Intrebari in legatura cu gazele naturale din Romania

Neaceasca85, on 07 noiembrie 2023 - 14:31, said:

Cred ca ai picat in cap, daca nu realizezi ca e retardare ceea ce afirmi. Randamentul productiei de electricitate a unei uziine electrice e de sub 50%, ceea ce inseamna ca pentru fiecare kWh electric produs ai cel putin inca atata caldura, strict ca reziduu tehnologic. Inca si 50% e o chestie super optimista valabila in centrale cu turbine pe gaz si recuperare de caldura in urma lor. In turbine pe abur cred ca 40% e mai potrivit.

Cat inseamna asta?

Pai daca Wikipedia zice ca a produs 5.8TWh in 2008 (cel mai recent an pe care il avem la indemana, si oricum, cel mai redus), asta inseamna ca si caldura rezultata din proces a fost tot de 5.8 miliarde kWh. Impartit la 2 milioane de bucuresteni iese cate 2900 kWh de caciula. La un sezon de incalzit de 6 luni, cate cca jumatate de Gcal de persoana. Worst case scenario.

Poti s-o privesti ca pe un izvor termal de suprafata distribuit in periferiile Bucurestiului care doar trebuie transportat in casa. Bine, nu tu, un om normal. Tu faci ce-ti canta pasarelele in continuare.

Pentru aia care au deschis mai tarziu televizoarele, repet. Centralele electrice au nevoie sa indeparteze caldura, n-o pastreaza sa moara cu ea de gat. Cand nu au cui sa o vanda se pornesc turnurile de racire, care-s chestiile mai groase din poza de jos si isi cheltuie propriii bani ca s-o arunce gratis in atmosfera, cu efectul secundar ca [,] curentul prostilor devine mai scump.

[ https://i0.1616.ro/media/2/2621/33206/16815162/1/cet-vest.jpg?width=1200 - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Ilustratie suplimentara, pentru aia care proceseaza mai greu imaginile statice. Asa arata ~30 de miliarde de kWh zburand anual pe geam. E o centrala nucleara din Cehia, nu se arde nimic acolo.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/AGHhPj4PkrQ?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

1) Nu am ştiut să mă exprim corect în cazul încălzirii globale sau a schimbărilor climatice: nu neg că există, dar mă îndoiesc că omul le potate influenţa la nivel global.
Local, unde e poluare multă, s-ar putea ca omul să le provoace.
2) Mulţi nu înţeleg cum e cu termoficarea;
3) Hai că m-am mai uitat pe "Tehnica şi viaţa" din 1943 pentru traseul conductelor şi am observat că am greşit. Voi folosi scris normal pentru partea neinstalată, scris îngroşat pentru conductele instalate. Nu ştiu cât de mult s-a realizat pe atunci, deci eu menţionez doar planul.
Conducta venea probabil prin Chitila, după care traversa Dâmboviţa pe la Ciurel, apoi mergea la C.T.E. (încă nu era C.E.T.) Grozăveşti, pentru alimentarea centralei şi staţia de reglare a presiunii, de la 32 la 4 atmsofere. De acolo urma taseul rambleul căii ferate (probabil partea dreaptă) de pe actuala Şos. Grozăveşti, Bd. Geniului, Şos. Panduri (lor), Bd. Tudor Vladimirescu, Str. Odoarei, Şos. Viilor, Str. Fabrica de Chibrituri, de unde o lua ¹⁾ ori pe Str. Filaret şi apoi pe Str. Nifon (pentru a evita linia de tramvai şi de tren), ori pe Str. Dr. Constantin Istrati (deşi aici ar fi fost întreruptă circulaţia tramvaielor şi trenurilor de marfă, care printre altele aduceau şi păcură la C.D.E. Filaret), apoi pe Bd. Mărăeşeşti (unde avea deviaţie către Uzina de Gaz Filaret, probabil pentru a folosi şi rezervoarele de acolo), apoi la cheiul stânga al Dâmboviţei avea deviaţie (1) către P-ţa Naţiunii (azi Unirii),
acea deviaţie (1) mergând de la P-ţa Unirii pe Axa Nord - Sud către P-ţa Victoriei via Universitate şi P-ţa Romană.
De la Podul Mărăşeşti, de unde era deviaţia, conducta probabil ¹⁾ intra pe Str. Florilor, Str. Dimitrie Cantemir (dispărute azi din cauza aberantelor demolări din anii '80), Cal. Dudeşti (dispărută azi pe acolo, parţial azi fiind Bd. Octavian Goga), Poşta Vitan (ce nu exista pe atunci), Str. Theodor D. Speranţia (dispărută până la Str. Popa Nan), Str. Popa Nan (mă gândesc că nu a fost introdusă pe Str. Traian pentru a nu perturba circulaţia tramvaielor; linie de tramvai find pe atunci până la Str. Labirint), Bd. Pache Protopopescu?, de unde se făcea ramificaţia (2) către centru,
pe Bd. Pache şi Bd. Carol I, unindu-se cu (1) la Universitate
inelara continuându-şi apoi drumul pe Str. Traian, Calea Moşilor, Obor, Şos. Ştefan cel Mare, Bd. Bonaparte (azi Iancu de Hunedoara), P-ţa Victoriei (unde se unea cu (1) ), Bd. Basarab (azi Şos. Nicolae Titulescu), Str. Maltopol, iar la Gara de Nord pornea deviaţia (3) pe Cal. Griviţei,
după care inelul intra prin P-ţa Gării de Nord (aici nu ştiu dacă era gata), Str. Witting, Cal. Plevnei, de unde pornea o deviaţie (4) pe Cal. Plevnei către Şos. Basarab (azi Orhideelor)
inelul continuând pe Cal. Plevnei, Str. G-ral Constantin Angelescu (porţiune numită azi Str. Constantin Noica, după ce în comunism s-a numit Ştefan Furtună), apoi traversa pe la Podul Cotroceni, mergând pe sub cheiul drept până la Grozăveşti.

Hartă a Bucureştiului de prin 1939, pentru a vedea străzile dispărute: https://upload.wikim...resti_veche.jpg

¹⁾ Din păcate harta dată în revistă este de dimensiuni foarte mici, adică maxim 16 x 16 c.m., deci uneori pot doar ghici traseul conductei.

Câteva rectificări:
1) Conducta avea diamterul 622 m.m., nu 662 m.m. cum am zis greşit în pagina anterioară;
2) Nu se aveau în vedere doar C.T.E. Grozăveşti şi consumatorii casnici,
consumatori pentru care erau nevoie de circa 400 vagoane C.F.R. - vagoane pe 2 osii, dar totuşi conta,
era şi pentru fabrici şi uzine, pentru a nu mai consuma păcură şi motorină, deci puţin aidoma Termocentralei Grozăveşti;
3) Comparativ cu alte tipuri de combustibil, unde plata se făcea înainte de a consuma (că se livra o anume cantitate sau trebuia cumpărată o anumită cantitate), la gaz urma să se facă după ce a acesta fusese consumat.

Gaze se intenţiona a fi introduse şi Azuga şi Buşteni sau Buşteni şi Predeal (care atunci era în Jud. Prahova). Nu ştiu dacă a fost realizată pe atunci sau mai târziu. Braşov cred că avea gaze.
Revenind la Bucureşti, din 1930 se studiase posibilitatea introducerii de gaze naturale în Bucureşti, dar cum pe atunci era ca pe acuma (poate un pic mai bine d.p.d.v. al proiectelor), s-a amânat până în 1942. În România se pare că fără a da cineva ordin, nu se pot realiza unele chestii.  

Edited by djl, 11 November 2023 - 10:59.

M-am mai uitat pe ceva carte sau revistă: gazele naturale în București erau distribuite cam la 500 milimetri coloană de apă, față de gazul aerian care avea cam 40-60.
Niște cărți. Pe primele 2 le am.

 manualul-instalatorului-tehnico-sanitar-1953-p27936-0.JPG   57.38K   2 downloads  cartea-instalatorului-de-gaze-combustibile-de-gh-munteanu-1961-p77828-0.JPG   55.06K   2 downloads  indrumatorul-consumatorului-casnic-de-gaze-combustibile-de-gh-munteanu-1960-p282890-0.JPG   65.79K   1 downloads

https://economedia.r...veni-gazul.html

https://gazetaoltulu...litati-din-olt/

Deci Miestiul are sanse mari de gaze, de departe ia fata Spineniului unde nu s-ar putea aduce decat de la Colonesti via Tatulesti ma gandesc. Miesti face parte din Cungrea si o parte din Cungrea are gaze de ani buni.

Comune precum Plesoiu, Slatioara, si Colonestiul indepartat de Slatina, au gaze din anii 90, la Plesoiu am si vazut cutiile de distributie vechi inscriptionate cu 928 fostul numar de telefon (la curent era 929) si cu Gaze Pericol de Explozie.

Interesanta ascensiunea Miestiului, desi ca populatie sigur nu a crescut, dar de la satul izolat de care radea tata cand traia, spunand ca a scos-o pe mama de la Cuca Macaii, s-a ajuns la asfalt in 2018, circulat de multe camioane acum, in 2021 fibra optica de RDS, in 2023 iluminat pe LED-uri moderne, iata ca urmeaza si gaze.

**********
Pe un proiect semnat anii anteriori se baga in 2024 gaze la Curtisoara.

Comuna de fite, de slatineni mutati de la bloc la casa, era ciudat ca nu avea gaze pana acum, Curtisoara.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/SKU0eTFxF1Q?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/BkYerrOUwOw?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Ca să fii avertizat dacă sunt scăpări de gaze, acestea sunt "parfumate".
În Ing. M. Băcan - "Căldarea cu vapori" (căldare = cazan) 1927
Imprimeria Fundanției Princepele Carol (Princepele Carol = Carol al II-lea, Carol Caraiman)
la pg. 161 se găsește schema unui asemenea instalații

 Ing. M. Bacan - Caldarea cu vapori (1927) pg. 161 parfumator de gaze.jpg   169.86K   2 downloads

Ziceam mai demult că existau și pe vremuri niște dispozitive de siguranță pentru gaze.
Din "Manualul instalatorului tehnico-sanitar și de gaze", Ed. Tehnică, București 1953, pg. 247-249

 Manualul instalatorului tehnico-sanitar si de gaze (Ed. Tehnica, 1953) pg. 247 arzatoare gaze.jpg   200.22K   2 downloads  Manualul instalatorului tehnico-sanitar si de gaze (Ed. Tehnica, 1953) pg. 248-249 arzatoare gaze.jpg   451.11K   2 downloads


Am pus la pagina anterioară ceva despre contoarele de gaze. Uite desene mai complexe ale unuia cu piston, care era folosit și la gaze naturale (gaz metan) și la gaz aerian. Probabil cu turbină, e cam mică presiunea gazului pentru a se folosi casnic cu turbină. La telecitire se mai folosesc traductori Hall, că încă nu am văzut pe scară largă contoare digitale pentru gaze naturale.
Georg A. Schink (director al Școlii de ucenici din Schweinfurt pe Main) Hermann Schneider (Profesor principal? la Școala de comerț din Stuttgart) - "Der praktische gas und wasserintallateur
Handbuch für  den Installateur und Technicker, für Werkstatt, Büro und Handwerkerschule (Manual pentru instalatori și tehnicieni, ateliere, birouri și școli de ucenici)"
Editura Ernst Heinrich Moriss (Inh. Hanz Mittelbach), Stuttgart
Tiparul: Engelhard Reyherschen Hofbuchdruckerei Gotha

Partea I Gasinstallation
Cap. II: "Das Roreness (Gasleitung)", adică Țevile (Instalația de gaze)
II.12 "Die Einrcithung zum Messen des Gasses" (messen = măsurare)

 Schink + Schneider - Der praktische Gas und Wasserinstallateur (cca 1930) pg. 94 contor gaze.jpg   204.5K   2 downloads  Schink + Schneider - Der praktische Gas und Wasserinstallateur (cca 1930) pg. 95 contor gaze.jpg   208.79K   2 downloads  Schink + Schneider - Der praktische Gas und Wasserinstallateur (cca 1930) pg. 96 contor gaze.jpg   214.85K   2 downloads

Iar cazane de pe vremea wc-ului in curte?
Tata a vazut trecand contoarele mari de punct de masurare de oras de la mercur cu diagrama de hartie la ultrasonice citite remote prin conexiune de date mobile in cursul vietii lui profesionale, mai exact ultima ei jumatate. Si e pensionar de niste ani. Ce relevanta crezi ca mai au tomberoanele astea?

Eu am văzut încă din astea cu piston în funcţiune, deci nu cred că au dispărut. Iar unul dintre ele a fost montat acum ceva ani.
Am văzut şi ceva cu Mercur. Alea cum funcţionau?

Edited by djl, 17 February 2024 - 21:03.

Prost. Sunt sute de kilograme de mercur imprastiate prin pamantul tarii de la ele.