Falsificarea istoriei „cu tendință” în moldovenism și regionalismul „moldovenesc”

SIRE,
Subsemnatii senatori si deputati, in numar de 29 din cei alesi ai Basarabiei in parlament, formind astfel majoritatea acestei provincii in parlament, singurii in drept de a vorbi din numele ei, ne simtim datori ca mandatari ai poporului nostru si ca cetateni credinciosi Tarii si Coroanei sa aducem la cunostinta Majestatii Voas¬tre situatia disperata a provinciei pe care o reprezentam.
Dupa ce am asteptat in zadar sa atragem atentiunea Guvernului Majestatii Voastre atit prin declaratiile in parlament, cit si prin manifestatiile publice, la care, cu toate strasniciile starii de asediu, s-au asociat miile de cetateni ai Basarabiei, sintem siliti sa cautam pe aceasta cale sprijinul Coroanei, ca simbol al unitatii nationale, pentru ca prin tacerea noastra in imprejurarile de fata ar cadea si asupra noastra raspunderea istorica pentru ca¬tastrofa nationala, pe care o socotim inevitabila daca starea de lucruri din Basa¬rabia nu va fi de urgenta schimbata.
…Declaratia de Unire din 27 martie 1918… a prevazut „bazele”, pe care Unirea trebuie asezata. Principalele din aceste „baze” sint:
1. Decentralizarea si autonomia admi¬nistrativa.
2. Pastrarea legilor si a organizatiei administrative in vigoare pina la modificarea lor de catre parlamentul roman.
3. Respectarea drepturilor minoritatilor.
4. Garantia constitutionala a drepturi¬lor si a libertatilor cetatenesti.
5. Amnistia politica.
6. Convocarea neintirziata a constitu¬antei in care vor intra reprezentantii Basarabiei proportional cu populatia, alesi prin vot universal, egal, direct si secret.
SIRE,
Declaratia de Unire din 27 martie 1918 este titlul de drept, pe care se inte-meiaza unirea Basarabiei cu Romania.
Este inutil sa discutam aici daca „ba¬zele” pe care se intemeia Sfatul Tarii in aceasta declaratie puteau fi legalmente schimbate prin votul lui din 27 noiembrie 1918, cit si sa cercetam conditiile in care a avut loc acest vot.
Vom aminti numai in treacat, ca dupa Declaratia din 27 martie Sfatul Tarii si-a rezervat expres numai un singur drept – „rezolvarea si realizarea reformei agrare” – si, prin urmare, din acest moment au incetat toate celelalte atributiuni ale lui de adunare legislativa si de organ repre¬zentativ al Basarabiei…
De altfel, chiar si votul din 27 noiem¬brie insista in ce priveste „asigurarea tuturor romanilor a regimului curat demo¬cratic” si invoca si o „Adunare constituanta pe baza sufragiului universal”.
Socotim de prisos aceste consideratiuni, pentru ca de la sine se intelege ca prin actul de Unire poporul basarabe¬an si-a exercitat „dreptul de libera autodeterminare”, ceea ce nu ar fi compatibil cu acceptarea unei robii politice.
E natural ca Tratatul cu Marile Puteri din 28 octombrie 1920, prin care se recunoaste unirea, nu numai ca se intemeiaza expres pe Declaratia de Unire ca pe o dovada ca „populatia Basarabiei si-a manifestat dorinta de a vedea Basara¬bia unita cu Romania”, dar si stipuleaza (art. 3) ca „Romania se obliga a respecta si a face sa fie riguros respectate pe teri¬toriul Basarabiei stipulatiile Tratatului semnat la Paris la 9 decembrie 1919 de catre principalele puteri aliate si asocia¬te” si de Romania, si anume „a asigura locuitorilor garantii de libertate si dreptate, etc.”… Dar desigur aceasta populatie, care si sub regimul tarist a fost considerata ca cea mai blinda si cea mai supusa din intregul imperiu, nici nu s-a asteptat ca va fi tratata cu asprime si chiar cu vrajmasie de organele Statutul roman, in al carui sin a intrat…
Din nenorocire, SIRE, de 6 ani Basa¬rabia este cirmuita intr-un fel, in care nu mai pot fi cirmuite astazi nici coloniile negre din Africa.
Sub un regim de exceptie, fara nici o garantie pentru drepturi si libertati cetatenesti, administrarea de 6 ani de „comisiuni interimare”, necunoscute de lege, Basarabia asista astazi neputincio¬asa si la desfiintarea pe cale administra-tiva a stravechilor ei obstii satesti, pe care le-a respectat si absolutismul tarist si care singure au dat poporului nostru taria de a rezista jugul secular.
Fata de o birocratie atotputernica, iresponsabila, necontrolata si necontrolabila in lipsa de institutii de autonomie locala si de libertati cetatenesti, o populatie lipsita de orice drept si de ori¬ce mijloc de aparare legala e fatal lasata prada celei mai grozave impilari si opre¬siuni, care fac cu putinta despuieri, batai pi schingiuri zilnice, dar ca pina si asasi¬natele oficiale sa ramina fara sanctiune.
Cazurile individuale de asemenea ex¬cese de putere ajunse pina la cunostinta publica prin presa sau de la tribuna par¬lamentara, sau alte mii de cazuri, care ramin necunoscute, oricit de grozave ar fi, au mai putina insemnatate decit acea atmosfera de ilegalitate, silnicie si sa¬dism administrativ, care apasa asupra intregii populatiuni, incit si cel mai ino¬fensiv cetatean se simte vesnic expus ar-bitrarului si teroarei, la discretia celui din urma agent, cu care ar veni in contact.
In aceasta atmosfera de anarhism ti¬ranic e cu neputinta functionarea sanatoasa a aparatului de stat, toata admi¬nistratia publica se corupe si, cum au dovedit faptele recente, pina si justitia cade victima contagiunii.
Guvernul Majestatii Voastre cauta sa justifice regimul din Basarabia prin nece¬sitatea de a lupta impotriva bolsevismului, banditismului, etc. Dar aceasta cons¬tituie o grozava confuziune intre cauze si efecte.
Nici un popor nu se poate resemna la un regim, sub care nu i se recunoaste nici un drept si nu i se acorda nici un mi¬jloc de aparare legala impotriva abuzuri¬lor de putere ale agentilor administrativi si in care chiar eventuala bunavointa a guvernului e neputincioasa sa stavileas¬ca samovolniciile subalternilor, intrucit lipseste controlul cetatenesc.
In aceste conditiuni excese si dezor¬dini nu pot fi evitate. Si astfel se creeaza un cerc vicios: inasprirea regimului exceptional e mereu justificata de chiar turburarile, pe care el insusi le determina sau le provoaca.
Experienta a dovedit ca nici o lupta cu excese si dezordine de aceasta natura nu este cu putinta fara simpatia si sprijinul din partea populatiei insasi. Dar aceasta simpatie si sprijin nu pot fi cistigate prin toate strasniciile starii de asediu.
SIRE,
In imprejurarile actuale aceasta stare de lucruri constituie o grava primejdie nu numai pentru Basarabia…
Noi, semnatarii acestui MEMORIU, sintem alesii poporului basarabean, care si-a manifestat increderea in noi, infruntind violentele „de care au fost patate alegerile pentru actualele Came¬re******. Cei mai multi dintre noi am re-prezentat provincia noastra in toate par¬lamentele de la unire incoace, precum am facut parte si din Sfatul Tarii si am avut rolul hotaritor in votul Declaratiei de Unire. Numai simtul de tara si coroana ne poate smulge dureroasa marturisire pe care o aducem la treptele tronului.
SIRE,
Basarabia nu se simte, nu se poate simti libera sub regimul, sub care traieste astazi. De la actualul guvern al Majestatii Voastre nu putem nadajdui nici-o indrep¬tare. Sub acest guvern abuzurile au ajuns la culmi necunoscute. Sub el sint desfiintate obstiile satesti prin ordinele prefectilor.
Cind incercam sa ridicam glasul nos¬tru in parlament spre a aduce la cunostinta obsteasca durerile poporului, care ne-a ales, sintem brutalizati si de pe banca ministeriala ni se arunca certifica¬rea de „rai romani” sau „instrainati”. Sfetnicii Majestatii Voastre nu-si dau macar seama ca aducind asemenea invinuiri majoritatii reprezentantilor Basarabiei (in parlament) prin aceasta chiar declara instrainata insasi aceasta provincie si jus¬tifica toate veleitatile de afara.
Nu ne ramine doar decit apelul la Co¬roana, in care vedem zalogul unitatii nationale. Facem acest apel cu constiinta indurerata ca trecem poate prin ultimul moment, cind situatia poate fi inca sal¬vata fara grele incercari si tragice zgudu¬iri.
SIRE,
Regimul actual din Basarabia nu mai poate dainui!
Basarabia nu mai poate, nu mai doreste sa-l tolereze!
Noi, reprezentantii Basarabiei, nu mai putem, nu mai voim sa ne agravam raspunderea prin dosirea adevarului asu¬pra situatiei reale din provincia noastra.
Numai multumita regimului de excep¬tie, care a prefacut aceasta tara intr-un infern, numai multumita sistemului de im¬pilare si opresiune, care calca peste sen¬timentele si nazuintele unui popor mindru si dornic de libertate si dreptate, numai prin violarea „bazelor” de Unire, stabilite in declaratia din 27 martie 1918 si accep¬tate solemn de guvernul roman „in numele poporului romanesc si al regelui Romaniei”, si prin nesocotirea tuturor garantiilor dictate de tratate s-a putut naste aceasta „chestie a Basarabiei”, care poate fi fatala…
Dar nu mai avem multa vreme de pier¬dut!
Ajunge experienta de 6 ani!
Poporul din Basarabia cade in deznadejde!
Tara si Coroana nu pot jertfi Basarabia pentru comoditatea unor guverne inerte si arhaice, fara a compromite destinul national.
Numai aceasta credinta si nadejdea ca in ceasul al unsprezecelea glasul nostru va fi auzit, ne determina a indrazni sa turburam linistea Majestatii Voastre, fiindca altfel nu ne-ar mai ramine decit sa depunem mandatele, declinindu-ne orice raspundere si lasind Tara insasi si istoria sa judece pe calaii Basarabiei…
1. PAN HALIPPA, deputat de Soroca;
2. (A.) MITA, deputat de Balti;
3. V. CAZACLIU, deputat de Chisinau, fost deputat al Sfatului Tarii; I.
4. BUZDUGAN, deputat de Balti, fost secretar ai Sfatului Tarii; GR.
5. CAZACLIU, deputat de Soroca, fost deputat al Sfatului Tarii;
6. D. MOLDOVANU, deputat de Balti;
7. Stefan BOTNARIUC, senator de Balti, fost deputat al Sfatului Tarii;
8. Nicolae POSTOLACHE, senator de Balti;
9. P. SFECLA, deputat de Soroca;
10. I. BELOUSENCO, senator de Cahul;
11. C. STERE, deputat de Soroca, fost presedinte al Sfatului Tarii;
12. N. NERUTAN, deputat de Tighina;
13. Costache LEANCA, deputat de Balti;
14. T. COVALSCHI, senator de Cetatea A
15. Mih. CALISTRU, deputat de Hotin;
16. Vasile VOLOC, deputat de Cahul;
17. N. COSTACHESCU, senator de Chisinau;
18. protoiereu Teodor DUMBRAVA, deputat de Ismail;
19. N. CIORNEI, deputat de Cahul, fost deputat al Sfatului Tarii;
20. Nicolae RUSU, senator de Cahul;
21. Gh. LUPASCU, deputat de Sorbea;
22. N. TRANDAFIRESCU, senator de Cetatea Alba;
23. X. ANTIPA, deputat de Ismail;
24. Eftimie CEAGLAC, senator de Soroca;
25. IACOBESCU, deputat de Cetatea Alba;
26. Vasile SORBALA, senator de Soroca;
27. Z. CHIORBAS, deputat de Cahul;
28. dr. N. LUPU.
Notă. Cea de 29-a semnătură lipseştre. Să fi aparţinut lui Ion Inculeţ care mai apoi şi-a retras-o, iar în text nu s-a mai reuşit să fie introdusî corectura de rigoare?