Second Opinion
Folosind serviciul second opinion ne puteți trimite RMN-uri, CT -uri, angiografii, fișiere .pdf, documente medicale. Astfel vă vom putea da o opinie neurochirurgicală, fără ca aceasta să poată înlocui un consult de specialitate. Răspunsurile vor fi date prin e-mail în cel mai scurt timp posibil (de obicei în mai putin de 24 de ore, dar nu mai mult de 48 de ore). Second opinion – Neurohope este un serviciu gratuit. www.neurohope.ro |
Examenul familiei, construim o casa
Last Updated: Apr 29 2021 08:00, Started by
Mariusvlad2
, Jun 28 2018 12:09
·
0
#199
Posted 06 August 2019 - 20:21
Pai si cu armatura care e la 2.5 cm in interior cum faci? Ti-a explicat brownie pe alt topic ce si cum... cum consideri insa, sunt banii tai.
|
#200
Posted 06 August 2019 - 21:01
Așa cum am întrebat și dincolo, daca aplicam hidroizolație pensulabila cum împiedicăm fenomenul de capilaritate?
Viața e plină de compromisuri. Eu sper că soluția aleasă de mine sa reducă spre zero fenomenul de capilaritate. Teoretic la soluția aleasă de mine permeabilitatea este de 8 cm la o presiune de 8 bari. Apa din sol nu trece de 1 bar dacă nu plutește casa pe apa, deci la 1 bar câți cm pătrunde în beton? Am sa întreb mâine la stație. |
#201
Posted 10 August 2019 - 09:23
Am întrebat.
Soluția sigura pentru pivnițe, subsoluri, fose septice oferita și garantata de ei este aditivarea și ridicarea clasei betonului in statie de la C12/15 la C25/30. Acesta soluția este suficientă pentru prevenirea efectului de capilaritate. Daca insist îmi pot oferi aditivarea cu Hyseal la un plus de 19 euro pe mc dar mi-au expliyu că aceasta este folosita pentru aplicații industriale. Nimic greșit dar cam piperat. |
#202
Posted 10 August 2019 - 11:39
Mariusvlad2, on 10 august 2019 - 09:23, said:
Am întrebat. Soluția sigura pentru pivnițe, subsoluri, fose septice oferita și garantata de ei este aditivarea și ridicarea clasei betonului in statie de la C12/15 la C25/30. Acesta soluția este suficientă pentru prevenirea efectului de capilaritate. Daca insist îmi pot oferii aditivarea cu Hyseal la un plus de 19 euro pe mc dar mi-au expliyu că aceasta este folosita pentru aplicații industriale. Nimic greșit dar cam piperat. |
#203
Posted 11 August 2019 - 10:04
Si eu am dat vreo 1000 de coco pe hyseal. Initial mi s a parut scump, darapoi m-am gandit ca daca ma pomenesc cu o mini piscina in beci ar fi mult mai scumpa reparatia. Soooooo.... Asta e partea interesanta la constructia unei case - sa cantaredti avantaje/dezavantaje si apoi sa te incadrezi in buget.
Edited by Bylly00, 11 August 2019 - 10:04. |
#204
Posted 12 August 2019 - 17:03
Am facut o simulare in U-wert pentru planseul de peste etaj si acoperis. O sa fie planseu de lemn si acoperis din tigla metalica. Mi-ar fi de folos daca aruncati un ochi peste fisierul atasat sa ma corectati daca si unde am gresit. Tinta este de maxim 0.1 W/m2K.
Multumesc. |
#206
Posted 12 August 2019 - 18:10
Ai dreptate.
Scuze. L.E. Cred ca am pus foliile gresit. Am prea mult condens in vata din acoperis. Attached FilesEdited by Mariusvlad2, 12 August 2019 - 18:20. |
#208
Posted 12 August 2019 - 19:17
De unde vine spatiul ala asa de mare de aer (1000 sau 1200mm), poz.7 in schita? Faci o camera secreta in interiorul peretilor?
|
|
#209
Posted 12 August 2019 - 20:18
Cred ca a vrut sa simuleze podul.
Dar nu asa ar trebui sa faci. Aerul ala "stationar" pe care l-ai pus acolo e ca si cum ai avea o camera ermetica de 1m inaltime. Ar trebui straturile care alcatuiesc planseul de peste etaj. Si apoi alt calcul pentru acoperis. |
#210
Posted 12 August 2019 - 20:25
Ăla este podul nelocuit. Am luat înălțimea medie. Nu știu dacă am procedat corect dar mi se părea logic să combin planșeul de peste etaj, spațiul podului nelocuit și acoperișului pentru a afla dacă am pierderi mari de căldură pe acolo.
wizake, on 12 august 2019 - 20:18, said:
Cred ca a vrut sa simuleze podul. Dar nu asa ar trebui sa faci. Aerul ala "stationar" pe care l-ai pus acolo e ca si cum ai avea o camera ermetica de 1m inaltime. Ar trebui straturile care alcatuiesc planseul de peste etaj. Si apoi alt calcul pentru acoperis. |
#211
Posted 12 August 2019 - 20:32
Este mai eficient sa pui toata izolatia intr-un singur loc, de ex, decat sa pui 20cm la plafon si 20 in pod sub astereala, mai bine pui 40cm deasupra plafonului. Iar podul acela de 1 inaltime il faci un pod ventilat.
Ceea ce ai simulat tu acolo este f greu de realizat fizic, sa ermetizezi total acel spatiu care este si destul de inaccesibil fizic (inaltimea mica mai ales spre streasina). |
#212
Posted 12 August 2019 - 21:23
Am pus toata vata in planseu dar nu pot sa cobor sub 0.1 W/m2K. Ceva idei?
Attached Files |
#213
Posted 12 August 2019 - 21:36
1. de ce vrei sa cobori sub 0.1 ?
2. ai folosit ceva izolatie de fibra de lemn cu lambda 0,039. Poti folosi vata cu lambda 0,035, dar tot nu scazi sub 0.1. Poate cu alte materiale mai izolatoare. Daca tii neaparat la valoarea U, poti folosi spuma poliuretanica rigida (PIR) care are lambda 0.023. Cu 30cm scazi la 0.08. Dar te costa Edited by wizake, 12 August 2019 - 21:37. |
|
#214
Posted 13 August 2019 - 06:34
E un fix de-al meu stabilit în urma documentării dar parca nici nu a-și compromite bugetul de dragul acelei cifre. Voi incerca cu o vată de 0.035.
|
#215
Posted 13 August 2019 - 11:03
Care e rolul barierei de vapori de sub OSB-ul din pod? Cred ca o sa iasa bine si fara ea, incearca o simulare.
Doresti sa folosesti podul in vreun fel? |
#216
Posted 13 August 2019 - 11:19
Este interesant cum calculeaza aplicatia respectiva R-ul total.
Teoretic, la 50cm de vata λ=0.039[W/mK], am avea un R = 0.5/ 0.039= 12.82 [m²K/W]. Totusi aplicatia da un R total = 8.613 [m²K/W]. Ok, stratul de vata de 20cm nu este complet, fiind intrerupt de grinzile de la tavan, dar totusi doar cele 2 straturi de 15 de vata dau un R= 7.69 [m²K/W]. Deci ultimul strat de vata "aduce" un beneficiu de R=1? Ceva este ciudat, nu-mi dau seama ce.... Attached FilesEdited by the_lion, 13 August 2019 - 11:19. |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users