Cuvinte care există în uz, dar nu și în DEX

 petit_christian, on 11 noiembrie 2017 - 11:42, said:

Dacă scriem în două cuvinte, a rond, atunci e și în DEX, care include cuvintele a și rond.

 petit_christian, on 11 noiembrie 2017 - 11:42, said:

Cu mare plăcere.

 ionelmironescu, on 11 noiembrie 2017 - 12:49, said:

Deocamdată cea mai verosimilă teorie e că buzunar vine din greacă și prieten din slavă. Sînt gata să accept și alte teorii, dar de la dumneavoastră știu deja că nu voi primi în veci o argumentație cu cap și coadă, care de exemplu să explice prin ce etape s-a trecut de la buză la buzunar.

În orice caz, acelea erau doar exemple de cuvinte împrumutate din alte limbi. Dacă se întîmplă ca exemplele mele să nu fie bune, se pot aduce altele. Fără îndoială că există cuvinte pe care româna le-a împrumutat din alte limbi acum cîteva secole iar azi le considerăm evident românești. Iar întrebarea era care este momentul în care un cuvînt împrumutat devine românesc. În fine, întrebarea era pentru altcineva.

 Purpura, on 11 noiembrie 2017 - 18:09, said:

Tot ar fi ceva, deși se poate mai bine. La un cuvînt ca blog nu mai e nevoie de nici o precauție. Dar există cuvinte românești vechi de sute, dacă nu cumva mii de ani, care lipsesc din DEX, din exces de pudoare.

 petit_christian, on 11 noiembrie 2017 - 22:40, said:

2. Confiorm multora printre care și regulamentul forumului.
3. Nu cred că ai prea căutat  cuvinte prin dicțșionare, că dacă ai fi căutat nu ai fi confundat argou cu jargon. Eu de ex nu le confund de la 15 ani, cîncd citeam cărți scrise de Al Graur și îi citeam articolele scrise în Scînteia și Romania Liberă. Avea rubrică săptămînală. pe atunci îl conscideram un corifeu. Cînd m-am maturizat m-am dumirit că idolul meu a scris multe prostii și îmi venea să plîng de ciudă. Acum îmi vine să rîd.

 AdiJapan, on 12 noiembrie 2017 - 10:00, said:

Ooooo... văd că primești și laicuri de la admiratoare.
E vorba de arond, nu de rond sau de a. @...se numește arond și se scrie într-un cuvînt, cum l-a scris myshyk în postarea Nr 12, deci în Dex nu este AROND.
Înțeleg că tu ești un bun judecător astfel încît poți judeca mai bine ca alții teoriile lingvistice, etimologia și în general tot ce ține de lingvistică. Mie nu mi s-a părut că ai fi.
Pe ce chestie să vină buzunar din greacă? Cum s-a format acolo? Eu am arătat formarea lui în românește.. Tu nu ai arătat-o în greacă. Afirmi doar că de acolo este.
Prieten: în românește mai avem a prii. În rusește prieten se zice DRUG cu pluralul DRUZIA. Din care slavă vine?
Eeeee. Nu am dat și etapele, domne!! Tu ai dat etape? Savanții au dat etape?Eu am dat ce am dat acolo. Voi ce ați dat? Nimic. Afirmații goale după metoda  „ lingvistului” din sec 19 Cihac: dacă e în greacă...e din greacă, dacă e în maghiară e din maghiară, dacă e în turcă e din turcă etc.
Cînd o să dați voi, marii savanți etape, atunci să cereți! Eu nici nu înțeleg ce vrei. Să spun eu cum s-a gîndit primul om care a făcut cuvîntul buzunar? Cum a tăiat pantalonul și a pus o punguță de pînză pe partea cealaltă, cosînd-o de cele două margini și cum le-a numit buze?

Dar oare primul  om care a facut un buzunar era el vorbitor de limba romana? Altfel, rationamentul tau e subred, chiar f subred.
Verbul a prii vine si el tot din slava, conform dictionarelor.
Daca prieten s a format din a prii, prin ce mecanism?
De unde si pina unde terminatie -ten? E specifica limbii romane?
A vopsi-vopsitor
A citi-cititor
A scrie-scriitor

Nu e șubred absolut deloc al meu. Al tău e șubred. Tu socoți că dacă s-a făcut un obiect undeva pt prima oară denumirea aceea trebuie să o ia toți străinii.Vedem însă ușor cpă nu ește așa. Oală de ex e un obiect foarte vechi. El are denumiri diferite în limbile germanice, romanice, slave.
Prin urmare dacă buzunarul s-a făcut pentru prima oară în altă parte putea fi denumit în teritoriile vorbitoare de vlahă cu o denumire în acea limbă.
Din ce cuvint au făcut grecii cuvintul buzunar? Nici nu te interesează! Tu ai citit că...așa spun savanții și asta îți e de ajuns.
Văd că savanții și nici tu nu vă gîndiți să spuneți prin ce mecanism au făcut grecii pe buzunar, dar cereți să vă spună cei ce vă contrazic. Deși eu am arătat mecanismul, tu îl ceri de parcă nu l-aș fi arătat: BUZĂ....BUZUNAR, PLURAL BUZUNARE, dar buzunări în grai moldovenesc.
Buza nu e numai la gură. E și buza paharului, a găleții, a butoiului. Mai sînt și alte buze.
Prieten e cel care îți face bine, adică îți priește; te simți bine cu el.
Îl imiți pe Japan? Cînd nu are ceva palpabil contra inventează o aiureală de acest gen.  Deci dacă nu știu exact mecanismul prin care a prii formează prieten, nici nu poate fi așa? Ai spus prin ce mecanism s-a format prieten în vreo limbă slavă?

 petit_christian, on 12 noiembrie 2017 - 17:59, said:

Bineînțeles că sufixul ten precum și en sint specifice limbii române. Dacă nici atît nu poți singur observa de ce îți pierzi timpul să mă contrazici?
Sprinten, noaten, pinten, minten
Ești prea puțin pregătit pt o discuție pe teme de lingvistică.

.Nu imit pe nimeni, eram curios.
Sprinten, noaten, pinten, minten-din ce radacini s-au format? Peren, teren, tren, smen,  intra in aceeasi categorie a formarii cu ajutorul sufixului en?

Vroiam sa zic ciocoflender, dar surpriza ... este in DEX.

Edited by Bursul, 13 November 2017 - 08:34.

 ionelmironescu, on 12 noiembrie 2017 - 17:41, said:

Unii scriu arond, alții scriu a rond. Nu puteți da sentința că „se scrie” așa sau altfel. Nici alte denumiri de simboluri nu sînt scrise după un model fix: scriem sudat igrec, dar separat dublu ve.

În ce privește cunoștințele dumneavoastră de etimologie și evoluția limbilor eu sînt lămurit și n-am nevoie să mă mai lămuresc o dată. Oricum, discuția nu-i despre etimologie.

Tracționist.
Nu-i în DEX, nu-i nici surprinzător însă.

Sensul s-a schimbat oarecum, de la mecanic de locomotivă la deținător de cap/capete tractor pentru transportul rutier.

 ionelmironescu, on 12 noiembrie 2017 - 17:41, said:

Nu doar rusa este limba slava. In croata/sarba "prieten" se zice "prijatelj." De aici vine. O spune si DEX-ul.

 ionelmironescu, on 12 noiembrie 2017 - 17:41, said:

Ma indoiesc ca un om vreodata "face" un cuvant.

Edited by JoAnneVanHeff, 13 November 2017 - 16:46.

 petit_christian, on 12 noiembrie 2017 - 22:12, said:

Ai vrut in terminație TEN și ți-am dat. Acum ce faci, mă iei la întrebări ca să ai cu ce să mă contrazici?

 AdiJapan, on 13 noiembrie 2017 - 14:16, said:

Ba da, pot să dau. Tu care dai atîtea sentințe spui că...altul nu poate. Academicienii au dat sentințe, profesorii dau sentințe, cei care au făcut regulamentul forumului au dat sentințe, de ce eu nu am voie?
dacă arond e substantiv trebuie obligatoriu scris întreg, că așa se scriu de regulă substantivele.
Și eu sînt lămurit în privința ta și a numeroșilor lingviști în ce privește etimologia cuvintelor din limba română: habar nu aveți nici pt cele cu etimologie ușoară. Pământ din pavimentum, apă din aqva și mormânt din monumentum, adică niște tîmpenii.
Dacă nu e despre etimologie de ce  discuți despre etimologie și despre mine?? Tu ești îndrituit să dai sentințe de acest fel?Scrie pe subiect și mai lasă flamele.

 JoAnneVanHeff, on 13 noiembrie 2017 - 16:45, said:

Mă rog; o spune Dexul. Și? Toată etimologia din Dex e greșită. dacă am mai multe cuvinte cu aceeași rădăcină într-o limbă și în altă limbă un cuvint, e normal că limba sursă e limba în care sînt mai multe cuvinte cu aceeași rădăcină. În acest caz eu în română am găsit două cuvinte (prieten și a prii. Acum pe moment am mai găsit unul: Prier, numele popular al lunii Aprilie). În sîrbo-croată Dexul îmi dă prijatelj și îmi spune că de acolo vine. Pe ce chestie să vină un cuvint într-o limbă în care mai există cuvinte cu aceeași rădăcină?
De ce nu din bulgară, PRIIATEL? Bulgarii,  sârbii și croații cum l-au făcut; din ce? Care e rădăcina cuvintului și ce cuvinte mai au ei cu această rădăcină? Nu văd ce au dat savanții pt afirmația lor. Eu am dat ceva. Ei nu au dat nimic. Pe ce chestie îi crezi pe ei? Că sînt savanți sau ce?
cam așa se face etimologie, adică nu se iau dicționare străine și unde vedem un cuvint care există și în română spunem că de acolo vine.