Artemis 1:lansare in direct/azi

Numerele dumitale sunt foarte departe de realitate.
Rara esecurilor e in jur de 6%, dar trebuie sa consideram si aceasta cifra in cntextul in care exista esec partial, total, pentru sateliti mici, pentru misiuni complexe sau cu echipaj.

Rachetele moderne au procent de succes apropiat de 100%, deja un 5% rata de esec este un numar slab.
Chiar vechile rachete Saturn din programul Apollo, Ib si V au avut ZERO escecuri in 17 zboruri
Per total cifra esecurilor este in jur de 8% per total, in ultmii 20 de ani cca 6%

Pentru zboruri cu echipaj: total 1.64%, ultimii 20 de ani 0.79%

Ex, Delta 2 si Falcon 9 au avut peste 100 de lansari consecutive reusite.
Delta 2 reliability 98.7, Soiuz 97 % , etc.

Edited by Rosebud09, 07 September 2022 - 02:24.

KiloW, on 06 septembrie 2022 - 22:47, said:

De regula un gaz lichefiat ocupa de 1000 de ori mai putin spatiu.
Daca nu-l potii tinelichefiat ci doar comprimat, practic la o presiune de 10 bari, ai o densitate energetica de doar 1% fata de cel lichid. In rezervoare mai mari, fara o forma cilindrica, e greu de tinut si aia 10 bari in regim de siguranta.

Nu m-am uitat pe cifrele hidrogenului, am luat cifra de 1000 ca referinta.

măi, cum naiba FIX la ultimele teste a apărut problema?
(și așa s-a-ntâmplat mai de fiecare dată..., că aparatele au trebuit duse la loc... )

@maccip
Chiar sunt curios cum e hidrogenul din nexo, lichefiat sau comprimat. As zice că-i comprimat (6kg in peste 150 litri volum).
10 bari e puțin. Metanul de exemplu se comprima la vreo 200-250 bari. No clue pentru hidrogen.

Quote

Eu sunt sigur ca tu n-ai inteles unele aspecte.
Unii nu prind ironia nici daca le pui /s.

Las expertii de softpedia sa explice pe-aici cum e cu adevarat cu esecul ala, poate nu ar strica sa le explice si celor de la nasa, ca evident nu se pricep.
Eventual le trimitem niste specialisti de la arca ca (sic) sa-i ajute.

KiloW, on 07 septembrie 2022 - 08:31, said:

Habar n-am, dar depinde si de cum arata butelie ala. Ca daca are o tona, n-ai facut nimic.
Oricum cred ca e complicat tehnologic. Si sa ai asemenea butelie si s-o umpli.

Rosebud09, on 07 septembrie 2022 - 02:19, said:

Eu am scris așa:

lupini, on 07 septembrie 2022 - 01:29, said:

Adică tot ce a fost funcțional în spațiul cosmic, în ultimii 64 de ani, reprezintă circa 30 % dintre lansări. Unul dintre cele mai tragi-comice exemple este cel din 1998, când misiunea Mars Climate Orbiter, ce avea scop cercetarea climei și atmosferei planetei Marte, s-a prăbușit pe "Plantea Roșie" din cauză că...softul în momentul asamblării a fost făcut în Unități de Măsură Imperiale Engleze, iar când s-a apropiat de Marte, stației i-au fost trimise instrucțiuni în sistemul metric !

Deci, ditamai NASA poate avea uneori și astfel de erori și eșecuri de...râsu' lumii. Însă trag învățăminte și merg mai departe. Așa va fi și cu Artemis 1.

Edited by lupini, 07 September 2022 - 17:24.

gushpi, on 07 septembrie 2022 - 08:27, said:

Problemele apar pe tot parcursul procesului de construire. Că acum știm despre astea, e pentru că acum se așteaptă darea în funcționare și deci încercările sunt și mediatizate. Nu e prima dată: de pildă un caz al lansării navetei Columbia din 1995, a fost amânat de...6 ori. S-a lansat din a șaptea încercare. În 2008, naveta Discovery a fost amânată de patru ori, din cauza scurgerilor de hidrogen, cum a fost cazul acum. La fel a fost în 2009 cu naveta Endeavour.

Trebuie să ne uităm în trecut, pentru a vedea că ce e acum, nu e diferit.

lupini, on 07 septembrie 2022 - 17:48, said:

…si ca ar fi fost cazul sa invete cum sa faca treaba sa iasa din prima, dupa sute de incarcari facute in trecut.
Adica se impiedica nu de cine stie ce obstacol mare, vreo noutate compexa nemaivazuta, ci de o gura de alimentare, mai putin complicata decat cele de la navete.  Asta e problema si e trist ca se intampla inca.

De fapt lucrurile nu sunt chiar asa grave, doar rabdarea oamemilor a ajuns la capat. Toti inginerii stiu ca lucrul cu hidrogen lichid e foarte dificil, ca “scrie pe el” ca va curge pe langa odata si odata. Chestia este sa nu ajunga la concentratia in aer la care amestecul sa devina inflamabil. Exista si in cazul de fata varianta continuarii incarcarii, cu conditia sa puna la maxim ventilatia urmand ca lansarea sa fie decisa in ultimul moment dar insemna un risc urias, nu mai mic decat in cazul Challenger.

Nexo are butelii cu hidrogen comprimat la cca 700 atmosfere. Sunt construite din fibre de carbon si amplasate in spate.

e clar: nu suntem pregătiți - nici pe departe - să colonizăm ceva extraterestru!
să ne bucurăm că putem pune pe orbită un telescop (sau două ) care să ne arate, primordial, foarte multe lucruri care ajută la-nțelegerea formării universului (de parcă asta interesează civilizația umană în acest moment) - dar absolut nimic despre propriul sistem solar, unde vrem să emigrăm destul de curând (2...3 secole )
recunosc că nu-s un idealist, nu cred în cercetarea pură și liberă
cred cu tărie că absolut tot ce se descoperă, întâi trece prin utilizare militară, mai apoi ajungând și-n civilie...

gushpi, on 08 septembrie 2022 - 09:02, said:

Nimic biologic nu e pregătit pentru spaţiul din afara mediului terestru. Tot ce e biologic a adaptat exclusiv gravitaţiei, climei, compoziţiei chimice a mediului, hidrologiei, geomorfologiei şi biosferei Pământului. Homo sapiens nu are cum să plece de pe această planetă a noastră deoarece e ca un peşte: scos din apă, moare.

Doar fiinţele non-biologice o pot face. Şi o vor face.

Edited by lupini, 08 September 2022 - 10:28.

deh, întâi să zburăm, apoi mai vedem cum e cu biologia asta...

Este ceea ce vrea misiunea asta, cu capsula Orion echipata complet cu protectia impotriva radiatiilor.

Desigur ca pentru asta se putea si cu ceva mult mai mic, cat un butoi invartit saptamani de-a randul in jurul Lunii si mai departe, intesat de echipamente si scuturi specifice. Oricum, chiar la scara 1:1, cu cei doi "astronauti" la bord ca acum Orion nu e nici pe departe vehiculul care va trimite oameni pe Marte si inapoi. Din acest punct de vedere misiunea este prea putin relevanta pentru acel scop in raport cu cheltuiala, dar pentru misiune circumlunara de durata scura e Ok.
Ca si toata racheta, deja Orion e si ea depasita tehnologic, tocmai din cauza intarzierii. Stiinta si tehnica se dezvolta, nu sta dupa pomanagii.

Am urmarit ieri teleconferinta post-lansare (vorba vine) cu ziaristii si reprezentantii principalelor agentii de stiri. Vreo ora jumate de intrebari si raspunsuri, timp in care responsabilii NASA cu lansarea au fost prajiti la foc mare cu fel de fel de intrebari, unele foarte la obiect.

Aveam impresia, de fapt certitudinea ca asist la o intalnire standard cu sefi si politicieni care incearca sa deraga busuiocul pe limba asta noua a corectitudinii politice, totul fiind pozitiv si felicitandu-se intre, pretuind munca "echipei" (team work e o obessie in Nord America). Arta de a raspunde in fraze lungi fara sa existe o explicatie clara. Parea ca nici unul dintre ei nu stia exact ce s-a intamplat si ce trebuie facut, doar variante si posibilitati. Pasau microfonul de la unul la altul, fara sa-si ia raspunderea unui raspuns clar.

Pe scurt. -
- Racheta ramane pe rampa pana cand autoritatea insarcinata cu siguranta ariei de lansare accepta o noua extindere a valabilitatii bateriilor sistemului de autodistrugere. Aia a fost de 20 zile, au exins-o la 25 pentru incercarea 2-a. Acum cei de la NASA nu vor sa spuna cat au cerut sa fie exinsa, chipurile lasa pe respectivii. Nu au idee cate testari trebuie facute si unde.
- Ferestre de lansare 23 si 27  septembrie daca testul mare din 17 reuseste si se obtine amanarea pomenita mai sus
- Test complet pe 17 septembrie, umplut tot full, inclusiv treapta a doua, dar fara numaratoare inversa simulata, ci-ca nu e nevoie (desi testele specifice au fost oprite si la Stennis si pe rampa cu putin inainte de final, din cauza de scurgeri.)
- Garnitura urma a fi desfacuta complet cam intr-o ora dupa conferinta, ci-ca ar fi fost o zgarietura undeva. La cele patru incarcari/descarcari anterioare nu a curs mai nimic, acum pac zgarieturi.
Impresia mea este ca a fost eroare manuala, suprapresiunea de trei ori nominal a stricat ceva. Ei spera sa automatizeze procesul, dar pana una alta vor instrui mai bine oamenii!
- Habar nu au cata resursa de timp mai au boosterele asamblate (n-aveau hartile la ei ci-ca,  lipsa de profesionalism remarcata discret de un ziarist) dar probabil se sta rau la capitolul asta de aia nu spun.

Felicitari intre ei pentru succesul de a nu lansa - pe bune si sperante 100% ptr viitor.

Edited by Rosebud09, 09 September 2022 - 18:10.

văd că eviți să scrii și celelalte info, zemoase:
-racheta este construită din bucăți recuperate - aproape nimic nu-i nou
-se complac să utilizeze motor pe h2 și o2, de tehnologie veche, în acest timp spacex și ăilalți tot duc astronauți pe iss sau lansează sateliți după sateliți cu motoare pe metan...

Tare mi-e că o să fie toată treaba asta cu motorul pe H2 un eșec monumental. Bucurie mare pe Musk și restul, rămân doar ei pe felie.

Quote

Densitatea de energie la metan: 50–55.5 MJ/kg.
Densitatea de energie la hidrogen: ~120 MJ/kg.

Quote

Te intereseaza niste lucruri la un motor racheta:
- densitatea de energie, mentionata mai sus
- vrei sa 'arunci' masa cat mai mare cu viteza cat mai mare, pentru asta te uiti la cateva aspecte, cum ar fi temperatura de ardere si greutatea moleculelor rezultate (combinatia asta e legata de viteza de ejectare, vrei masa moleculara cat mai mica la o temperatura data ca sa obtii viteza mare)

Limite:
Impulsul specific la hidrogen: 532.5 s
Impulsul specific la metan: 458.7 s

Info de aici: https://thephysicsof...pper-limits.pdf

Hidrogenul e ideal cu un motor nuclear, la temperaturi comparabile cu motoarele cu ardere se poate cam dubla impulsul specific. Nu suna mult 'dublu', dar e enorm. Din acelasi motiv avantaje aparent minuscule la motoarele cu ardere sunt de fapt mai mari decat par.

dacă tehnologia necesară h2-ului costă de fo' 10x mai mult, atunci avantajele nu mai sunt avantaje
în plus, dacă pericolul intră-n ecuație și mărește exponențial diferența, atunci se justifică cheltuiala „particularului” spaceX.

în toatăpovestea asta, rău este că „guvernamentalul” nasa a încropit racheta din bucățele recuperate de la diferite altele...
și a mai și pierdut 10 ani pt asta, timp în care s-a depreciat tehnologic tot efortul...

ceea ce se și vede practic