Tencuiala uscata

Buna Ziua,

       Am cumparat un apartament in sector 4 de la un dezvoltator,  zona drumul Jilavei.
      Blocul este in stadiul de constructie, Saptamana trecuta am mers sa vad in ce stadiu este lucrarea.
      Acum blocul se afla la rosu, adica s-a montat caramida, instalatiile electrice si sanitare si la unele etaje inferioare s-a pus tencuala uscata adica direct peste caramida s-au lipit placi de rigips la interior si pe scara.
      Inca nu au ajuns la etajul unde am eu apartamentul si as dori sa stiu daca tencuiala clasica este mai buna decat tencuiala uscata din punct de vedere fonic, etc. In acest caz pot sa intervin si sa cer ca la mine sa-mi schimbe tencuiala.

Multumesc

Normal ca izolatia fonica este mai buna cu placi de rigips decat tencuiala clasica. Peste rigips se aplica apoi plasa de sustinere si se tencuieste cu glet, apoi se vopseste cu lavabila.

Vezi sa nu mai tencuiasca aia peste gips-carton
Vor da cu lavabila direct peste el dintr-un motiv foarte simplu - economie
De aia protectia fonica in blocurile noi e praf si pulbere

Tu poți să ceri, dar crezi ca se apucă aia de tencuit clasic ?  Durează, se usucă greu, manoperă incomparabil mai multă...

In primul rand nu e vorba de izolare fonica semnificativa, ci doar de caracteristica de amortizare ecou.

Tencuiala clasica poate sa fie chiar mai subtire decat gipscartonul, daca blocurile de caramisa sau BCA sunt bine aliniate, si poate fi mai subtire inclusiv din ratiuni economice foarte importante pt. constructor si dezvoltator.

Legat de ecou, cartonul e mai moale decat zidaria, deci ar putea fi mai bun d.p.d.v fonic.
Insa mai are pe deasupra si ceva glet si lavabila, deci diferenta e mica.

Oricum pt. a reduce ecoul trebuie sa pui mobilier, covoare, tablouri fara sticla, si in caz de inregistrari audio chiar casetare cu prosoape de bumbac.

Iar pt. izolare fonica oricum altele sunt necesare.
Clasic e nevoie de o combinatie de materiale grele si groase, cu materiale moi.
Plumbul insa e toxic, asa ca se aleg alte variante.
Se gaseste o membrana izolatoate f grea, seamana cu un linoleu, dar are doar 3mm asa ca nu poate taia multi db.
Se combina cu straturi de material mai moale, mai groase.
Insa pt. Izolare serioasa e nwvoie de grosimi mari pt materialul greu, si straturi mai moi de atenuare si amortizare ca sa nu intre nici in rezonanta.
Mai evoluata este atenuarea prin interferenta acustica distructiva, care este posibila chiar si prin metode pasive, ea fiind de fapt adevarata smecherie a termopanelor, care sunr o solutie hibrida de izolare fonica.

Placarea cu gipscarton pesre zidarie de caramida sau BCA pune insa o alta problema la montarea de mobilier - nu permite montarea de molly care se pun normal la prinderile in gipscarton, pt. ca acestea nu se pot deschide in spate din cauza zidariei, si atunci folosind holsuruburi normale se constata ca acestea se pot curba datorita suportului mai moale in fata, si prin curbare in jos ele se pot si smulge din perete.
Iar daca in spate e si caramida celulara, un material prost din toate punctele de vedere mai putin ale producatorului, este un izolant termic submediocru, are o rezistenta portanta foarte proasta, si fonic e izolant submediocru, e si un material cu pret mai mare, iar pt. ancorari e cel mai prost material de zidarie, necesitand fie fixaribspeciale cu injectie de rasini epoxidice bicomponent sau similare, fie necesita alte artificii si improvizatii cu dibluri speciale mai bune si holsuruburi suplimentate introduse si pe exterior, fara a ajunge totusi nici pe deoarte la rezistenta care se poate realiza in beton sau chiar in gipscarton cu molly si gol in spate.
Si prinderea in beton poate fi proasta deoarece rotopercutantele uzuale acum sunt exagerat de puternice si produc gauri mai largi decat burghiul, necesitand si ele dibluri speciale mai mari si cu nervuri mai bune, plus gauri date usor inclinate cu intrare mai sus cu cateva grade, sau chiar dat gaura in doua etape, prima cu percutie si un diametru mai mic cu 2mm, si apoi marita fara percutie la diametrul final.
Hilti avea traditional 1,8 J dar cu multe batai pe secunda, si gaurea aproape instant  in beton 400, intr-o secunda intra 2 lungimi de diblu cu riscul de a trece prin zid.
Acum insa, de zeci de ani chiar, rotopercutantele uzuale dezvolta pe langa 3J, intre 2,4 si 3,1, si chiar si la 2,4J ies gaurile mai largi.
Inca se mai gasesc Hilti de 1,8J, dar la alti producatori cele mai slabe de 2,4J sunt majoritatea din gama light duty nerecomandate.
Ar fi totusi buna Makita DHR 241 de 2J, cu acumulatori de 18V- doar cu acumulatori mari cu doua randuri de celule 18650 pt a putea trage suficienti amperi, nu au aparut inca la Makita cei compacti cu celule 21700 care ar fi OK cu un rand.
DHR 241 are si schimbator de sens elrctronic, cu buton crosbolt plasat ergonomic langa tragaci, spre deosebire de modelele noi pe cablu care si la Bosch si ka Mskita su schimbator mecanic cu manipulare neergonomica.
In genersl montajistii dau cu percutie si in caramida celulara oe care o si sparg, iar sisteme de ancorare cu dibluri cu gaurele si rasini injectate in practica nu se folosrsc aproape niciodata, cu extrem de rare exceptii.
Nu trebuie confundate cu ancorele chimice cate sunt altceva, pt beton, stanca....
Chiar si prinderea in caramida plina poate sa puna probleme mari, si atunci cand e o caramida foarte moale, se macina si irs gaurile foarte largi si se invart diblurile, trebuie dat fara percutie sau in doua etape cu marire fara pervutie, plus dibluri speciale mai mari cu nervuri mai bune, plus improvizatii cu holsuruburi de 4x50 bagate pe exterior, plus gauri inclinate cateva grade ca sa nu se smulga.
Si la caramida din extrema cealalta, cea vitrifiata care este foarte dura, este casanta si iar se sparge si complica prinderile.
Placarea cu gipscarton peste zidarie, doar incurca si mai rau, pt ca e mI miale si se pot incovoia holsuruburile si in urma incovoierii solicitarea in forfecare se transforma in solicitare in tragere si se smulg diblurile din perete mai usor.
Pt. ameliorare se pot utiliza holsuruburi mai groase de normal, cu dibluri corespunzatoare, si gsuri date usor inclinat cu intrare mai sus.
In loc de 6x60, 6x80, 6x100, ar fi bune unele mai groase, dar tot din otel !!!.
Am vazut de 8mm din fier care se indoie mai usor decat cele de 5 din otel...si bolturike de 3 tin mai bine decat ale din fier.
Daca pui de 7 sau 8 din otel in loc de 6 e deja OK.

Din contract am inca unele metode ce constrangere daca nu face ce le cer pot sa le cer banii inapoi si probabil ca nu va renunta, desi daca ma gandesc eu cand am cumparat,  am luat ultimul apartement disponibil din cele aproape 70. Probabil ca vor gasi repede alt cumparator

Daca tot blocul se face cu gips carton, o sa ceara destul de multi bani ca sa accepte o asemenea schimbare. Le afecteaza ritmul de lucru, practic pentru tine va trebui sa se abata de la plan, pentru ca tencuiala umeda are alte cerinte. Nu e ca si cum ai cere alta compartimentare sau alta faianta.

Eu inca pot sa-i cer banii inapoi, in contract am metode de constrangere, ma gandesc ca va accepta tencuiala clasica in apartamentul meu avand in vedere ca va veni o criza cu acest corona si nu va renunta la contract.
Daca totusi diferenta  fonica dintre tencuiala clasica si cea uscata cu rigips este mica nu am motiv sa renunt deoarece din cate stiu rigipsul este mai bun izolator termic decat tencuiala clasica si este un avantaj.

 George376, on 15 aprilie 2020 - 19:48, said:

   E proiect aprobat si dat spre executie.
    Nu cred ca vor da inapoi.
    Dupa ce intri in posesia apartamentului cred ca poti sa schimbi tot ce doresti.

Eu locuiesc intr-o casa  de multi ani si am tencuiala clasica, stiu avantajele tencuelii clasice,de tencuiala cu rigips nu stiu mai nimic si din acest motiv imi fac griji, nu stiu daca il voi auzi pe vecin ca gafie pe wc

Dar totusi, gips carton direct pe caramida? nu pare corect

 loock, on 15 aprilie 2020 - 19:48, said:

Imi place ce scrii despre mobile, despre montaj si alte asemenea.

Insa lasa discutiile, despre izolare fonica & conexe, celor care cunosc domeniul asta. Desi pare simplu, nu e. Cu o explicatie, precum cea de mai sus, risti sa-ti pierzi credibilitatea. Ceea ce poate afecta si lucrurile pe care, cu adevarat, le stii

 George376, on 16 aprilie 2020 - 05:51, said:

Teoretic, rigipsul te ajuta. In mod normal, izlolarea fonica o obtii alternand materialele; unul cu masa ridicata (caramida), unul cu flexibilitate ridicata (aerul) si, din nou, unul cu masa ridicata (rigipsul). Totul prezentat extrem de simplist.

Practic, n-ai cum afla asta aici, pe forum.
Ar trebui luate in calcul: sursele de zgomot, distanta si pozitia surselor fata de peretele de transfer, tipul de finisaje din incinta cu sursa de zgomot, configuratia exacta a peretelui despartitor, modul exact de prindere a rigipsului s.a.m.d.

Din nou, simplist: e mai bine cu rigips & strat de aer, decat cu tencuiala, obisnuita, pe peretele din caramida. Ar fi si mai bine daca rigipsul ar fi, la randu-i, tencuit. Ceea ce nu cred ca se va intampla ...

Probabil ca e mai bun rigipsul din punct de vedere fonic si termic comparativ cu tencuiala clasica, totusi astazi am vorbit cu agentul despre aceasta situatie , el a vorbit cu constructorul si la mine in apartament vor pune tencuiala clasica. Sper sa nu gresesc pentru ca  merg pe metodele batranesti, technologia avanseaza numai ca eu nu sunt informat.

Vad ca ai recomandat acelasi lucru ca mine, deci comentariul vis-a-vis de mine e nejustificat.

Eu nu fac DIY, ci rezolv profesional de zeci de ani probleme de acustica, atat izolare fonica cat si atenuare zgomot in interior, pana la aproape zero cand e nevoie.
Am facut proiecte plus implicat, ajutat si supervizat izolarea unor studiouri de inregistrari profesionale, colaborand inclusiv cu ingineri de sunet din Ro si din UK, plus diversi clienti si arhitecti, obtinand rezultate iesit din comun de performante.
De asemenea am avut si multi clienti audiofili sau si cu vecini stresanti, etc., pe care i-am ajutat atunci cand si-au permis.
Am avut inclusiv clienti care si-au achizitionat singuri diverse materiale pt izolare fonica si a trebuit sa le integram cu peretii si mobilierul proiectat special tinand cont de grosimile adaugate, folosind diverse materiale de genul celor amintite anterior, strat ca o pasla de 4cm plus  folie de 3mm foarte grea.
Rezultatele cele mai bune se obtin insa cu grosimi mult mai mari si investitii mai serioase, chit ca si folia respectiva era 600+ pe 2mp.
Recordul de izolare la care am ajuns la 2 clienti a fost de 180 db, overkill chiar si pt un poligon, dar oamenii au vrut maxim si si-au permis, includiv termopane cu 4 straturi, 3 de sticla groasa si unul de plexiglas gros numai el singur de 120 mm (12cm).
Am fabricat la comanda si instalat, dupa proiectul meu, inclusiv singura hota din lume cate este silentioasa si f puternica, cu variator intre 300 si 2000 mc/h @ 6- 13 db, cu unitate exterioara cu turbina cu 24 de pale de 40cm, si burlan de 40cm cu sicana dubla si fonoabsorbant, burlan integrat in structura casei prin mansarda.

Edited by loock, 16 April 2020 - 22:14.

 loock, on 16 aprilie 2020 - 22:02, said:

Sincer, imi pare rau ca n-ai lasat-o asa, cum a picat. Daca taceai, filozof ramaneai!

In continuare ... nu e domeniul tau. Si gata. Las-o balta si dedica-te directiilor in care ai un cuvant de spus. Faptul ca revii cu o alta amestecatura de termeni si numere nu face decat sa confirme ce te sfatuiesc eu.

180 db , zici? Ai scazut nivelul de zgomot cu 180 db???  
Fiindca ... faci asta, profesionist, nu DIY (ouch! ), stii ca ceea ai "rezolvat" tu este o performanta nemaintalnita? Unica pe tot mampondul? Eu zic s-o publici urgent; la un loc cu aia cu nivelul de zgomot zero. Da? Daca nu e de Nobel, de Gold Medal ASA e siiiiguuuur!
Ma opresc aici, fiindca mie imi este foarte clar ca nu vorbim aceeasi limba, astfel incat nici nu stiu de unde sa incep in a-ti explica cat de gresit, confuz si aberant este ceea ce ai scris. De distrat, m-am distrat (copios!) dar s-ar putea (Doamne, fereste!) ca unii sa ia de bune SF-urile astea. Ceea ce ar fi trist si $$$
Ghinionul tau ca un inginer, dintr-aia de-i pomenesti mai sus, mai arunca, pe-aici, cate-o privire.

Celor care considera ca m-am exprimat prea dur, le dau aceasta tema de gandire: un turbo-jet, ne "regaleaza" cu approx 150db presiune acustica, inregistrata la distanta de 25m. Efectul acestui nivel de zgomot asupra omului? Explodeaza timpanele. Senzatia de durere se inregistraza pe la 130db  presiune acustica.
.. zic si eu, asa, de comparatie ...

Ai idee cati decibeli produce .357 SIG inclusiv cu un compensator de recul la gura tevii, sau .357 magnum, 10 Auto, .460 S&W, .500 S&W cu si fara compensator de recul, sau .233 Rem./5,56 Nato cu si fara compensator, sau 7,62x54R cu si fara compensator, sau .308Win/7,62x51, sau .300 Win Mag., sau .375 H&H, sau .338 Lapua Magnum ???
Probabil nu ai idee ce inseamna indoor oricare din ele...

Pana si un banal 9mm PARA +P standard Nato varianta normala supersonica (v0 411m/s) ajunge la 160 db chiar si fara compensator de recul, iar compensat e muuuult mai zgomotos.
Deja cu .357 SIG compensat vrei sa scapi disperat in alta dimensiune, iar cu .338 lapua mag si compensator de recul sari de 170 db si iti stranuti creierii daca nu ai doua perechi de casti bine puse.

Edited by loock, 16 April 2020 - 23:39.

Nu ma pricep la arme ... iar pe directia acusticii e clar ca n-avem ce discuta
Ma enerveaza modul in care se aduce discutia pe niste chestii de detaliu, fara importanta. Te intreb, la randu-mi: care e nivelul de presiune sonora al sursei de 150 db, in punctul de transfer al zgomotului catre exterior??? Caci asta intereseaza, real, nu povestile cu nivelul de zgomot la 40cm de arma; situatie pentru care s-au inventat castile. Punct.
Uite, in schimb, ce idee mai am eu. Cred ca tu ai montat ceva mobila, parte a unor proiecte interesante; de unde ai prins niste vorbe si niste numere cu care te-ai lansat in interventii gen radio Erevan

Pozitia mea este simpla si la obiect: spui ai scazut (!) nivelul de zgomot cu 180db (!) si ca ai conceput cea mai silentioasa hota din (nici mai mult, nici mai putin) lume (!).
q.e.d.
Ma opresc aici, fiindca insistenta cu care-ti etalezi nestiinta ma intristeaza

Edited by DIY, 17 April 2020 - 00:04.

Nu am avut o sursa de zgomot peste 173 db, dar peste izolatia fonica care a redus 173db la 6db, care ar fi fost deja arhisuficient, clientul a cerut sa mai adaugam suplimentar din aceleasi materiale inca 20 de cm cat mai avea pana unde era proiectat sa ajunga parchetul de merbau incadrat cu intarsie de tek pe margine.
Vila a costat 60 milioane de euro, cu minus 4 si plus 2 si terasa, peluza, stalpi de 1x1m cu beton superaditivat la 1600, probabil nu ai auzit nici de asa ceva si crezi ca nu exista peste 400..., 800mp pe etaj cu merbau si granit, betoane hidraulice de baraj pana in fundul lacului de la marginea peluzei ca sa nu urce serpii din stufaris, buncar antiatomic la minus 4, mobilier din stratificat de nuc la comanda, inclusiv piese curbate, piscina cu mozaic de chihlimbar, termopane de 6m din foaie neintrerupta si calite intregi in cuptor la comanda pt securizare, sistem integrat de AC cu aerducturi multiple si sus si jos care si extrag radonul si dioxiful de carbon de jos, etc, etc.,etc.

Edited by loock, 17 April 2020 - 00:22.