Santaj din partea firmei in timpul preavizului

 Alex432, on 30 iunie 2021 - 07:52, said:

Dar tu ești conștient despre ce vorbești? Aia este descrierea muncii forțate, cunoscută și ca sclavie. E abolită de ceva vreme.
Încetați să mai perpetuați tot felul de scenarii, unul mai prăpăstios ca celălalt și mai important încetați să mai priviți angajatorii ca pe niște dumnezei, în fața cărora nu putem face nimic. U.E. ne-a obligat să aliniem Codul Muncii la standardele ”omenești” ale vremurilor și asta s-a înâmplat în 2015.
Legea este și este pentru toată lumea, angajat și angajator deopotrivă.
Repet ”Nici o persoană nu poate fi forțată să muncească împotriva voinței” și ”Demisie = act unilateral de voință” și demisia NU poate fi refuzată... (prevederi din Codul Muncii)
Nah... joac-o p'asta...

Bati campii, nu-l tine nimeni cu forta, dar trebuie sa plateasca pagubele pricinuite, daca nu respecta contractul semnat.

ce pagube sa plateasca daca nu muncteste nimic? ca nu il pune nimeni sa se duca cu o sticla e benzina sa le dea foc la sediu, ci doar sa se duca la serviciu si sa stea degeaba.

 Alex432, on 30 iunie 2021 - 08:54, said:

sunt de acord cu tine, in astea cateva zile e treebuie sa aduca fimei un profit de cca 1.500.000 euro... asta da paguba.

pana sa poata firma cere despagubiri ar trebui sa fie capabila sa demostreze ce anume ar fi trebuit sa faca. sarcini clare asa "scrise ca in carte".

p.s. culmea ca e mai simplu cu ion de la scularie, a stat utilajul 30zile si nu am onorat comenzi de 30.000 euro.

 rex, on 30 iunie 2021 - 10:13, said:

Te-ai gandit mult...
E manager, deci are ceva responsabilitati. Daca nu munceste, pagubeste firma.

Daca nu se respecta contractele/intelegerile, se ajunge ca in jungla.

si daca munceste tot paguba face.

Firma il poate da in judecata, dar trebuie sa dovedeasca pierderile sustinute in acea perioada.

Aia sunt oricum niste scarbe de oameni ce nu merita sa te porti cu respect cu ei.

Initiator:
Eu cred ca abordezi gresit problema... daca angajatorul tau nu este rezonabil este din cauza ca a avut doar fraieri ca angajati.
In loc sa-ti bati capul cu problema legala TU trebuie sa determini angajatorul sa vrea sa scape de tine cat mai repede... pe scurt sa rasufle usurat cand o sa pleci definitiv.
In decursul vietii profesionale am avut la un moment dat un coleg (Gelu) care a patit aproximativ la fel ca tine... cum a rezolvat problema ?
Avea munca de birou, vara cald (ca si acum)... asa ca omul s-a dezbracat la birou in costumul de baie, a scos pe birou mai multe de mancare printre care si usturoi si a inceput sa manance tacticos... pe parcurs a inceput sa se joace jocuri pe calculatorul de munca cu sonorul in boxele de pe birou (nu casti)... zicea ca are probleme cu auzul si nu poate folosii casti... pe urma a tiparit mai multe coli A4 pe multifunctionala de pe etaj in care scria ca vrea sa infinteze un sindicat liber si a lipit foile pe la lifturi, holuri, bai, e.t.c. Pe urma a inceput sa-si taie unghiile de la picioare pe birou... si sa se uite la redtube tot cu boxe... e.t.c.
Dupa cateva zile directorul nu numai ca a fost de acord sa-i rezilieze contractul de munca dar a vorbit la parter la paza ca nici sa nu il mai primeasca in cladire...
Ulterior cand si alti au mai plecat conducerea a devenit mult mai amiabila dupa experienta cu Gelu.

Deci cu alte cuvinte...
Angajatul își depune demisia și cere lichidarea la zi, sau un preaviz mai scurt.
Angajatorul zice: ”Nu. Stai și muncești 8h/zi tot preavizul!” Deci ia act de demisie și o înregistrează (că e obligat de lege), dar schimbă termenii unilateral ?!!! Și nu numai că-i schimbă, îi și impune...
Și în opinia domniilor voastre... asta e, angajatul E OBLIGAT S-O FACĂ!!!
Eu zic să citiți Codul ăla al Muncii, da' nu o dată... să-l citiți până îl înțelegeți...

Odată exprimată voința de a nu mai munci, e strict la cheremul angajatului dacă vrea să stea în preaviz, sau nu. Și oricum, nu e întotdeauna cazul, sunt mulți care chiar stau și își văd de treabă tot preavizul. Dar dacă NU VREI să muncești, nu poți fi obligat!!! Este modalitatea prin care legea împiedică exact abuzul ăsta, din partea angajatorului. Tu angajatorule, vrei neapărat să-ți bați joc de om... foarte bine, ține-l tot preavizul și plătește-l 8h/zi pentru nimic (fără sporuri și bonusuri). Asta e... el își pierde următorul job și tu-l plătești pt. nimic...

 cristian_puscasu, on 30 iunie 2021 - 11:42, said:

... angajatorul poate aproba cererea angajatului privind încetarea contractului de muncă fără a se efectua perioada de preaviz sau cu scurtarea acestuia.
Dacă nu este de acord/nu aprobă cererea, angajatul trebuie să respecte perioada de preaviz.
În această perioadă va avea aceleași obligații ca până atunci.

Păi și cu prevederea din Codul Muncii, cum rămâne? Aia pentru cine e acolo? E chiar în partea de început și scrie foarte clar, n-ai cum să nu înțelegi ”Nici o persoană nu poate fi obligată să muncească împotriva voinței”
Și tot în Codul Muncii, mai jos, la art. dedicat demisiei... ”Demisia este actul unilateral de voință...”
Cum e?!

Cererea de scurtare a preavizului se abordează ÎMPREUNĂ cu demisia... nu le separi și decizi tu ce și cum, chiar dacă ȚI SE PARE CĂ AI DREPTATE! Angajatul nu depune DOAR CERERE DE SCURTARE A PREAVIZULUI!!!!!

Cand te duci la munca in perioada de preaviz vezi si tu valabilitatea stingatoarelor/PSI, daca e responsabil cu GDPR numit, chestii din astea care o data vazute ai obligatia cetateneasca sa le reclami autoritatilor in drept. Poate nu isi doresc un salariat cu asa simt civic.

P.S. Ai următoarea premisă
Un document ce exprimă voința omului, în conformitate cu prevederile legale (atât temeiul documentului cât și procedura... toate legale). Documentul ăsta este demisia. N-o poți respinge și mai mult ești obligat să iei act de ea și s-o înregistrezi. ”A lua act” înseamnă să acționezi în consecință.
Apoi... atașată documentului respectiv ai cererea de lichidare la zi/sau scurtare a preavizului (asta dacă mențiunile astea nu sunt făcute deja în același document, căci legea nu stabilește câte hârtii trebuiesc). Cererea vine din documentul ce nu-l poți ignora, e conformă cu voința exprimată în documentul respectiv și este făcută în baza legii. Deci nimic de obiectat.
Cum le separi?! Cum justifici aprobarea unei jumătăți și respingerea celeilalte?! Cum justifici ”acordul părților”, atunci când în cazul demisiei legea permite voința unilaterală?!!!

 cristian_puscasu, on 30 iunie 2021 - 12:15, said:

Atunci de ce ar mai fi prevazut un numar de zile preaviz in lege daca poate fi modificat de vointa unilaterala a angajatului? Angajatorul nu e obligat sa justifice nimic, e in interiorul termenului legal, e suficient. Afacerea se conduce in interesul obiectului de activitate.

Pentru că am spus mai sus, nu întotdeauna este cazul. Dealtfel, DOAR în cazul demisiei angajatul poate decide ce și cum, în celelalte cazuri preavizul stă'n picioare. Și inclusiv în cazul demisiei, nu toți au urgențe... uni își așează ”apele” fără să ajungă în situații din-astea. Alții vor să mai muncească până în ziua x. Dar dacă se ajunge acolo, angajatul poate pleca oricând. Căci în asta constă ”buna credință” în interpretarea legii... Codul Muncii este explicit atâta timp cât există acordul între părți. Dar nu există întotdeauna acord și se pot ajunge la abuzuri (ori angajatorul îl ține ”cu japca” pentru că știe că-i strică jucăria angajatului, ori angajatul provoacă daune, subtil).
O altă interpretare presupune ”negociatul” efectiv al preavizului. La momentul depunerii notificării de demisie, te'nțelegi cu firma și-o scrii exact așa.

Omul meu, nu asa functioneaza lucrurile. Sigur nu esti jurist pentru ca nici la Spiru cu spaga data nu treceai vreodata examenul de dreptul muncii cu ideile astea.

Sa revenim. Termenul de preaviz se mentioneaza explicit in cuprinsul contractului individual de munca, daca e unul anume negociat, altfel functioneaza cel legal. Singurul mod in care se mai poate modifica termenul de preaviz dupa angajare este prin acordul partilor.
Vointa unilaterala legata de demisie se refera numai la rezolutiunea(incetarea) contractului individual de munca, cu anumite limitari impuse de lege. Printre ele este si respectarea termenului de preaviz convenit de parti.
E un nonsens, ba chiar o aberatie sa pretinzi ca vointa unilaterala a angajatului se intinde si asupra termenului de preaviz si lipseste de sens in mod arbitrar o prevedere legala daca prin absurd ar fi asa. Pe langa asta face si multi oameni sa rada de tine, asa ca invata si n-o mai repeta pe viitor.

 cristian_puscasu, on 30 iunie 2021 - 11:42, said:

Atâta timp cât angajatul n-a invocat o neîndeplinire a obligațiilor asumate prin contractul individual de muncă de către angajator, demisia lui va fi însoțită de un termen de preaviz, care operează în favoarea angajatorului (pentru considerente de continuitate a activității, găsirea unui înlocuitor etc.), acesta din urmă putând să-și manifeste și el voința, în sensul scurtării sau renunțării la termenul de preaviz stipulat în favoarea sa - Contractul individual de muncă încetează la data expirării termenului de preaviz sau la data renunțării totale ori parțiale de către angajator la termenul respectiv.
Prin urmare, angajatul care demisionează [fără să invoce și o culpă a angajatorului, care să facă aplicabile prevederile art. 81 alin. (8) din Codul muncii] e ținut de obligațiile contractuale și în perioada de preaviz. E absurd să susții că ”obligarea” angajatului demisionar la prestarea de muncă în perioada de preaviz este echivalentă sclaviei sau altor asemenea forme forțate de muncă, atâta timp cât în contractul de muncă au stipulat perioada de preaviz în caz de demisie/concediere (în cazul concedierii nici nu s-ar putea renunța la perioada de preaviz, fiind un drept expres acordat angajatului), având chiar și posibilitatea să o modifice, cu respectarea termenelor maxime prevăzute de lege.

Pe scurt, ceea ce se întâmplă acum = pacta sunt servanda

Ex. 1:

În conformitate cu dispozițiile art. 81 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, prin demisie se înțelege actul unilateral de voință a salariatului care, printr-o notificare scrisă, comunică angajatorului încetarea contractului individual de muncă, după împlinirea unui termen de preaviz .
Potrivit art. 81 alin. 4 din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii termenul de preaviz este cel convenit de părți în contractul individual de muncă sau, după caz, cel prevăzut în contractele colective de muncă aplicabile și nu poate fi mai mare de 20 de zile lucrătoare pentru salariații cu funcții de execuție, respectiv mai mare de 45 de zile lucrătoare pentru salariații care ocupă funcții de conducere.
Așa fiind, pentru funcția de conducere, termenul de preaviz nu poate fi mai mare de 45 de zile lucrătoare, conform dispozițiilor legale precitate.
Instanța reține că perioada preavizului este lăsată la latitudinea părților contractante, legiuitorul prevăzând doar perioada maximă peste care este inadmisibil a se stipula în contractele individuale de muncă sau în contractele colective de muncă.  În cazul de față, părțile au convenit o perioadă a preavizului în cazul demisiei de 20 zile calendaristice, potrivit art. L lit. c din Contractul individual de muncă nr. 149/20.05.2013.
Potrivit art. 81 alin. 7 din Codul Muncii, contractul individual de muncă încetează la data expirării termenului de preaviz sau la data renunțării totale sau parțiale de către angajator la termenul respectiv.
Ca atare, Tribunalul constată că între părți, ulterior depunerii demisiei contestatoarei care a acordat termenul de preaviz de 45 de zile, s-a purtat o corespondență, în urma căreia angajatorul și-a exercitat dreptul de renunțare parțială la termenul de preaviz, astfel că a fost de acord cu ultimul termen solicitat de angajată, respectiv 16.12.2019.
Mai mult decât atât, termenul de preaviz în cazul demisiei, este un termen acordat în favoarea angajatorului, pentru ca acesta în acel interval de timp să aibă posibilitatea de a-și angaja o altă persoană pe postul care urmează a e vacanta. (...)

Ex. 2 (se pliază mai bine pe situația de fapt din postarea noastră):

(...) Conform conținutului demisiei reclamantului rezultă că a solicitat încetarea contractului individual de muncă cu data de 16.08.2018, cu renunțarea angajatorului la termenul de preaviz legal în conformitate cu prevederi le art.81 alin.7 din Legea nr.53/2003 – codul Muncii. Cu privire la renunțarea sau nerenunțarea angajatorului la beneficiul termenului preavizului legal a luat cunoștință de-abia din conținutul invitației la îndeplinirea procedurii cercetării disciplinare prealabile nr,RU140/21.08.2018 comunicată reclamantului la data de 24.08.2018 din care rezultă că angajatorul a „…acceptat demisia cu preavizul legal”. (...)
Întrucât nu a existat un acord privind renunțare a angajatorului la termenul de preaviz instituit de lege în favoarea sa, urmare a demisiei reclamantului, potrivit art . 81 alin.5 din Codul muncii pe durata preavizului contractul individual de muncă al reclamantului a continuat să își producă toate efectele. Astfel, absența de la locul de muncă al reclamantului după data de 16.08.2019 a fost nemotivată. (...)

Edited by malu021, 30 June 2021 - 13:05.

 Alex432, on 30 iunie 2021 - 08:54, said:

Bati cimpii! ii vor lua fix boii de la bicicleta! nu ma prind de ce il sfatuiti sa mai stea macar o zi in stabilimentul respectiv. Iar ''functia de conducere'' este asa un alint sa abureasca pe cei mai naivi! Cu un cadru de conducere se discuta cu totul altfel atit in timpul serviciului cit si daca demisioneaza!

  De asemenea, pentru corectitudine politica, poate gasi o virgula in CM nerespectata de angajator si atunci poate demisiona fara preaviz!

Edited by tytysor, 30 June 2021 - 18:32.