Etimologie pentru amatori

negresit

Citind postarea #235 a lui Adi Japan mi-am adus aminte de ce nu am mai scris pe aici.Individul merită să ii facă cineva tot aşa.

 dextercioby, on 07 aprilie 2017 - 13:19, said:

Este o etimologie foarte prost făcută de Cihac. Întreaga etimologie făcută de el e greşită. Noi spunem ciornă la o lucrare care nu e gata. Nu are legătură cu vreo culoare ci cu forma lucrării, dacă e finisată sau nu.  Slavii spun ciorna pt culoarea neagră. Ei nu săpun ciorna pt o lucrae scrisă dar nefinisată. E foarte clar că romînii au făcut un cuvînt în propria limbă folosind o rădăcină cu care au făcut numeroase alte cuvinte. Rădăcina CIOR.
CIORAP (dat greşit din turcă), ciortan (dat tot din turcă), cioarec cu variantă ciorec (pantalon popular din lînă aspră)
Unele cuvinte seamănă cu alte cuvinte din alte limbi cu totul întîmplător, pt că sunetele pe acre oamenii le folosesc sînt relativ puţine, vreo 80, în unele limbi mult mai puţine, iar cu aceste sunete trebuie  făcute milioane de cuvinte.E normal ca unele să semene chiar dacă etimologic nu au puncte comune.

Reproduc o parte dintr-un articol pe care îl puteţi citi în întregime aici: http://www.cunoastel...e-imbrobodeste/

Culmea minciunii și a tupeului în DEX: “neamul” românesc ar fi împrumutat de la maghiari!!! Află cu ce alte bazaconii ne îmbrobodește:

Etimologia cuvântului neam  este altă gafă măreaţă a lingvisticii româneşti. Un cercetător serios nu poate admite ca un cuvânt aşa de important să provină de la nem ,,sex, gen” din limba maghiară. Sau din vechea slavă nemŭ ,,mut”, al cărui sens nu-i deloc mai breaz.
Neam defineşte o comunitate de oameni legați prin pământ, limbă, credinţă, tradiții. Și este  o chestiune de logică și de bun simț să admiți că el s-a născut odată cu strămoșii noștri cei mai vechi. Mihai Vinereanu îl asociază cu radicalul proto-indo-european nem-. Cercetătorul arată evoluția lui în diferite limbi cu precădere în cea greacă, din neolitic, când avea sensul de a ,,locui” la perioada bronzului, când a dobândit sensul de ,,a conduce, a domina”, menționând că ,,o evoluție similară a avut acest radical și în traco-dacă”[1].
Metoda comparativ istorică folosită de cercetătorul Mihai Vinereanu ne deschide mintea, ne lărgește orizontul, plasează limba noastră în contextul general al marii familii de limbi indo-europene, arată rădăcinile comune pe care limba traco-dacă și urmașa ei, româna, le împărtășesc cu aceste limbi.În timp ce metoda răsfoirii dicționarelor ne duce în fundătura dogmei romanizării, plină de neadevăruri și bizarerii. S-ar părea că un dicționar și o etimologie sunt ia acolo niște lucruri, care îi privește doar pe șoarecii de bibliotecă. Vă înșelați. În mâna răuvoitorilor, și etimologiile devin arme de furat istoria unui popor. DEX-ul și dicționarele ce i-au precedat, unele traduse în limbi de circulație universală, au făcut un mare deserviciu limbii și poporului nostru.

 RMC Info, on 15 octombrie 2008 - 22:38, said:

E corect ce spui tu. Sint și studii de fonetică, iar ele confirmă. Cauza insă ai stabilit-o total eronat.   Vlahii de la sud de dunăre au păstrat acel accent, adică nu slavii au venit cu el și noi l-am luat de la ei.In nord nu sint slavi care să vorbească cu acel accent, deci e fals că slavii au venit cu el.
Accentul (intonația) e ceva deosebit de stabil și se păstrează chiar dacă o populație trece la altă limbă. Ea va pronunța ca in limba veche.
Nu accentul nostru e bulgăresc slav ci bulgarii au accent românesc (valah).
De observat că acest accent e total diferit de cel din Ardeal, ceea ce inseamnă că:
- și in trecut a fost așa, adică acum 1000 sau 2000 de ani.
-populația valahă de la Dunărea de jos vorbea lafel pe ambele maluri, adică Dunărea nu a fost o stavilă, dar munții Carpați au fost.