Memorii de razboi de la Stalingrad , Cotul Donului ,Odessa etc.

Salutare ,
Asa cum spune si titlul sunt interesat de memorii- jurnale-povestiri  de razboi referitoare la aceste bătălii .Daca dețineți asemenea memorii scrise sau ""pe cale orală ""de la bunicii , rudele dvs. va rog sa scrieti .
De asemenea sunt foarte interesat de orice legat de Divizia 11 Infanterie perioada 1941-1945 .
Multumesc .

Vad ca iti doresti sa vezi prin ochii romanilor. Dar incearca si prin ai aliatilor si ai dusmanilor ..
In primul caz Hans-Ulrich Rudel "Stuka Pilot"..
Sincer, nu mi-a convenit ce am citit. Dar asa se intregeste imaginea ...

Edited by Prien, 15 June 2017 - 11:29.

Rudel..., poate cel mai bun pilot din WW II!

 Ampt, on 15 iunie 2017 - 11:21, said:

Ai citit cartea pe care am pomenit-o?

 ocoleanuionut, on 15 iunie 2017 - 10:25, said:

Singur pe cerul Stalingraduluide Ion Profir

de la mine din familie - un unchi al bunicii a ajuns acolo si a fost ranit foarte repede , avand bafta de a fi evacuat in tara. Nu l-am cunoscut dar bunica poveste ca unchiul ei zicea de ploaia de gloante de acolo.
Celalat caz, tatal soacrei. A plecat pe front imediat dupa Stalingrad cu numele de R. avand si un baietel acasa. Pe drum  catre Don au nimerit intr-un bombardament, a fost grav ranit, inconstient si cum necum a fost salvat si evacuate inspre tara. Pe drum , cand se incerca identificarea ranitilor grav, au fost intrebati cei de pe langa el daca il cunosc. Si oamenii au raspuns, numindu-l ca la tara "al lui G.". Si timp de un an si ceva cat a zacut in spital I s-au facut acte noi cu numele de G. A venit 23 august, a fost demobilizat si I-a parut bine sa nu schimbe nimic la incurcatura asta. In fond soldatul R. luptase impotriva URSS iar soldatul G era doar un ranit grav cu drept la pensie . Si cele doua fete nascute dupa razboi poarta numele de G iar fratele lor mai mare R.

@Prien.
Eu am citit câteva pagini din cartea lui Rudel.Cu unele afirmații nu sunt de acord ....""românii fugeau ".Nu noi nu am fugit din calea rusilor de buna voie . (Armata 6 nu a ""fugit ""dar a pierit !)
Pentru mine , armata romana si a facut datoria .
Marile greseli le aunei facut insa germanii ,mai ales Hitler si Goring la Stalingrad . Dar asta este alta discutie.
@kokosh ...foarte tare partea doua .

Edited by ocoleanuionut, 15 June 2017 - 13:03.

 Prien, on 15 iunie 2017 - 11:31, said:

Da, plus vizionat cateva documentare despre acest pilot ocrotit de Providenta (chiar daca a ramas fara un picior)!

 ocoleanuionut, on 15 iunie 2017 - 12:34, said:

Flancul stang al armatei germane era acoperit de trupele aliate Germaniei.Acel flanc a fost veriga slaba a bataliei.Si nu neparat pregatirea precara sau armamentul soldatului de rand au fost de vina,cat aroganta,infatuarea si pana la urma prostia ofiterilor comandanti,iar aceste lucruri sunt scrise in multimea de carti aparute.Armata romana nu are capitole dedicate,pentru ca nu ar avea de ce.
Mai este cel putin un topic aici pe forum despre Stalingrad

Imi aduc aminte ca imi povestea bunicul o intamplare, soldat in Armata Romana : ranit in Crimeea, era intr-o tabara, langa un aeroport, Armata Romana si-a evacuat doar ofiterii. El era doar un soldat simplu. Rusii erau pe cale sa cucereasca tabara. A avut noroc cu un capitan din Wehrmacht care i-a urcat intr-un avion german si i-a dus la un spital din Germania.

Edited by drucker, 15 June 2017 - 13:28.

Un bunic a fost prizonier de razboi in Crimeea la rusi. Erau tinuti in lagare, scosi si aliniati in fata inchisorii si veneau vaduve rusoaice sa-si aleaga din ei barabati sa-i ia acasa. Nu stiu toate istorisirile, nu l-am prins in viata. Nu stiu daca a ajuns pana la Stalingrad, probabil ca nu ca altfel nu se mai intorcea de pe front.

Nu cunosc ce divizie sau ce armata, stiu doar ca era transmisionist (avea un apart radio in spate si trebuia sa cerceteze zona in avans si sa comunice ce si cum era in fata).

Cand l-au eliberat a trebuit sa se imbarce pe un vapor sa se intoarca in tara. Norocul lui ca nu a ajuns la timp sa se imbarce si a plecat vaporul fara el. Vaporul a fost scufundat in Marea Neagra de aviatia sovietica (cred) si n-au fost supravietuitori.

S-a intros de pe front la ceva timp dupa incheierea razboiului parcurgand distanta in mare parte pe JOS. A primit nu stiu-ce medalie sau brevet de la rege pana sa-l abdice bolsevicii.

Celalalt bunic a fost mai tanar si cand l-au inrolat eram deja de partea rusilor. A ajuns pana in Cehoslovacia iar de acolo "au preluat" rusii "eliberarea". Nu prea era dornic sa vorbeasca despre razboi, ca sa-l citez cand il intrebam: "am fost si cu aia si cu ailalti...." si schimba subiectul. Dupa ce a murit i-am gasit medaliile din razboi cu mecla lu' stalin.

Bunica a trait pe viu bombardamentele din august 1944 ale prietenilor americani. Zicea ca avioanele zburau atat de jos incat puteai sa arunci cu pietre in ele. Noaptea era interzis sa ai lumina aprinsa in casa, unde vedeau lumina acolo bombardau. Dadeau foc la butoaie sau faceau machete sa semene cu rafinarii ca sa-i pacaleasca sa bombardeze aiurea.

E impresionant contrastul dintre preocuparile noastre cotidiene fata de ce au trait bunicii nostri. Cand ma gandesc ca azi ne vaitam daca nu avem AC sau ca nu ne-a livrat curierul comanda la timp... adevarate drame.

un topic de urmarit!

@UN dac
Ai dreptate .Si in razboi ,dar si in prizonierat au fost adevarate drame .Eu chiar nu pot sa inteleg cum au reusit acesti oameni sa treacă peste ele .Unele par minciuni sau povesti sf...

Edited by ocoleanuionut, 15 June 2017 - 14:03.

Uite aici   https://www.quora.co...e-of-Stalingrad  e un site cu explicații diverse, sunt între altele chiar și hărți ale acțiunilor și pozițiilor trupelor prezente în zona luptelor de la Stalingrad  , e în engleză

Un alt site http://warfarehistor...-at-stalingrad/ , tot în engleză , ''dezastru'' a scris peste trupele auxiliare ale AXEI (italieni , români, maghiari, spanioli și alte naționalități ''ajutătoare''),
desigur nici nemții nu au scăpat deloc bine de acolo    http://warfarehistor...e-on-the-volga/  

Edited by TheStarkestTruthMatters, 15 June 2017 - 14:17.

Daca va intereseaza o sursa de prima mana , cautati < De la Stalingrad la batalia Moldovei > , din ciclul < Veteranii pe drumul onoarei si jertfei>. Memorii de razboi ale veteranilor romani.

@The...merci pentru surse.
@tinel.
Merci pentru sursa .Am aceste carti si sunt foarte interesante .

 un_dac, on 15 iunie 2017 - 13:47, said:

Bunicul meu tot transmisionist, la fel prizonier vreo cativa ani in Crimeea. Prea multe nu mi-a povestit decat ca daca erai istet te descurcai cat de cat. El era croitor inainte de razboi si la fel si dupa. Cand i-q bagat in lagar i-au intrebat ce meserii au, a spus fiecare ce este. La inceput aveau nevoie de zidari. S-a dat si el zidar. Le-a zis ca a facut scoala la Bucuresti desi nu cred ca vazuse vreodata orasul. Cei care aveau o calificare cautata aveau un regim ceva mai suportabil. Dupa aceea a reusit sa lucreze si ca croitor (faceau uniforme pt armata rusa). La un moment dat s-a combinat cu cineva din lagar (nu stiu exact ce era, posibil "gardianca" sau supraveghetoare la croitorie) care ii aducea pe ascuns comenzi din oras (probabil sa repare diverse haine nu sa faca haine noi ca mi se pare mai complicat sa faci haine fara proba si fara sa iei tu masuri, si pe ascuns pe deasupra). In felul asta a reusit sa faca rost de mici sume de bani cu care sa mai procure diverse chestii de care avea nevoie.
Din pacate pt cei fara nicio calificare era foarte greu.
Sa nu uit, tin minte ca discuta cu tatal meu cand eram mic si nu prea era de acord cu istoria oficiala de care ii zicea tatal meu.

Celalalt bunic are o poveste si mai interesanta. Cand am pierdut Bucovina de Nord a plecat singur de acasa la 14 ani cu armata romana care se retragea in tara lasand parinti, frati si totul in urma si cu care a reusit sa reia legatura dupa aproape 50 de ani, timp in care nu a stiut nimic de ei, vizitandu-se de mai multe ori dupa revolutie. Stiu ca s-a zbatut f mult dupa razboi sa aiba in acte locul nasterii Romania pt ca vroiau sa-i treaca URSS desi cand s-a nascut el, satul lui era in Romania.

Edited by underb, 15 June 2017 - 17:33.

Eu cunosc multe ’’marturisiri ’’ din cel de al doilea razboi mondial.Unele auzite  pe ’’cale orala  ’’ de la participanti , altele de prin sutele de carti citite/studiate de a lungul anilor .
Nici unul dintre bunicii mei nu a luptat pe front .De obicei de la varsta de 21- 22 ani te inrola si te trimitea pe front.Mai erau si exceptii . Dar majoritarea ostasilor romani  aveau peste 21- 22 ani .
Unul dintre bunicii mei  era prea mic pentru a participa la razboi (era nascut in 1930 ).Celalalt era premilitar (adica facea instructie si astepta sa mearga pe front ).Era nascut in 1925 si incepuse premilitara in 1945 . A fost fericit in mai 1945 cand s-a terminat razboiul .
Insa una dintre marturiile care s-au pastrat vie in memoria mea .am aflat –o in copilarie , de la un veteran de razboi , vecin cu bunicii la tara ( Nea Marin , Dzeu sa il odihneasca ) .A luptat pe ambele fronturi –iunie 1941 pana in august 1944 pe frontul  de est ,iar din octombrie 1944 -1945 pe cel de vest .
A inceput in iunie 1941 in Basarabia unde era tragator la mitraliera .La inceput era terminat psihic de acest razboi .Morti ,raniti ,mutilati etc .Era tanar si plangea .Un prieten de al sau , intr o noapte a iesit din transee sa isi face nevoile mari intr un loc .Cum l-au vazut rusii acolo pe om ‚’’concentrat’’ l-au si impuscat cand facea ....
A mers apoi spre Odessa apoi . Lupte grele au dat la Vigoda ,Gniliakovo ,Palijovka ...Teren minat de rusi si bombardament zi si noapte .Cateva din schijele de brandturi le a pastrat sub piele pana a murit !!!
In septembrie 1942 ajunge la Cotul Donului , unde aici a fost o mare  nenorocire .Prost echipati , cu tunuri de 37 mm  ,degerati ,  au fost striviti de rusi si a scapat la mustata .A venit pe jos de acolo pana la Tighina .
Apoi in iunie –august 1944 iar pe front ,in Moldova .Aici iarasi au trecut rusii peste ei cu tancurile .Tancul T 34 a fost arma minume a lor .Nu aveai ce sa ii faci ...La 23 august 1944 s-a rupt frontul .A fugit din zona Husi unde erau incercuiti prin vii spre sud .Rusii tipau –predai rumanski-si trageau spre ei de le suierau gloantele pe la urechii .A scapat si de aici cu viata .
Apoi  in octombrie 1944 este prezent iarasi pe front .Elibereaza ultimele brazde din pamantul romanesc si intra in Ungaria .Zona Tokaj ,zona viticola  .Vin de baut mult si bun .Rusii intrau in cramele de vin si trageau cu automatele in butoaie si ’’puneau gura la jet ’’.Pluteau rusii morti in vin de  ’’mama mama ’’ .Mari betivi erau , beau enorm .Cum bea ’’ bou’ apa ’’ .
Tot in Ungaria o intamplare socanta .Gasesc rusii o gravida ....cei 2 rusi beti turta fac un  pariu :care este sexul copilulul ?! Unu’ pariaza ca femeia are baiat ,celalalt fata .Iau baioneta si ii scot femeii copilul pe viu din pantec !!!!!!!!! Inimaginabil ,de necrezut,socant  .Rusii violau chiar si femei de peste 80 ani !!!
In Cehoslovacia in 1945 au luptat apoi in Muntii Tatra .Aici a fost ranit .Primise o scrisoare de acasa .Neamtul era sus in varf de munte .Nea Marin mai jos dupa o piatra cu spatele spre neamt citea scrisoarea .Neamtul il vede putin cu spatele in afara si ii trimite o rafala de mitraliera .Sase gloante de sus de la inima si pana jos il ciuruiesc .( cand imi povestea s-a dezbracat de camasa si  mi a aratat semnele gloantelor pe corpul sau ) A avut noroc si atunci .Cand a vazut ca este impuscat deasupra inimii a crezut ca v-a murii ....dar a scapat .Ranit , a fost evacut la un spital de campanie in Ungaria .
Aici cica taiau doctorii picioarele ranitilor cu fierastraul !!!
Dupa ce si-a revenit razboiul se terminase ,dar amintirile au ramas ....plangea cand  povestea prin cea a trecut .
Cam asta este prima mea ’’poveste’’ .
Glorie eterna eroilor neamului !!!

Edited by ocoleanuionut, 15 June 2017 - 18:09.

Rambo, ce mai...