Falsificarea istoriei „cu tendință” în moldovenism și regionalismul „moldovenesc”

Mai mare decât a oricăror armate din jurul nostru. Asta e, doare sau nu !

Habar nu am, tu ai ceva documente sau argumente in a sustine si a proba cele sustinute de tine?
Eu am si inca o multime in care armata romana nu a dat dovada de competenta,corectitudine si disciplina.
1907,
1916, 1919, Odessa, 1989.

După o serie de victorii tactice rapide în Transilvania asupra unor forțe austro-ungare copleșite din punct de vedere numeric, armata română va suferi în toamna anului 1916 o serie de înfrângeri zdrobitoare, ceea ce va forța autoritățile statului să se refugieze în Moldova, permițând inamicului să ocupe două treimi din teritoriul național, inclusiv capitala București. Cauzele principale ale înfrângerii Armatei României în campania anului 1916, de forțe germane și austro-ungare semnificativ inferioare numeric, au fost ingerințele politice majore în actul conducerii militare, incompetența, impostura și lașitatea unei părți semnificative a eșalonului militar de conducere, precum și lipsa de adecvare a pregătirii și dotării trupelor pentru tipul de război purtat.



Turtucaiei a reprezentat o eroare majoră de planificare a Marelui Cartier General. Această eroare a făcut ca o înfrângere tactică minoră să aibă implicații strategice majore asupra armatei și a întregii populații a țării. Generalul Averescu se întreba retoric:

„Cine este autorul ideei ca să avem la Turtucaia, un cap de pod?
Ce avem de apărat la Turtucaia?! Faimosul cap de pod fără pod!
Cine a fost inconștientul care a legat de un punct fără însemnătate - cărui îi lipsea partea esențială, podul - soarta a 33.000 de oameni și reputația noastră militară?![46]. 31”

https://ro.m.wikiped...R�zboi_Mondial

Edited by WestPoint, 05 February 2018 - 11:25.

Nu era vorba de competență sau pregătire, ci de fapte lipsite de etică.
Aici armata română a fost mai ok decât altele. Cu ceva.

Dar războiul e război, și nu vreau să deschid subiectul ăsta odios.

Am impresia ca nu vrei sa intelegi textele. Nici o problema, astea ramin totusi consemnate.
Apropo, ai facut armata?

Cauzele principale ale înfrângerii Armatei României în campania anului 1916, de forțe germane și austro-ungare semnificativ inferioare numeric, au fost ingerințele politice majore în actul conducerii militare, incompetența, impostura și lașitatea unei părți semnificative a eșalonului militar de conducere, precum și lipsa de adecvare a pregătirii și dotării trupelor pentru tipul de război purtat.

Edited by WestPoint, 05 February 2018 - 11:41.

WestPoint, on 05 februarie 2018 - 11:39, said:

Ce spui, soro?

Exact, trupele austroungare au fost net inferioare ca numar si totusi au ocupat trei sferturi din tara inkl. Bucurestiul.

Edited by WestPoint, 05 February 2018 - 16:26.

Stai liniștit, trupele austro-ungare au luat bătaie.
A, că au venit germanii, asta e altceva.

Austro-ungarii au luat bătaie și de la sârbi

Morosanul, on 05 februarie 2018 - 16:35, said:

Noi in Transilvania am fost ca austriecii in Serbia - am atacat cu trupe mai numeroase si ne-am luat bataie. Intr-o saptamana tot atacul s-a fasait...

Fals. In principiu au fost trupele A-U, mai putin ca numar trupe germane

Ați atacat cu trupe numeroase, dar ați pierdut peste tot: Serbia, Rusia, Transilvania. Noroc nu nemții că v-au scos.

Edited by Morosanul, 05 February 2018 - 17:00.

Morosanul, on 05 februarie 2018 - 17:00, said:

Vorbeam de noi, romanii... Sau ai impresia ca in 1916 romanii erau ca numar sub trupele Puterilor Centrale cand s-a produs atacul ardelenesc?

Edited by Alexandru H., 05 February 2018 - 17:02.

Care voi românii ?  Și tu ca Sucre ?

Morosanul, on 05 februarie 2018 - 17:03, said:

Pai nu stiu ce e sucre, eu sunt roman. Ca am si sange german, e o chestie ce tine de genetica, nu neaparat de educatie (din moment ce nu am crescut in Germania). Daca pentru tine adevarul e relativ, ca doar depinde de care etnic il rosteste, imi pare rau de profesorii tai, ca si-au pierdut timpul degeaba.

Toți aveți cumva ceva sânge, numai unguresc să nu fie.
Dar vă înțeleg

Măcar vă răcorește un pic așa, istoria asta alternativă pe care o compuneți aici  ?

WestPoint, on 05 februarie 2018 - 16:25, said:

Nu-mi dau seama daca esti ignorant sau nerusinat. Sau amandoua.

Cand s-a declansat ofensiva romana in Transilvania, trupele A-U erau inferioare

Nemtii au reusit sa aduca rapid intariri - depasind asteptarile Antantei; batalia de pe Somme si ofensiva Brusilov erau in plina desfasurare - iar franco-britanicii au esuat in organizarea unei ofensive in Macedonia

Cu armatele comandate de Mackensen in Bulgaria [nemti, bulgari si turci], Puterile Centrale detineau superioritatea numerica pe frontul romanesc

Rusii au intervenit tarziu in numar mare, dupa retragerea in Moldova, in 1917.

Importiva tuturor vicisitudinilor, Armata Romana s-a luptat bine in WWI

WestPoint, on 05 februarie 2018 - 16:58, said:

Ia-ti portia

Alexandru H., on 05 februarie 2018 - 17:02, said:

Doar atunci.

Edited by Mount_Yerrmom, 05 February 2018 - 17:10.

Morosanul, on 05 februarie 2018 - 17:00, said:

Psradoxal cind te gindesti ca eu am aceste etnii in singe
Simt mindru ca una a scapat pe alta.
Sincer:)

Eu aș fi și mai mândru dacă ne-am contrazice mai puțin pe ce a fost și am face ceva treabă cu ce este.
Și din astea să povestim numa așa, la o relaxare.

El_Moldovano said:

Este adevărat că a existat și o partidă antiunionistă, pot exista în timp diverse partide antiprogresiste, oameni care se pun împotriva unor demersuri legitime în istorie, însă în niciun caz astfel de partide nu sînt legitimate de faptul că, chipurile, ar fi fost „puse la index” de „Roller” la fel ca și Eminescu. Unirea a fost una reală, nu a fost în niciun fel vorba de anexare, conștiința națională românească a moldovenilor s-a exprimat foarte clar într-un mod ultramajoritar în favoarea unirii, iar unirea a fost și este legitimată nu doar de succesul practic al unioniștilor, ci de însăși punerea în practică a conștiinței naționale, a iubirii și frăției democratice a poporului și a elitelor. Doleanțele cu privire la „ultracentralism”, la defavorizarea „Moldovii” și a „moldovenilor” fac parte din cu totul altele decât zbaterile unor separatiști antiunioniști; sînt chestiuni care ar trebui să se regleze în mod democratic în Țara unificată. Cât despre tribuna care publică așa ceva, să nu uităm că tot acolo publica și Gherman Sabin ...

El_Moldovano said:

Ia să vedem ce spunea Simion Dascălul într-o interpolare în Letopisețul lui Grigore Ureche, în veacul al XVII-lea:

„Predoslovie a létopisețului moldovenescu ce într-însa spune că este făcută țara den doao limbi, de rumâni și de ruși, de care lucru să cunoaște că și păn' astăzi este țara giumătate de ruși și giumătate de rumâni  Ce această povéste nu să află însămnată de Uréche vornicul, iar eu n-am vrut să las nici această să nu pomenescŭ, socotind că cum am adus aminte de altele, ca să nu rămâie nici aceasta neînsămnată.  Scrie la létopisețul cel moldovenescu, la predoslovie, de zice că deaca au ucis acei vânători acel buor, întorcându-se înapoi, văzând locuri desfătate, au luat pre câmpi într-o parte și au nemerit la locul unde acum târgul Sucévei. Acolo amirosindu-le fum de foc și fiind locul despre apă, cu pădure mănuntă, au pogorât pre mirodeniia fumului la locul unde este acum mănăstirea Ețcanei. Acolea pre acelaș loc au găsit o priseacă cu stupi și un moșneag bătrân, de prisăcăriia stupii, de seminție au fost rus și l-au chiemat Ețco. Pre carele deaca l-au intrebat vânătorii, ce omu-i și den ce țară este, el au spus că este rus den Țara Leșască. Așijderea și pentru loc l-au intrebat, ce loc este acesta și de ce stăpân ascultă ? Ețco au zis: este un loc pustiiu și fără stăpân, de-l domnescu fierile și pasările și să tinde locul în gios, păn' în Dunăre, iar în sus păn' în Nistru, de să hotăraște cu Țara Leșască, și este loc foarte bun de hrană. Înțelegând vânătorii acest cuvânt, au sârguit la Maramorăș, de ș-au tras oamenii săi într-această parte și pre alții au îndemnat, de au descălecat întăi supt munte și s-au lățit pre Moldova în gios. Iar Iațco prisecariul, deaca au înțeles de descălecarea maramorășénilor, îndată s-au dus și el în Țara Leșască, de au dus ruși mulți și i-au descălecat pre apa Sucévei în sus și pre Sirétiu despre Botoșiani. Și așa de sârgu s-au lățit rumănii în gios și rușii în sus.”

Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române: ”În 1641 a fost dat în lucru, iar în 1643 s-a terminat de tipărit una dintre cele mai reprezentative cărți din vechea cultură românească, intitulată Carte românească de învățătură, dumenecele preste an și la praznice împărătești și la svănți mari, cunoscută sub numele de Cazania lui Varlaam. (...) Un lucru este mai presus de orice îndoială și anume că prin traducerea și prelucrarea celor două cărți, una neo-bizantină, alta slavo-ucraineană, mitropolitul Varlaam a creat o limbă de o rară și a realizat o autentică antologie românească, pe care a oferit-o ca dar neamului românesc de pretutindeni. Prin conținut, cât și prin frumusețea graiului întâlnit în cazaniile ei, Cartea românească de învățătură din 1643 a cunoscut cea mai largă răspândire dintre vechile tipărituri, mai ales în teritoriile intracarpatice, încât ea a contribuit nu numai la apărarea Ortodoxiei, ci și la întărirea conștiinței de unitate națională. (...) Ultima carte tipărită  în cursul păstoririi lui Varlaam se intitula Carte românească de învățătură la pravilele împărătești și de la alte giudeațe (Iași, 1646), cunoscută și sub numele de Pravila lui Vasile Lupu, tradusă de Eustratie logofătul. (...) Așadar, mitropolitul Varlaam a fost unul dintre marii ctitori ai culturii românești și unul dintre făuritorii limbii române literare. Pe lângă aceasta, a sprijinit cu hotărâre pe românii transilvăneni în lupta lor pentru apărarea Ortodoxiei (...)”

„Carte romănească de învățătură dumenecele preste an și la praznice înpărătești. Și la Svănți Mari. Cu zisa și cu toată cheltuiala lui Vasilie [Lupu] Voivodul și Domnul Țărăi Moldovei. Di în multe scripturi tălmăcită. Di în limba sloveniască pre limba romeniască. De Varlam Mitropolitul de Țara Moldovei în tipariul domnesc. În mănăstirea a Trei Steli, în Iași. De la Hristos 1643.
CUVĂNT ÎNPREUNĂ  CĂTRĂ TOATĂ SEMENȚIIA ROMENEASCĂ
Prea luminat întru pravoslavie, și credincios întru Părintele Nenăscut, și întru Fiul de la Părintele Nenăscut mainte de toți vecii, și întru Duhul Svănt dela Părintele Purcezătoriu, și pre Fiul Odihnitoriu, Svănta Troiță Unul Adevărat Dumnezău Ziditoriu și Făcătoriu tuturor văzutelor și nevăzutelor.  Io Vasile Voevod cu darul lui Dumnezău Țiitoriu și Biruitoriu și Domn a toată Țara Moldovei, dar și milă și pace și spăsenie a toată semenția romănească pretutinderea ce să află pravoslavnici într-aciasta liânmbă cu toatâ inima cearem dela Domnul Dumnezău și Izbăvitoriul nostru Iisus Hristos.  Diintru cât s-au îndurat Dumnezău diîntru Mila Sa de ne-au dăruit dăruim și noi acest dar limbii romănești, carte pre limba romănească, întăiu de laudă lui Dumnezău, după acea de învățătură și de folos sufletelor pravoslavnici. Să iaste și de puțin preț, iară voi să o priimiți nu ca un lucru pementesc ce ca un odor ceresc, și priînsă cetind pre noi pomeniți și întru ruga voastră pre noi nu uitareți și hiți sănătoși.”

Seminție românească, limbă românească ... prin urmare nu cred că mai avem ce discuta pe această temă. Măcar că țara se numea Moldova, Moldo-VLAHIA, dar ”moldovenii” au avut mereu conștiința că sînt români, adică de seminție românească, adică etnici români și vorbitori de limbă românească. Adică ROMÂNI! Bine zicea cineva că extremiștii din Rep. Moldova nu sînt moldoveni, ci ”maldavani”, ceea ce evident că este o altă identitate decât aceea a românilor moldoveni ca element istoric al neamului românesc.

Conștiință națională la români există încă de când s-a format nația, adică poporul românesc. Doar că pe vremurile acelea nu era așa de dezvoltată și de răspândită precum în modernitate. Era mai degrabă conștiință de neam, dar și asta este o origine a ulterioarei conștiințe naționale. Mitropolitul Varlaam al Moldovei încă din veacul al XVII-lea vorbește și acționează foarte clar dintr-o profundă conștiință națională în care îi include și pe românii ardeleni, prin urmare este clar mai veche decât sec. XVIII, și evident că este mai veche și de sec. XVI.