Artemis 1:lansare in direct/azi

Pot sa-ti spun cum sunt de obicei aceste garnituri si cum erau la STS pentru conectarea ET la turn si la orbiter (acolo era deci inca un racord in plus si au scos-o la capat, e drept ca nu fara cateva amanari, dar e vorba de peste 130 de lansari).

Garnitura nu difera principial de o garnitura obisnuita in V, sau U unde forta de apasare pe suprafetele de contact este data partial de presiunea care actioneaza in interiorul acelui "V'" si care este presiunea din tank sau presiunea (locala) la care se face alimentarea. Pentru ca presiunea e mica se folosese aditional un mic arc de jur imprejur in interior, arc spiral sau lamelar.

Garnitura este fie una completa dintr-un material plastic din gama politetrafluoretilene - asemanator cu Teflon (marca comerciala) fie ca in cazul de fata garnitura metalica dintr-un metal care-si pastreaza ceva elasticitate si la acea temperatura scazuta (aliaje de nickel, indium).
Peste acest material, pe suprafetele de etansat ale garniturii s-a aplicat un strat fin de material plastic din cele mentionate mai sus au alt metal, mult mai moale, poate fi si aur, nu conteaza mult pretul acolo.

Trebuie spus de la inceput ca e vorba de garnituri instalate pe conexiuni mobile, care trebuie rapid desfacute, nu sunt imbinari fixe cu garnituri, adica strangi niste suruburi bine si gata.
Am lucrat cu multe garnituri din acestea, mari si mici, chiar cryo dar niciodata pentru hidrogen lichid.

Apoi, nu e o singura garnitura, dupa ea, spre exterior este inca una, mai simpla, asemanatoare cu inelele O obisnuite, tot din material plastic moale (la acea temperatura) dar usor compresata mecanic, pentru ca nu e destula presiune acolo ca sa functioneze ca un inlel O clasic, mai ales tinand cont ca elesticitatea este mult redusa de temperatura.

Intre aceste garnituri este un canal circular unde se instaleaza apoi o mica teava spre un senzor care indica cata scurgere este dupa garnitura principala. Preferabil sa nu fie scurgeri, dar retineti ca nu exista etansare care sa nu "curga" putin. Totul este cati centimetri cubi curg, pe ora, pe zi sau pe an.
Unele instalatii complexe folosesc acel canal circular pentru introducerea gaz cu usoara presiune pentru a imbunatati performanta garniturilor, mai ales cea mica exterioara (care e ca o rezerva de fapt) dar sunt complicatii si nu cred ca s-a folosit pentru LH aici.

Chestia este ca la demontarea garniturii pricipale la conexiunea principala de 8 inci, pe data de 8 septembrie ci-ca s-a gasit o mica zgarietura  radiala pe ea, cca 0.3 mm adancime si din cauza aia...
Aceea e o zgarietura foarte mare, se vede "din avion" - pastrand proportia relativ la rigurozitatea necesara acolo, si nu putea apare decat in momentul instalarii in locasul ei si neatentiei verificarii. Normal ca nu s-a insistat  (public) pe cauza aparitiei zgarieturii.

Sunt lucruri complicate in practica, pentru etansare garnitura e doar un element, conteaza calitatea suprafetelor, orientarea, paralelismul, planeitatea, duritatea lor chiar, forta de apasare a garniturii pe suprafetele de etansat. La asa temperaturi scazute materialele se comporta destul de diferit fata de ce vedem noi in mod obisnuit, unde mai pui ca hidrogenul scapa usor si e gata sa se combine cu prima molecula de oxigen. Totul e plin de gheata imprejur, aerul marin din jurul rampei contine sare deci clor care ataca serios otelul zis inox.

Edited by Rosebud09, 26 September 2022 - 01:07.

Ai lucrat in industria aerospatiala, sau doar pasiune?

Mai mult o pasiune dar strans legata de profesiune, am avut ocazia sa lucrez cate ceva, indirect dar mergand echipamente in chimie si petrochimie s-a dovedit mai stabil, chiar daca nu asa banos.
Am construit si modele, de mare performanta nu jucarii, si de putere mare, motoare, lucrari, Range Security Officier la lansari (unii au vazut pe Discovery ce jucarii monstruoase fac unii - nu prea imi mai plac, le gasesc plictisitoare dupa 50 de ani de activitate )

Cat despre detalii ce se intampla pe acolo, poti cauta forumul de discutii Artemis de la Nasa, acolo vei gasi despre garnituri poate vreo 100-150 mesaje dedicate - nu am verificat dar retine ca acolo intra si specialisti, piloti, astronauti, etc, stiu ei ceva…

Se pare ca urmatoarea incercare e programata pentru miercuri dimineata.
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/iM2oxhgVbJU?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Arata a fi tare grabiti, in stilul in care au facut atunci cu Challenger in 86.
Dupa uraganul care a batut pe acolo, peste racheta pe rampa nu au facut decat ceva observatii vizuale daca jucaria e cumva busita pe undeva, a fost vant la limita, si dupa unii bine dincolo de limita pentru care a fost proiectata structura. Posibil sa aiba incredere pentru ca exista intotdeauna o margine sau coef. de siguranta (din care stiu este 1.4, foarte mare pentru domeniul rachetelor dar de inteles pentru ca e produs nou; de fapt e vorba de un sir de factori de siguranta, pe domenii, e ceva f. complex).
A zburat un inel de etansare la baza coifului care acopera Orion, dar ci-ca nu conteaza. De de l-au mai pus?

Problema scurgerilor dare au impiedicat tentativele de lansare anterioare e rezolvata teoretic, partial numai si nu este verificata inca.
Probleme din astea si inca multe altele vor apare si in viitor, la fiecare tentativa de lansare.

Stiti ca odata, o lansare a navetei a trebuit intrerupta si racheta adusa inapoi in hangar? Niste ciocanitori au ciocanit izolatia aia portocalie in multe locuri, si-au facut chiar cuib, punand in pericol lansarea.

poate...azi!

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/CMLD0Lp0JBg?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

https://www.digi24.r...re-luna-2152957

https://www.youtube....nch to the moon

Edited by drgroza, 16 November 2022 - 09:49.

Şi...s-a ridicat măgăoaia de SLS ! Acum n-a mai picurat nimic, n-a mai scârţâit nicio balama, şi s-a ridicat în slăvi. Iată începutul unei noi misiuni de explorare a Lunii şi a spaţiului mai îndepărtat de Pământ. Îi doresc o activitate cât mai lungă, întinsă pe decenii (în caz că în tot acest timp nu va avea loc o invenţie care să-i înceteze activitatea) !

Edited by lupini, 16 November 2022 - 14:58.

E bine ca s-a ridicat, era deja o presiune foarte mare pe NASA dupa anii de intarziere si suma colosala cheltuita.

Au avut totusi incidente, aproape pe muchie de cutit sa rateze ferestra.
Scurgeri importante de hidrogen catre sfarsitul umplerii.
Au avut o echipa de trei persoane, pregatite pentru a interveni, care in cca jumatate de ora au lucrat la etansarea suplimentara.
O operatiune extrem de riscanta pentru echipa si racheta, nebuneasca chiar dupa standardele obisnuite din domeniu dar oricum, nu pentru prima data la aceasta racheta. Bravo lor.
Apoi, cu 10 minute inainte de lansarea programata numaratoarea inversa sa oprit intrucat s-a defectat o conexiune de ethernet la unul din radarele de la Securitatea Zborului si s-a ordonat stop pana la remediere. Asta a durat circa o ora, dupa care s-a reluat de la T-10.00.

Oricum, pacat de munca si resursele folosite, cum am spus racheta nu poate indeplini singura nici una din misiunile pentru care a fost propusa initial. Abia peste vreo doi ani va ajunge la nivelul Apollo 8 din 1968, adica echipaj in jurul Lunii, si probabil spre 2026 in cel mai bun caz sa contribuie la o aselenizare, asta numai daca magaoaia lui Musk va functiona cum trebuie. Asadar trebuie sa-l lase pe ala sa-si faca damblaua fara atatea soparle si bagat batul prin gard.

Voi credeti ca e realizabil asa ceva? Oare ce inseamna sa traiesti "mult timp" pe Luna? Citeva luni? Citiva ani?
https://www.aradon.r...eceniu-1626420/

Dacă se poate trăi câteva luni pe ISS, se poate și pe lună. Dar mă îndoiesc că se va întâmpla în acest deceniu.

Ai dreptate, cam asa stau lucrurile.
E posibil, dar poate peste 20 de ani.

E un fel fel de a spune, asa incat rezultatul in mintea cititorilor sa fie mai mare decat se prevede in realitate.
E vorba ca inainte de 2030 va fi un echipaj pe Luna, care normal ca va “trai pe Luna” daca-i duc intregi acolo.

E o declaratie prudenta de altfel, dupa intarzierile mari de pana acum, care lasa o margine de timp importanta.

Scopul principal al primei misiuni nu va fi cautatul apei ci asa cum s-a declarat: sa duca prima femeie si primul om de culoare acolo, in concordanta cu politica sustinuta de democrati. Partea cu omul a fost introdusa in 2021 odata cu cererea NASA pentru fonduri mai mari pentru acest program si intarzierea cu 2 ani fata de ceea ce se stabilise in timpul Administratiei Trump.

Acum pentru aselenizare depind de jucariile lui Musk, iar in ceea ce priveste “obiectul” propus pentru asta suntem inca in ceata completa, afara de niste desene si filme de animatie nu avem nimic. Ar fi varianta propusa - mai bine zis impusa cu forta (banului) de catre Bezos dar acela continua sa fie luat peste picior mai toti din domeniu din cauza lipsei oricarei realizari care sa se apropie macar de cerinte.

până nu ne ajunge cuțitul la os, nicio misiune cu adevărat de explorare nu va ține echipaje umane pe lună, marte, Io, pluto
ce vedem este fix o misiune de lăudare...
iar dacă vor cerceta ceva p-acolo, noi vom vedea rezultatele practice când ne vom vedea ceafa... fără oglindă!

Este ceva foarte indepartat, deocamdata doar ca intentie generala: e ceva apa pe acolo, care ar fi buna pentru una-alta si deci ar fi o chestie sa se caute, eploateze, sa fie apoi descompusa in hidrogen si oxigen, etc.
Cu misiuni de o saptamana pe sol, cum sunt prevazute pentru Artemis poate fi vorba doar de primii pasi, de vazut ce si cum.
In realitate ar fi ceva foarte complicat si scump, care sa nu merite. De aceea nu vedem decat lucruri generale, orase pe acolo, cam aceleasi lucruri, pana la detaliu, cu ce vedeam si acum 50 de ani. Se studiaza.

Acum se testeaza cabina si modulul de de serviciu precum si intoarcerea pe Pamant.
Se repeta de cateva ori figura cu folosirea atractiei gravitationale a Lunii pentru a creste viteza capsulei astfel incat sa fie capabila de intoarcere. Asta in vederea viitoarei misiuni cu echipaj, de ture in jur, ptr. ca pentru mai mult de atat trebuie altceva: franare, cuplare cu o statie parcata pe orbita Lunii, alimentare apoi pornit inapoi.

De aia si omul acela nu s-a grabit cu prezicerile, mai este foarte foarte mult pana la a locui pe Luna, chiar si pentru careva zile.

„...Se repeta de cateva ori figura cu folosirea atractiei gravitationale a Lunii pentru a creste viteza capsulei astfel incat sa fie capabila de intoarcere....”

cred că ăsta e chiar motivul principal, să urmărească metode de eficientizare a propulsiei în neant!
restul e deja știut: rezistență capsulă, tren aterizare, propulsoare clasice etc.

Asistenta gravitaționala nu-i neapărat o mare noutate, a fost utilizata inclusiv de Voyager pe vremea omului de Neanderthal.

modernizarea ei încă nu s-a efectuat!