bine norma limbii literare, inlcusiv scrierea cu î din i, pe care am învățat-o de la marii lingviști care au abordat problema.” – (AdiJapan)

Convingerea trebui să rezulte din Gramatica limbii române, Editura Academiei, 2005 și din DOOM2. Regula spune că nu se trece pe culoarea roșie a semaforului. Dacă dvs. „credeți” că nu este corect, riscați să fiți accidentat mortal. Vă propun să respectați normele și să pledați, cât doriți, pentru revenirea la „sunt” și la „î” peste tot. Poate că veți ajunge să-i lămuriți pe academicieni, în majoritatea lor. Dar, până atunci, asta-i situația. În rest este remarcabilă preocuparea dvs. pentru limba română. Vă felicit!

Edited by CBV, 21 October 2008 - 11:03.

 CBV, on Oct 21 2008, 18:01, said:

Dumneavoastră nu ați citit cele două lucrări despre care vorbiți, dar le aduceți mereu ca argument. V-am mai explicat o dată poziția acestor lucrări în privința scrierii cu â și sunt: aici.

Analogia cu legea circulației este, iertați-mă, aberantă. Probabil știți deja în ce constau problemele acestei analogii, pentru s-au tot făcut comparații cu circulația pe stînga și pe dreapta, așa că nu mă mai obosesc.

Dar dacă tot susțineți că limba trebuie standardizată la sînge, de ce nu faceți analogii cu alte procese de standardizare? De exemplu alegerea unităților de măsură, a simbolurilor chimice, a clasificărilor biologice etc. etc. Toate acestea sînt convenții, la fel ca și grafia, deci ni s-ar putea părea că oricare convenție e la fel de bună ca oricare alta. Să vă ajut eu cu analogia: standardizarea unităților de măsură folosite în fizică a fost făcută de către fizicieni, cea a simbolurilor chimice de către chimiști, cea a clasificărilor biologice de către biologi. Dar cine a făcut standardizarea limbii române? Cumva lingviștii? Nici vorbă, lingviștii au cerut cu insistență păstrarea grafiei așa cum era. Ei știau că este în spiritul limbii. Schimbarea a fost făcută de profesioniști ai altor domenii.

Acum e mai clar de ce consider că a fost o greșeală decizia din 1993 a Academiei? De aceea scriu eu cu î și sînt, cîtă vreme nu suferă nimeni din cauza asta.

Dacă totuși aveți informații despre poziții ale lingviștilor în favoarea grafiei cu â și sunt vă rog să-mi dați și mie coordonatele publicațiilor respective. Am tot căutat și n-am găsit nimic.

„Dumneavoastră nu ați citit cele două lucrări despre care vorbiți, dar le aduceți mereu ca argument.” – (AdiJapan)

Începeți cu o afirmație ciudată. De unde știți?

„Dacă totuși aveți informații despre poziții ale lingviștilor în favoarea grafiei cu â și sunt vă rog să-mi dați și mie coordonatele publicațiilor respective.” – (AdiJapan)

Cele două cărți sunt scrise de către lingviști. Ce alte argumente să mai aduc? Sunt convins că nu știți nimic despre modul în care s-a ajuns la acel vot în Academia Română. Totul s-a elaborat la nivelul institutelor de lingvistică din țară și abia în final s-a votat în plen. Ar fi bine să vă interesați mai în amănunt, înainte de a scrie asemenea lucruri.

Deschideți:

http://www.academiaromana.ro/

și în dreapta, jos, găsiți mai mult, printre care și:

http://www.academiar..._norme_orto.htm

Edited by CBV, 21 October 2008 - 12:45.

Probabil n-ați înțeles bine. Ceream argumente emise de lingviști în favoarea grafiei cu â și sunt. Pagina pe care mi-ați indicat-o de pe situl Academiei nu conține decît textul deciziei, nu și argumentația sau măcar procesul decizional.

Iertați-mă dacă am făcut o afirmație hazardată, dar mi-ați dat realmente impresia că nu ați citit noua Gramatică și DOOM-ul — vorbesc desigur de părțile care discută grafia, nu zic să le citiți din scoarță în scoarță. Dacă totuși le-ați citit, spuneți-mi vă rog, ce scrie despre subiectul grafiei?

Bineînțeles că lingviștii de azi nu vor să-și taie craca de sub picioare și de aceea înghit în sec și nu mai comentează. Exemplu concret: Mioara Avram merita cu vîrf și îndesat să fie numită membru al Academiei, dar n-a fost primită tocmai pentru că susținea grafia anterioară (iar afirmația aceasta o face Rodica Zafiu, referent științific al noului DOOM). Cine ar accepta să-și riște cariera doar pentru o chestiune de convenție?

Știți care este culmea ironiei? Academia a decis întoarcerea la regulile lui Sextil Pușcariu. Dar același Sextil Pușcariu a afirmat explicit: „Țelul ortografiei noastre e a avea pentru fiecare sunet simplu al graiului nostru un singur semn grafic și fiecărei litere scrise să-i corespundă în grai un singur sunet.” După ce în sfîrșit limba română se apropiase de țelul ei declarat de un mare lingvist, Academia a reușit performanța de a face un pas înapoi și de a pune pe umerii lui Sextil Pușcariu o vină care nu-i aparținea.

Despre felul cum s-a luat decizia din 1993 George Pruteanu spunea că toate institutele de lingvistică din țară au fost împotriva schimbării grafiei. Mințea?

„George Pruteanu spunea” – (AdiJapan)

Cine este George Pruteanu? Domnule, dumneavoastră sunteți lingvist, sau amator? Poate că aveți și alte lucruri de făcut în loc să instigați tinerii la a nu respecta regulile ortografiei. Vă repet: a vă spune opinia nu este nicio problemă, dar respectați școala românească. Altfel, n-au nicio noimă intervențiile dvs. În ce calitate vreți să băgați gărgăuni în cap tinerilor? Și așa este destulă zăpăceală în România ca să mai suporte și alta.

 CBV, on Oct 21 2008, 21:25, said:

A fost, domnule.

Treaba asta cu gărgăunii e chiar drăguță. Adică tinerii nu trebuie să știe cum s-au petrecut lucrurile? Adică dacă vedem că s-a luat o decizie proastă trebuie musai să ne facem că e bună?

Dacă era după logica dumneavoastră trebuia de exemplu ca și azi moldovenii de dincolo de Prut să scrie românește tot cu chirilice, că de, regula se respectă, nu se discută. Trebuia ca și azi România să fie ce-a fost înainte de 1989, fiindcă unde-i lege nu-i tocmeală. Trebuia ca și azi să credem că omul a fost creat de Dumnezeu, că Pămîntul e fix și plat, și așa mai departe. Sînt oameni care și-au dat viața pentru a pune lucrurile în ordine. Eu nu mă compar cu ei; nu fac decît să scriu așa cum cred că e corect. Și nu, nu mă cred lingvist, nici măcar amator.

Să respect școala românească? Dar asta fac! Ascult ce spun mințile cele mai luminate ale școlii românești de lingvistică. N-am găsit picior de lingvist care să susțină că grafia cu â și sunt ar fi mai bună. Dumneavoastră ați găsit?

Observ însă că, așa cum m-am așteptat, nu vă pot avea ca interlocutor. N-ați răspuns la nici una din întrebările-cheie pe care vi le-am pus. N-ați adus nici fir de argument. În schimb mă acuzați că intervențiile mele n-au nici o noimă...

Să vă ajut eu. Există două argumente pentru grafia cu â și sunt:

1. Mulți români au impresia că grafia cu â și sunt, prin aspectul ei, îi reprezintă mai bine, că li se potrivește mai bine. Așa cum în trecut Școala Ardeleană a preferat să scrie cu alfabetul latin și cu o grafie etimologizantă, pentru că avea ceva de demonstrat, așa și azi o parte dintre români cred că demonstrează ceva cu noua grafie. Impresia este falsă, dar există.

2. După schimbarea din 1993 o reîntoarcere la grafia cu î și sînt ne-ar crea într-adevăr în ochii străinilor o imagine de neseriozitate. Acesta este argumentul cel mai puternic pentru păstrarea, cel puțin o perioadă, a status quo-ului. După mine este un argument insuficient: greșelile trebuie reparate cît mai curînd. De altfel și la case mai mari s-au propus ajustări ortografice, s-au aplicat o perioadă și apoi s-a renunțat la ele. N-am fi noi primii care am avea parte de un experiment eșuat. Și apoi ortografia contează în primul rînd pentru noi înșine, nu pentru „imagine”.

Și cu asta mi-am dat eu singur argumentele „adversarului”. Dacă totuși sînteți gata de o discuție rațională vă aștept.

am observat ca din ce in ce mai multe gazete,cărți tipărite șamd din România folosesc grafia cu î . Sînt în favoarea acestui fapt,întrucît exceptîng argumentele politice,nu găsesc niciun argument care să stea în favoarea noii grafii

„Adică tinerii nu trebuie să știe cum s-au petrecut lucrurile?” – (AdiJapan)

Îmi pare rău că o spun, dar dvs. sunteți primul care nu știe cum s-au petrecut lucrurile. Aveți doar impresia că știți. Nu doresc să mai continui discuția. Chestiunea este că nu respectați regulile în vigoare și nici nu se zărește vreo geană de speranță s-o faceți.

Interesant subiectul. Zilele trecute ma intrebam care a fost suportul stiintific in baza caruia s-a fracut trecerea la â si sunt.
Ma intereseaza si beneficiile aduse de noua scriere.

Părerea mea de amator este că nu este nici un beneficiu doar au stricat un lucru bun, așa își cîștigă unii salariile. Nu-mi amintesc de nici o dezbatere între specialiști în care să se studieze argumentele pro și contra.

http://forum.softped...t...=9273&st=54  postul #64, aici am citit cel mai bine argumentat articol.

 CBV, on Oct 22 2008, 01:50, said:

Așa este, nu cunosc detalii. Îmi puteți indica unde m-aș putea documenta asupra modului în care s-a luat decizia? Vă întreb cît se poate de sincer, pentru că am căutat și n-am găsit decît informații disparate: că toate institutele lingvistice din țară au fost împotrivă, că din Academie nici unul din cei doi lingviști n-a votat pentru schimbare (Ion Coteanu s-a abținut, Emanuel Vasiliu a votat împotrivă) etc.

 AdiJapan, on Oct 21 2008, 09:47, said:

Hai sa nu exageram. Nu contest faptul ca esti un pasionat al gramaticii limbii romane.

Insa, o regula simpla, nescrisa si a bunului simt face ca olteanul, ardeleanul, moldoveanul sau banateanul cat de cat educat... sa vorbeasca limba literara atunci cand ies in lume.

Cum forumul acesta este un spatiu public tind sa cred ca cei mai ating din cand in cand o tastatura au cat de cat si o minima educatie, nu?

Ce-ar fi ca la un jurnal prezentatoarea sa-ti turuiasca pe dulcele grai "moldovinesc" toate stirile? Nici macar la TV Chisinau nu se mai practica asta

Edited by RMC Info, 22 October 2008 - 13:01.

 RMC Info, on Oct 22 2008, 19:59, said:

Nu putem cere tuturor românilor să vorbească exact la fel. Nici măcar atunci cînd ies „în lume”. Sigur că aceia mai simțitori, cînd țin vreo cuvîntare sau cînd dau vreun interviu, se vor strădui să vorbească pe cît se poate mai „ca la televizor”, dar cu rare excepții nu vor reuși să-și ascundă total accentul. Și nu văd în asta nici o problemă. Sînt și ei la fel de români ca aceia care au avut norocul să învețe de mici graiul muntenesc, cel mai apropiat de limba literară.

Eu am stat de vorbă cu oameni de prin toată țara, fie cînd au venit ei în Muntenia, fie cînd m-am dus eu la ei. Niciodată n-am îndrăznit să corectez un botoșenean sau un brașovean sau un arădean cînd i-am auzit spunînd „o venit” în loc de „a venit”. Ar fi dimpotrivă o lipsă de bun simț să fac așa ceva. Și apoi este una din frumusețile limbii noastre, ți-e mai mare dragul să-i asculți.

Cît privește posturile de televiziune din Chișinău, nu cunosc situația de la postul național, dar am văzut mai multe emisiuni de știri de pe NIT, un post privat. Felul cum se chinuie s-o dea pe pronunția standard este uneori de-a dreptul grețos. Aș prefera să vorbească așa cum le vine lor mai firesc. Oricum, în aceleași știri au și reportaje și interviuri cu oamenii de pe stradă, politicieni etc., care și așa vorbesc în dulcele lor grai (sau în rusește...). Am avut ocazia să văd un jurnal la care echipa tehnică a făcut o gafă de proporții. În loc să dea nu știu ce înregistrare au transmis semnalul din platou. Timp de cîteva minute prezentatoarea (Viorica Filip) n-a știut că e în direct și vorbea cu ceilalți din echipă, cu un puternic accent moldovenesc, de parcă ar fi fost altă persoană. Unde mai pui că era supărată și vorbea tocmai frumos.

Acum ce să prefer? O limbă standardizată cu forța? Sau o limbă cu toată varietatea și naturalețea ei?

Domnule AdiJapan, dvs. Sunteți turc? Faceți confuzii teribile. Una este limba vorbită și alta limba literară. În plus aici scriem, nu vorbim. Trebuie să scriem cât mai corect și, pentru asta, există un ghid de scriere corectă. Folosiți, în scris, toate literele, așezate acolo unde trebuie și cum trebuie. Sau vă este frică să nu faceți greșeli? A ignora Hotărârea Academiei Române, din 1993, dovedește dispreț. Sunteți în măsură să disprețuiți Academia Română? Insistența dvs. este de prost gust. Se vede că vă plictisiți.