Iubirea spirituală

heart_of_ice, on 25 octombrie 2020 - 13:56, said:

1. O faci pentru tine, intrând în lumea Bunătății Pure - Transcendente.

2. Respingând ABC-ul Cunoaștere Transcendentale, despre natura corpului material și cea al corpului spiritual
nu ai cum să înțelegi natura Transcendentului, și a Cauzei tuturor Cauzelor  - Șri Krișna, vezi cele-64-calitati- principale ale-lui-krisna
și încerci să proiectezi înțelegerea ta materialistă asupra aceea ce este dincolo de această lumea materială.

Am mai arătat că aceste afirmații sunt false.
Sau cum spunea moderatorul referitor exact la aceste afirmații pe care le copiezi de la penticostal

Karhu, on 26 august 2020 - 08:24, said:

Păi concluzia cu "zeul imoral și curvar", am tras-o cu toții din ceea ce ai postat (tradus) tu... deci mă acuzi gratuit!

heart_of_ice, on 26 octombrie 2020 - 01:36, said:

1. Toți sunt creștinii cu care ai asociație și încearcă să denigreze Cunoașterea Transcendentală inventând ideea cu "zeul imoral și curvar".
2. Majoritatea nu este un criteriu pentru adevăr.
3. Spre reamintirea vezi aici despre falsitatea acelor concluzii creștine: Postarea 976

Edited by madhukar, 26 October 2020 - 15:51.

Păi nu tu ești ăla care ai tradus și ai postat aici, cum că Krișna le-ar fi furat fetițelor de 7 ani care se scăldau goale, chiloții și hainele de pe mal, obligându-le p'ormă să se aplece în fața lui și să-i arate curvarului "păsăricile" lor?! Nu tu ai postat asta?! Nu ți-e rușine cu zeul tău curvar, obsedat, pervers și pedofil cu tot?! Bleah...

Tu-l compari pe nichipercea ăla cu Iehova Dumnezeu, Creatorul cerului și al pământului, Dumnezeul dumnezeilor și Sfântul Sfinților?!

Fiț-ar nichipercea ăsta al dracu' să-ți fie!

Edited by heart_of_ice, 26 October 2020 - 17:14.

heart_of_ice, on 26 octombrie 2020 - 17:00, said:

Șri Krișna nu le-a chemat pe gopii să iasă goale din apă pentru a se uita la ele,
căci El ca Suprasuflet - parama-atma care se află în inima oricărei ființe, vede totul.
și de aceea nu este nici curvar nici obsedat, pervers sau pedofil.

Vezi
Krișna vede mereu totul- Krișna este Suprasufletul.

Prin acțiunea Sa, El a vrut să le arate gopiilor că le pasă de ele și jurământul pe care-l urmaseră, pentru a-l obține ca soț
deși în realitate nici nu-l interesa așa ceva,
dar i-au fost dragi datorită iubirii deosebit de intense pentru El.
El fiind complet, nu are nevoie de nimeni și nimic pentru a fi fericit.

De aceea în general activitățile Sale cu Gopiile sunt expresia milei Sale, la vederea tristeței acestora,
totodată fiindu-i dragi datorită iubirii deosebit de intense a acestora pentru El.

Tot eu am tradus și cele scrise mai jos
și trebuie să ții minte și aceste lucruri
pentru o mai bună înțelegere a jocurilor Sale când coboară în lumea materială:

"Eu nu sunt activ. În realitate nu mă interesează și nici nu-mi doresc femei, urmași sau avere
Eu sunt complet, satisfăcut în Mine însumi, într-un corp de lumină."

Șri Krișna nu are un corp material din carne și oase cu care face sex, ci un corp de lumină.

În acest sens vezi
Narațiunea multiplicării sale sub forma propriilor prieteni și a vițelușilor acestora, când Brahmaa i-a furat:
Srimad Bhagavatam Canto 10 Capitol 13

heart_of_ice, on 26 octombrie 2020 - 17:00, said:

Vezi că poate ai treabă pe alte threaduri, eu zic sa nu pierzi vremea pe aici cu postări de genul ăsta

Oda iubirii

din cartea
Definirea propriilor forme ale mangeariilor - मञ्जरी स्वरूप निरूपण - mañjarī svarūpa nirūpaṇa
कुंज बिहारी दास बाबा जी - kuṅja bijārī dāsa bābāji (Autor)
din Cartea
अष्टादश च्छंद वस्त्रहरण २ - aṣṭāda¶a-cchaṅda, vastra-haraṇa, 2
रूप गोस्वासी - Rūpa Gosvāmī (Autor)

yasya sphūrti-lavāṅkureṇa laghunāpy antar munīnāṁ manaḥ
spṛṣṭaṁ mokṣa-sukhād virajyati jhaṭity āsvādyamānād api
premṇas tasya mukunda sāhasitayā ¶aknotu kaḥ prārthane
bhūyāj janmani janmani pracayinī kintu spṛhāpy atra me
(Rupa Gosvami, aṣṭāda¶a-cchaṅda vastra-haraṇa, 2)


Oh Mukunda, Cel ce acorzi eliberarea (mântuirea)!
Cine în această lume are curajul să se roage pentru darul iubirii spirituale,
A cărui cea mai uşoară manifestare
Când adie în mintea marilor înţelepţi
Îi face să uite de fericirea eliberării?
De aceea rugăciunea mea către Tine este aceasta:
Fie ca doar să-mi doresc o asmenea prema (iubire spirituală)
Iar această dorinţă să crească tot timpul
În această lume, viaţă după viaţă.

Acei înţelepţi, satisfăcuţi în sine, care experimentează direct fericirea eliberării
(din prizonieratul propriilor dorinţe materiale, şi al reacţiunilor propriilor fapte care-i ţin legaţi de lumea materială)
devin imediat indiferenţi pentru acea plăcere, pur şi simplu prin venirea în contact cu sămânţa iubirii divine chiar şi numai foarte puţin germinată.

Care persoană din această lume este atât de îndrăzneaţă pentru a cere o asemenea comoară?
De aceea mă rog numai ca în fiecare din vieţile mele, să uit orice altceva şi să am sete numai pentru această iubire divină,
aşa cum un peşte scos din apă tânjeşte să se întoarcă în apă,
aşa cum unei păsări ceataka îi este sete după apariţia norului, sau cum o slăbită pasăre ceakora caută luna.

Brahma-ananda este numele bucuriei experimentată de transcendentalişti în realizarea identităţii universale spirituale.
Această plăcere este atăt de lăudată de către cei ce o experimentează, încât orice plăcere lumească,
hiar şi aceea de a fi creatorul universului, ca prima fiinţă Brahma, este privită ca insignificantă.
Şi totuşi chiar şi această Brahma-ananda devine nesemnificativă pentru cei care au atins fericirea
de a obţine chiar şi cea mai mică aromă a iubirii divine (Krişna prema).
De aceea Prema este considerată ţelul final al vieţii – prayogean tattva – ţelul strădaniilor spirituale – sadhana-bhakti.

Citește mai mult:
1.1 AṢṬĀDA¦A-CCHAṄDA

Cantitatea de iubire spirituală

Există nenumărate varietăţi calitative de prema (iubire) , dar există şi o mare diferenţă în ceea ce priveşte cantitatea.
Conform comentariului lui Vişvanath Ceakravarti asupra varietăţilor eroinelor iubirii descrise în cartea Ugivala Nilamani (Safirul înflăcărat)
scrisă de Rupa Gosvami, există patru măsuri semnificative:

1. iubire atomică, prezentă în sufletele condiţionate de modurile naturii materiale,
în care gustul pentru serviciul devoţional divin (bhakti) încă nu s-a dezvoltat.
Prema este de-abia detectabilă, şi ca urmare revelarea Domnului Transcendental unor asemenea ființe este abia vizibilă (percepută ca bucurii primite în această lume).

2. iubire comparativ substanţială este în sufletele care realizează măreţia şi opulenţa Domnului,
suflete care au trecut dincolo de bariera de lumină (brahman-gioti) care „înconjoară” lumea spirituală,
intrând în Vaikuntha – lumea spirituală a măreţiei şi opulenţei Domnului Transcendental.

3. iubire măreaţă este în sufletele care sunt interesate în lumea spirituală intimă a Domnului Transcendental original - Krișna,
fiind mai mult atrase de dulceaţa Acestuia (madhuri), decât de măreţia şi opulenţa Sa,
suflete care trec dincolo de Vaikuntha, intrând în „camerele” intime ale domeniului Vrindavan,
unde Krșna se dă pe Sine Însuşi devoţilor săi dragi, fiind controlat de dragostea lor.

4. iubire deosebit de măreaţă, numai în Radha, cea mai dragă şi intimă iubită a Domnului,
a cărei iubire Îl controlează pe Acesta în cea mai mare măsură.
Putera iubirii Radhei este în continuare eulogizată în „Cutia cu giuvaeruri a iubirii sacre” – Prema samputika

Bhakti-rasa भक्ति रस

Degustarea Extazului iubirii devoționale, sau bhakti-rasa,
apare atunci când starea de iubire predominantă pentru Kṛṣṇa - sthāyi-bhāva,
hrănită de un sentiment de minunare,
este degustată în inima unui devot împreună cu diferitele
vibhāve, anubhāve, sāttvika și vyabhiicāri-bhave (citește despre acestea urmând linkul de mai jos)
prin procesul devoțional ale auzirii despre forma, calitățile și activitățile lui Kṛṣṇa etc.

ei sab kṛṣna-bhakti-rasa sthāyi-bhāva |
sthāyi-bhāve mile yadi vibhāva anubhāva ||
sāttvika vyabhicārī bhāver milane |
kṛṣṇa-bhakti rasa hay amṛta āsvādane ||
yaiche dadhi sitā ghṛta marica karpūr |
milane rasālā hay amṛta madhur || CC 2.19.180-2.

Diferitele identități eterne date de relația eternă cu Kṛṣṇa sunt numite sthāyi-bhāve sau stări de spirit dominante.
Când oricare dintre acestea este amestecată cu cele patru ingrediente cunoscute sub numele de
vibhāva, anubhāva, sāttvika și vyabhicāri, gustul dulce al extazului sacru poate fi atins,
la fel ca atunci când într-o anumită rețetă ingredientul principal este combinat cu alte condimente și astfel capătă un gust unic.
Rūpa Bābāji însuși dă exemplul iaurtului, care atunci când este amestecat
cu zahăr, unt, piper și camfor, devine deliciosul preparart cunoscută sub numele de rasāla.

Citește mai mult:
STHĀYI-BHĀVA स्थायि भाव vibhāva, anubhāva, sāttvika și vyabhiicāri-bhava

Tipuri de Sthāyi-bhāva

Bhakti rasāmṛta sindhu भक्ति रसामृत सिन्धु:
Sthāyī-bhāva स्थायी भाव

aviruddhān viruddhāṁś ca bhāvān yo vaśatāṁ nayan |
su-rājeva virājeta sa sthāyī bhāva ucyate || 2.5.1 ||
sthāyī bhāvo'tra sa proktaḥ śrī-kṛṣṇa-viṣayā ratiḥ |
main gauṇī ca sā dvedhā rasa-jñaiḥ parikīrtitā || 2.5.2 || "

Acea bhāva (starea de iubire) care, controlând alte bhāva (sentimente) favorabile,
cum ar fi hāsya (veselia) și bhāva contradictorii, cum ar fi krodha (furia),
le prezidează în maniera unui conducător eficient, se numește sthāyī-bhāva.

În acest context, relațiile cu Kṛṣṇa dominate de anumite stări sentimentale, se numesc sthāyī-bhāva.
Cei cu cunoștințe despre rasa (gusturile iubirii spirituale) spun că există două tipuri de sthāyī-bhāva:
- mukhyā (primare) și
- gauṇa (secundare). "

tatra mukhyā
śuddha-sattva-viśeṣātmā ratir mukhyeti kīrtitā |
mukhyāpi dvi-vidhā svārthā parārthā ceti kīrtyate || 2.5.3 ||
tatra svārthā
aviruddhaiḥ sphuṭaṁ bhāvaiḥ puṣṇāty ātmānam eva yā |
viruddhair duḥkha-glāniḥ sā svārthā kathitā ratiḥ || 2.5.4 || "
atha parārthā -
aviruddhaṁ viruddhaṁ ca saṅkucantī svayaṁ ratiḥ |
yā bhāvam anugṛhṇāti sā parārthā nigadyate || 2.5.5 ||

Relațiile principale (primare):
Se bazează pe Virtutea Pură (śuddha-sattva) specifică (viśeṣa) unui anumit suflet (ātmā).
Relațiile principale iau două tipuri de forme:
- svārtha și
- parārtha.

Acele relații primare
care se hrănesc în mod clar cu bhāve non-contradictorii și
care devin intolerabile față de stările sufletești contradictorii
se numesc svārtha-rati. (hrănindu-se pe sine).

Acele relații primare
care se limitează, acceptând atât bhāve necontradictorii, cât și contradictorii (care apoi devin proeminente)
se numește parārtha (hrănind celelalte bhāve).

śuddhā prītis tathā sakhyaṁ vātsalyaṁ priyatety asau |
svaparārthyaiva sā mukhyā punaḥ pañca-vidhā bhavet || 2.5.6 || "

O relație primară în aceste două forme are cinci varietăți:
1. śuddha - nemarcată
2. prīti (sau dāsya - marcată de slujire),
2. sakhya (marcată de prietenie),
4. vātsalya (marcată de relație de tutelă) și
5. priyatā (sau madhurya, marcată de erotism spiritual). "

Citește mai mult

Video link

Caracteristici esențiale a iubirii spirituale - Prema - प्रेम

Acestea sunt expuse în Discuția Domnului Cetanya cu Ramananda Ray:

Abia după ce a auzit despre faptul că ascultarea naraţiunilor despre Domnul Transcendental este esenţa perfecţiunii,
Mahaprabhu (Śrī Caitanya) a fost de acord cu Ramananda Ray, însă a vrut să audă mai mult despre acest subiect.
Cu alte cuvinte, pentru cei care urmează învăţăturile Domnului Cetanya începutul este
Ascultarea naraţiunilor despre Domnul Transcendental.

prabhu kahe eho haya, age kaha ara
raya kahe prema-bhakti sarva-sadhya-sara (CC. 2.22.68)

Domnul spuse: asta e în regulă - prabhu kahe eho haya
Continuă să vorbeşti mai departe - age kaha ara
Ramananda Raya spuse: Serviciul Devoţional din iubire pură (pentru Domnul Suprem)- raya kahe bhakti prema
Este esenţa tuturor perfecţiunilor - sarva-sadhya-sara.

Prin ascultarea continuă a naraţiunilor despre Domnul Suprem, devii atras de Acesta,
iar această atracţie se transformă în ataşament, asemenea ataşamentului asociaţilor Săi eterni pentru El,
asociaţi care în mod evident sunt înclinaţi să facă tot ceea ce este plăcut lui.
Acest lucru este prezentat în definiţia lui bhakti, dată de Rupa Bābājī.

anyabhilaşita şunyam / jnana karmady anavritam
anukulyena krişnanu / şilanam bhaktir uttama

Cultivarea activitaţilor - şilanam
- care sunt menite pentru plăcerea Domnului, Krişna - anukulyena krişnanu
- care sunt lipsite de dorinţe materiale – şunyam anyabhilaşita
-şi nu sunt acoperite de jnana (cunoaştere despre opulenţele Absolutului) sau karma (urmarea datoriilor ocupaţionale varna-aşram dharma) – anavrita jnana karmady
se numeşte serviciul devoţional suprem - uttama-bhakti.

Aceste Activităţi au loc atât extern cât şi intern, în minte,
unde putem să-l întâlnim la început pe Krişna, urmând procedeul de meditaţie – raganuga bhakti.

Edited by madhukar, 10 December 2020 - 19:26.

Tipuri de Śuddha Rati: Sāmānya, svaccha śānta

शुद्ध रति - सामान्य स्वच्छ शानत

Bhakti rasāmṛta sindhu भक्ति रसामृत सिन्धु

O privire de ansamblu asupra conceptelor extazului sacru

Śuddha-rati (iubire pură - necolorată de nici un fel de relație)
este un tip de sthāyi bhāva (iubire stabilă ce domină asupra tuturor celorlalte emoții):

„Prima rati, numită śuddha-rati este de trei tipuri: sāmānya, svaccha și śānta.
Produce tremur al corpului și închiderea și deschiderea ochilor. "

Sāmānya-śuddha-rati:
Rati care se manifestată în oamenii obișnuiți și copii pentru Krișna,
se numește sāmānya-rati sau iubire comună.
Nu are nici măcar calitățile distinctive din svaccha-rati sau śānta-rati.

Un exemplu:
"O prietene! Vă rog să-mi spuneți de ce mintea mea, ca ceara de albine, a devenit foarte moale.
Oare pentru că soarele dulce, Kṛṣṇa, a răsărit pe strazile din Mathurā înaintea mea? Nu văd altă cauză a acestui fapt."

Alt exemplu:
"O bătrână! Uite acel copil, de doar trei ani. Văzându-l pe Kṛṣṇa în fața ei, ea aleargă după El și strigă."

Svaccha-śuddha-rati:
„Când rati manifestă multe varietăți, deoarece practicantul se asociază cu diferite tipuri de devoți
și efectuează diverse practici, se numește svaccha-rati (transparentă)”.

Când iubirea unui devotat, ca și cristalul clară,
devine similară în formă cu cea a unui devotat de care este atașat, se numește svaccha-rati. "

Un exemplu:
„Un brāhmaṇ fixat în a urma ordinele scripturii
uneori l-a lăudat pe Domnul Transcendental ca Stăpân,
uneori glumea cu El ca prieten,
uneori L-a protejat ca pe fiu,
uneori tânjea după El ca iubit și
uneori medita în inima lui asupra Lui ca Paramātmā.
În acest fel, prin diferite moduri de slujire, el a fost înzestrat cu diferite înclinații ale minții ".

Persoanele evlavioase foarte pure ale căror inimi sunt nestatornice
din cauza lipsei unui anumit gust pentru oceanul fericirii al relațiilor de iubire superioare
și care astfel trebuie să se comporte conform regulilor scripturilor dezvoltă în general svaccha-rati. "

atha śāntiḥ -
citește mai mult
2.3 Tipuri de Śuddha Rati: Sāmānya, svaccha śānta

Edited by madhukar, 18 December 2020 - 14:32.

PRĪTI SAKHYA  ȘI VATSALYA -RATI
प्रीति सख्य वत्सल्य रति च

În afară de iubirea pură: śuddha-rati, descrisă anterior, vezi Tipuri de Śuddha Rati: Sāmānya, svaccha śānta
Iubirea pentru Domnul Transcendental poate fi colorată de anumite tipuri de relații de iubire intime,
așa cum sunt prezentate în Bhakti rasāmṛta sindhu भक्ति रसामृत सिंधु:

"Cele trei tipuri de rati- prīti, sakhya și vatsalya-sunt plăcute inimii.
Ele provin dintr-o afecțiune profundă față de Domnul Transcendental și sunt întotdeauna dotate cu posesiune față de Acesta."
„Când iubirea transcendentală – rati - se află în trei tipuri de devoți -
beneficiarii ai milei, prieteni și bătrâni - devine
prīti-rati, sakhya-rati și respectiv vatsalya-rati."

Prīti-rati:
„Când persoanele se identifică ca fiind inferioare Domnului Transcendental, ele sunt numite primitori de milă (anugrāhyā).
Iubirea lor, în care Kṛṣṇa este perceput ca Cel la care trebuie să te închini, se numește prīti-rati.”

Sakhya-rati:
"Cei care se identifică ca fiind egali cu Mukunda sunt numiți sakha sau prieteni.
Iubirea lor, bazându-se pe familiaritatea care decurge dintr-un sentiment de egalitate, se numește sakhya-rati.
În această iubire există râsete puternice, glume și nici un sentiment de rezervă (față de Krișna)."

Vatsala-rati:
„Acele persoane a căror iubire îi identifică ca superiori ai Domnului Transcendental sunt cunoscuți ca pūjya, demni de respect sau bătrâni.
Iubirea lor, care dă milă lui Kṛṣṇa, se numește vātsalya sau vatsala, pupându-L și atingându-L. "

Citește mai mult: priti-sakhya-vatsalya

Edited by madhukar, 25 December 2020 - 11:17.

Priyatā-rati प्रियता सति
din Bhakti rasāmṛta sindhu भक्ति रसामृत सिन्धु:

mitho harer mṛgākṣyāś ca sambhogasyādi-kāraṇam |
madhurāpara-paryāyā priyatākhyoditā ratiḥ |
asyāṁ kaṭākṣa-bhrū-kṣepa-priya-vāṇī-smitādayaḥ ||2.5.36||

„Acea rati (iubire tde la începutul tinereții) ce se află în etern tinerele păstorițe cu ochi asemenea căprioarelor
și care este cauza principală a opt tipuri de plăcere (Mukya Rati + 7 Gauṇa Rati)
în relație cu etern tânărul (de circa 14 ani) Kṛṣṇa se numește priyatā-rati.
Ea este de asemenea numită madhurya-rati.
În această iubire, există priviri laterale, mișcarea sprâncenelor, cuvinte afectuoase, zâmbete timide, etc. "

yathā govinda-vilāse ciram utkuṇṭhita-manaso rādhā-mura-vairiṇoḥ ko'pi |
nibhṛta-nirīkṣaṇa-janmā pratyāśā-pallavo jayati || 2.5.37 ||

Din Govinda-vilāsa:
„De mult timp, Rādhā și Kṛṣṇa tânjesc să se vadă.
Toate gloriile noului germen de speranță de a ne putea vedea singuri!"

Kevala și Saṅkula-rati

tatra kevalā -raty-antarasya gandhena varjitā kevalā bhavet |
vrajānuge rasālādau śrīdāmādau vayasyake |
gurau ca vrajanāthādau krameṇaiva sphuraty asau || 2.5.25 ||
tatra sakulā -eṣāṁ dvayos trayāṇāṁ vā sannipātas tu saṅkulā |
udbhavādau ca bhīmādau mathurādau krameṇa sā |
yasyādhikyaṁ bhaved yatra sa tena vyapadiśyate || 2.5.26 ||

Kevala-rati:
"Când rati nu are urme de alte tipuri de rati, se numește kevala- (pură) rati.
În Vraja, se găsește

• în slujitorii lui Kṛṣṇa precum Rāsala,
  
• în prieteni precum Śrīdāma
  
• și în bătrâni precum Nanda."

Citește mai mult:
bhakti-yoga-iubirea-spirituala.

Edited by madhukar, 05 January 2021 - 08:23.

Gauṇa-rati - relații secundare de iubire - गौण रति

din Bhakti rasāmṛta sindhu भक्ति रसामृत सिंधु:

atha gauṇī -vibhāvotkarṣajo bhāva-viśeṣo yo'nugṛhyate |
saṅkucantyā svayaṁ ratyā sa gauṇī ratir ucyate || 2.5.39 ||

Gauṇa-rati  (relații secundare):
„Când se manifestă o stare emoțională diferită (care nu se încadrează în categoria relațiilor principale - śuddha,
prīti (sau dāsya), sakhya, vātsalya și priyatā (sau madhurya)) care apare din excelența vibhāvei (a protagoniștilor și stimulilor iubirii)
în timp ce relația primară se supune, hrănind-o pe cea secundară, se numește relație secundară.

hāso vismaya utsāhaḥ śokaḥ krodho bhayaṁ tathā |
jugupsā cety asau bhāva-viśeṣaḥ saptadhoditaḥ || 2.5.40 ||
api kṛṣṇa-vibhāvatvam ādya-ṣaṭkasya sambhavet |
sydd dehādi-vibhāvatvaṁ saptamyās tu rater vaśāt || 2.5.41 ||

„Cele șapte emoții specifice sunt hāsa (veselie, umor), vismaya (uimire),
utsāha (entuziasm), śoka (lamentare),
krodha (furie), bhaya (frică) și jugupsā (dezgust sau ură)"

„Deoarece acestea sunt sub controlul relațiilor primare (în care Krișna este obiectul iubirii),
Kṛṣṇa acționează ca o cauză pentru primele șase dintre aceste emoții,
dar Kṛṣṇa nu poate fi cauza celei de-a șaptea relații secundare, jugupsā sau dezgust.
Cauza dezgustului este corpul material sau alte obiecte. "

hāsottarā ratir yā syāt sā hāsa-ratir ucyate |
evaṁ vismaya-raty-ādyā vijñeyā ratayaś ca ṣaṭ || 2.5.43 ||

„Când hāsa predomină peste o mukhya-rati (care devine parārtha - hrănind hāsa),
este numită hāsa-rati. Celelalte șase ratele secundare ar trebui înțelese în mod similar. "

kāpy avyabhicarantī sā svādhārān sva-svarūpataḥ |
ratir ātyantika-sthāyī bhāvo bhakta-jane 'khile |
syur etasyā vinā-bhāvād bhāvāḥ sarve nirarthakāḥ || 2.5.46 ||

"Când relația primară în forma sa esențială nu părăsește devotul, este considerată a fi continuă sau ātyantika-sthāyī-bhāva.
Acest lucru este prezent la toate tipurile de devotați. Fără sthāyī-bhāva continuă, toate celelalte bhāva hāsa sunt disfuncționale."

vipakṣādiṣu yānto'pi krodhādyāḥ sthāyitāṁ sadā |
labhante rati-śūnyatvān na bhakti-rasa-yogyatām || 2.5.47 ||

„Deși unele bhāva (emoții) secundare devin sthāyī-bhāva în dușmanii lui Kṛṣṇa,
ele nu sunt potrivite pentru degustarea extazului transcendentel - bhakti-rasa,
deoarece nu au ca fundament o relație primară (de atracție pozitivă pentru Kṛṣṇa).”

sapta hāsādayas tv ete tais tair nītāḥ supuṣṭatām |
bhakteṣu sthāyitāṁ yānto rucir ebhyo vitanvate || 2.5.50 ||

„Cele șapte emoții secundare, fiind hrănite foarte mult de vibhāvas, anubhāvas, sāttvika-bhāvas și vyabhicārī-bhāvas,
iau statutul de sthāyī-bhāvas (stare sentimentală dominantă) la devoți și produc un gust transcendental în devoți.”

tathā coktam -aṣṭānām eva bhāvānāṁ saṁskārādhāyitā matā |
tat-tiraskṛta-saṁskārāḥ pare na sthāyitocitāḥ || 2.5.51 ||

De aceea se spune: „Într-un devot, una dintre cele cinci sthāyī-bhāva cele șapte bhāva secundare,
făcând împreună opt bhāva, produc impresii durabile. Deoarece impresiile vyabhicārī-bhāv dispar
după ce sunt acoperite de aceste opt, vyabhicāṛī-bhāvas (vezi Sañcārī सञ्चारी) nu sunt considerate a fi sthāyī-bhāvas.

Gauṇa-rati - relații secundare de afecțiune - गौण रति
din Bhakti rasāmṛta sindhu भक्ति रसामृत सिंधु:

Hāsa- हास - veselie
Vismaya - विस्मय - minunare
Utsāha - उत्साह - entuziasm


Hāsa-rati

"Când există veselie în inimă din cauza neregularității vorbirii, a îmbrăcămintei sau a acțiunilor, ea numește hāsa.
În această stare, simptomele veseliei deschid complet ochii și apare tremuratul nasului, buzelor și obrajilor."

„Când hāsa apare din acțiuni legate de Kṛṣṇa și rasa primară își asumă un rol subservient, hāsa devine hāsa-rati.”

Un exemplu: (Krishna a spus) „ O femeie frumoasă! Îți jur că nici măcar nu m-am uitat la iaurt.
Dar prietena ta îndrăzneață îmi adulmecă gura degeaba. Dă-i instrucțiuni prietenei tale pentru ca ea
să nu acuzeo persoană inocentă ca mine. ' Când gopī ce slujea a auzit aceste cuvinte, nu a putut rezista, pufnind-o râsul ".

Vismaya-rati

„Văzând ceva neobișnuit, mintea se poate întreba:„ Ce poate fi asta? ” Această dispoziție se numește vismaya sau minunare.
În această stare, simptomele sunt lărgirea ochilor, pronunțând cuvinte precum „foarte bine, foarte bine” iar părul ridicându-se pe corp.
Relația dintre Vismaya și Vismaya-rati este aceeași ca cea dintre hāsa și hāsa-rati. "

Un exemplu: „Când Brahmā a văzut toți vițelii și băieții păstori manifestându-se ca forme ale Domnului Nārāyaṇ,
purtând veșminte galbene și marcate cu śrīvatsa, care erau lăudate de toți locuitorii universurilor, inclusiv de mulți Brahmā,
el a fost uimit și a rostit "Ce este asta? Ce este asta?" "

Utsāha-rati:

„Atașamentul ferm și imediat al minții pentru activități precum bătălia, caritatea, compasiunea și dharma (Datoria Prescrisă),
ale căror rezultate sunt lăudate de oamenii sfinți, se numește utsāha.”
"Yuddhādi înseamnă luptă, caritate, compasiune și acte drepte. În loc de yuddhādi, uneori se folosește svābhīṣṭa (prețuit)".

Citește mai mult: Hāsa-Vismaya-Utsāha-Rati

Gauṇa-rati - relații secundare de afecțiune - गौण रति
din Bhakti rasāmṛta sindhu भक्ति रसामृत सिंधु

Śoka- शोक -lamentare


atha śoka-ratiḥ -śokas tv iṣṭa-viyogādyaiś citta-kleśa-bhavaḥ smṛtaḥ |
vilāpa-pāta-niḥśvāsa-mukha-śoṣa-bhramādi-kṛt |
pūrvokta-vidhinaivāyaṁ siddhaḥ śoka-ratir bhavet || 2.5.60 ||

Śoka-rati:
"Durerea intensă în inimă care rezultă ca urmare a despărțirii de o persoană dragă
însoțită de gânduri pe care iubitul le-a prețuiește se numește śoka sau plângere.
În această stare există plâns, cădere pe pământ, respirație grea, uscare a gurii și confuzie."

yathā śrī-daśame (10.7.25) -ruditam anu niśamya tatra gopyo
bhṛśam anutapta-dhiyo'śru-pūrṇa-mukhyaḥ |
rurudur anupalabhya nanda-sūnuṁ
pavana upārata-pāṁśu-varṣa-vege || 2.5.61 ||
Un exemplu din al zecelea Cânt din Śrīmad-Bhāgavatam [10.7.25]:

"Când forța furtunii de praf și vânturile s-au potolit, prietenele mamei Yaśodā și ceilalte gopī,
s-au apropiat de ea, auzindu-i plânsul jalnic. Nevăzându-l pe Kṛṣṇa prezent și ele s-au simțit foarte rănite
și s-au alăturat mamei Yaśodā plângând, cu ochii plini de lacrimi ".

yathā vā -avalokya phaṇīndra-yantritaṁ
tanayaṁ prāṇa-sahasra-vallabham |
hṛdayaṁ na vidīryati dvidhā
dhig imāṁ martya-tanoḥ kaṭhoratām || 2.5.62 ||

Alt exemplu:
"Inima mea nu a fost zdrobită când l-am văzut pe Kṛṣṇa, mai drag decât o mie de vieți, legat de Kāliya. Cât de împietrită este inima mea!"

atha krodha-ratiḥ -prātikūlyādibhiś citta-jvalanaṁ krodha īryate |
pāruṣya-bhrū-kuṭī-netra-lauhityādi-vikāra-kṛt || 2.5.63 ||

krodha- क्रोध - furie

"Înflăcărarea inimii la întâmpinarea unei opozițiii se numește krodha sau furie.
În această stare se manifestă un comportament dur, încruntare și înroșirea ochilor."

evaṁ pūrvoktavat-siddhaṁ viduḥ krodha-ratiṁ budhāḥ |
dvidhāsau kṛṣṇa-tad-vairi-bhāvatvena kīrtitā || 2.5.64 ||

"Krodha-rati se naște din krodha în același mod în care hāsa-rati apare din hāsa. Există două tipuri:
unde stimulul pentru krodha este Kṛṣṇa și unde stimulul este inamicul lui Kṛṣṇa."

atha kṛṣṇa-vibhāvāḥ, yathā -kaṇṭha-sīmani harer dyuti-bhājaṁ rādhikā-maṇi-saraṁ paricitya |
taṁ cireṇa jaṭilā vikaṭa-bhrū- bhaṅga-bhīmatara-dṛṣṭir dadarśa || 2.5.65 ||

Furia stimulată de Kṛṣṇa:
„Când Jaṭilā a recunoscut strălucitorul colier de perle al Rādhei în jurul gâtului lui Kṛṣṇa,
ea s-a încruntat feroce și i-a aruncat o privire lui Kṛṣṇa într-un mod terifiant.”

tad-vairi-vibhāvāḥ, yathā -atha kaṁsa-sahodarogra-dāve
harim abhyudyati tīvra-heti-bhāji |
rabhasād alikāmbare pralambadviṣato'bhūd
bhrū-kuṭī-payoda-rekhā || 2.5.66 ||

Furia stimulată de un inamic:
„Când focul aprins al pădurii, care era de fapt fratele lui Kaṁsa, l-a înconjurat pe Kṛṣṇa,
pe fruntea lui Balarāma a apărut o încruntare datorită furiei ca o formațiune de nori pe cer.”

atha bhaya-ratiḥ -bhayaṁ cittāticāñcalyaṁ mantu-ghorekṣaṇādibhiḥ |
ātma-gopana-hṛcchoṣa-vidrava-bhramaṇādikṛt || 2.5.67 ||

bhaya- भय - frica

"Când inima manifestă o neliniște extremă după ce a comis o infracțiune sau a văzut creaturi înfricoșătoare,
aceasta se numește bhaya sau frică. În această stare se manifestă încercarea de a se ascunde, sentimentul de uscare a inimii și confuzia."

niṣpannaṁ pūrvavad idaṁ budhā bhaya-ratiṁ viduḥ |
eṣāpi krodha-rativad dvi-vidhā kathitā budhaiḥ || 2.5.68 ||

"Înțelepții spun că bhaya este legată de bhaya-rati la fel cum hāsa este legată de hāsa-rati.
La fel ca în cazul krodhei, bhaya-rati este de are două tipuri: bhaya a cărei cauză este Kṛṣṇa și bhaya a cărei cauză este inamicul lui Kṛṣṇa."

tatra kṛṣṇa-vibhāvāḥ -yācitaḥ paṭimabhiḥ syamantakaṁ
śauriṇā sadasi gāndinī-sutaḥ |
vastra-gūḍha-maṇir eṣa mūḍha-dhīs
tatra śuṣyad-adharaḥ klamaṁ yayau || 2.5.69 ||

Kṛṣṇa ca o cauză a fricii:
„Când Kṛṣṇa i-a cerut lui Akrura bijuteria Syamantaka în cadrul adunării într-un mod prietenos,
Akrura, care ascundea bijuteria în hainele sale, nu a putut răspunde. S-a temut de Kṛṣṇa,
înțelegând că Acesta știa că ascunde bijuteria. Gura lui s-a uscat și s-a întristat. "

duṣṭa-vibhāva-jāḥ, yathā -bhairavaṁ bruvati hanta hanta gokuladvāri
vārida-nibhe vṛṣāsure |
putra-gupti-dhṛta-yatna-vaibhavā
kampra-mūrtir abhavad vrajeśvarī || 2.5.70 ||

Inamicul lui Kṛṣṇa ca o cauză a fricii:
„Când Vṛṣāsura, ca un nor de furtună, a urlat într-un mod înspăimântător la intrarea în Gokula,
Yaśodā, gândindu-se la protecția fiului ei, a început să tremure”.

atha jugupsā-ratiḥ -jugupsā syād ahṛdyānubhavāc citta-nimīlanam |
tatra niṣṭhīvanaṁ vaktra-kūṇanaṁ kutsanādayaḥ |
rater anugrahāj jātā sā jugupsā-ratir matā || 2.5.71 ||

jugupsā-rati -  जुगुप्सा रति - dispreț ca sentiment dominant

"Restricția inimii care rezultă


Citește mai mult: śoka-krodha-bhaya-jugupsa-rati

Condiții de a obține Rati - afecțiune pentru Krișna

din Bhakti rasāmṛta sindhu भक्ति रसामृत सिंधु

„Rati, care este însăși forma energiei extazului spiritual ānanda, apare în inimile devoților

• care au fost purificați de toate greșelile prin bhakti,
  
• ale căror inimi au devenit vesele (hlādinī) și strălucitoare (samvit),
  
• care au dezvoltat o mare plăcere
  
• pentru ascultarea puranei Śrīmad-Bhāgavatam
  
• și pentru asocierea cu cei care au dezvoltat gust pentru jocurile spirituale ale lui Kṛṣṇa,
  
• a căror viață și suflet devine fericirea profundă a devotamentului la picioarele lui Govinda
  
• și care au devenit absorbiți în acțiuni precum kīrtana, impregnate cu mila Domnului.

Această Rati, întărită de impresiile lăsate de Serviciul Devoțional Bhakti din vieții trecute și prezente,
atinge apoi o stare de delectare prin realizarea interioară a ingredientelor iubirii spirituale:
vibhāva, anubhāva, sāttvika-bhāva și vyabhicārī-bhāva pentru Kṛṣṇa
și, în cele din urmă, atinge vârful cel mai înalt și uimitor al fericirii profunde.

"Cu toate acestea, chiar cea mai mică atingere a gustului pentru prema
prin cel mai mic amestec de vibhāva și celelalte ingrediente,
devine rapid deosebit de încântătoare. "

Citește mai mult